ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
  Monitorizarea activității partidelor și politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activități  

Publicații  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componența blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informație utilă  

Legislație  

Site-uri relevante  

Guvernare și democrație în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. V, nr. 91, 5–18 martie 2007

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

Deputatul Gheorghe Musteață a fost exclus din fracțiunea PCRM. Musteață a devenit deputat în aprilie 2005 și deținea funcția de prim secretar al comitetului raional de partid Șoldănești. Motivele excluderii nu au fost enunțate public.

1.2. Acte legislative

Lege privind activitatea de audit. Legea stabilește cadrul juridic privind organizarea activității de audit de către societățile de audit, auditorii-întreprinzători individuali și reglementează exercitarea profesiei de auditor de către persoanele care au dobîndit această calitate. Noua reglementare este în concordanță cu standardele internaționale și comunitare în domeniu, la elaborarea ei au participat și reprezentanți ai domeniului vizat.

Legea cu privire la modul de organizare a activității grefierilor instanțelor judecătorești. Documentul face parte din pachetul de acte privind reforma judecătorească și angajamentele asumate față de Consiliul Europei, avînd menirea de a reglementa statutul, activitatea și competențele grefierilor în cauzele civile și penale, în calitate de asistenți ai magistraților.

Legea privind convertirea în acțiuni datoriilor S.A. "Combinatul de produse cerealiere din Chișinău". Legea prevede convertirea în acțiuni ale statului a soldului datoriilor istorice ale întreprinderii, conform situației din 1 aprilie 2006, în mărime de 6976149 lei față de bugetul de stat și 54684600 lei față de Ministerul Finanțelor pentru creditele acordate din surse externe. Datoriile creditoare istorice convertite urmează a fi convertite în acțiuni ale emisiunii suplimentare și vor servi la majorarea capitalului social al Societății pe Acțiuni "Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău", administrat de Întreprinderea de Stat "Moldresurse".

Legea pentru modificarea Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. Conform modificărilor aprobate, asiguratul care a deținut cel puțin 4 ani funcție permanentă remunerată în calitate de deputat în Adunarea Populară a unității teritoriale autonome Găgăuzia, a atins vîrsta de pensionare și confirmă stagiul general de cotizare, are dreptul la o pensie calculată în cuantum de 75% din suma tuturor plăților lunare ale deputatului în exercițiu în funcție permanentă remunerată, deținută în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Legi privind modificarea actelor legislative din sfera activității farmaceutice. Sînt precizate competențele Agenției Medicamentului în domeniul asigurării integrării și/sau autorizării medicamentelor, altor produse farmaceutice, precum și competențele Ministerului Sănătății în sfera permiterii importului medicamentelor și altor produse farmaceutice. O serie de modificări vizează obligativitatea aplicării sistemului informațional automatizat de evidență și sancțiunile pentru practicarea activității farmaceutice în absența respectivului sistem, pentru exploatarea incompletă sau/și incorectă a acestui sistem automatizat, aplicarea modificărilor voluntare, neprezentarea în termenele stabilite a dărilor de seamă respective, eliberarea sau/și prezența în stoc a medicamentelor fără fîșie latentă.

Proiectul legii contabilității. Documentul aprobat în prima lectură are drept scop stabilirea cadrului juridic, a cerințelor unice și a mecanismului de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, conform standardelor internaționale și comunitare în domeniu. Prevederile legii se vor extinde asupra tuturor persoanelor fizice și juridice care desfășoară activitate de întreprinzător, organizațiilor necomerciale, inclusiv asupra instituțiilor publice, notarilor, avocaților și birourilor înființate de aceștia, precum și asupra reprezentanțelor și filialelor întreprinderilor nerezidente, înregistrate în Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate și forma de organizare juridică.

Proiectul legii pentru modificarea și completarea Legii privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale. Documentul prevede publicarea în Monitorul Oficial a rezumatului hotărîrilor CEDO vizînd Republica Moldova, în termen de o lună de la devenirea definitivă a acestora.

1.3. Control parlamentar. Declarații

Întrebări și Interpelări

Deputatul PPCD Ștefan Secăreanu a interpelat Guvernul și Procuratura generală, solicitînd luarea de măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor locuitorilor din localitățile din stînga Nistrului, aflate sub jurisdicția autorităților constituționale ale Moldovei. Secăreanu a calificat răspunsurile primite anterior drept formale și a cerut intentarea dosarelor penale împotriva persoanelor care admit abuzuri și ilegalități față de cetățenii Republicii Moldova. De asemenea, a fost solicitată și informația despre dosarele penale intentate exponenților autorităților autoproclamate de la Tiraspol.

Deputatul PDSM Iurie Bolboceanu a solicitat Guvernului informații despre situația asigurării cu spațiu locativ pentru combatanți și persoanele refugiate din regiunea transnistreană.

Deputatul PNL Vitalia Pavlicenco a solicitat Inspectoratului Fiscal prezentarea informațiilor despre existența în Republica Moldova a unei persoane care ar fi cîștigat primul miliard de dolari.

Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat Procuraturii generale prezentarea informației despre defrișarea pădurii în orașul Durlești.

Deputatul PNL Anatol Țaranu a solicitat ministerului de externe și ministerului reintegrării informații despre recenta vizită la Chișinău a lui Iuri Zubakov, adjunct al secretarului Consiliului de securitate al Federației Ruse, inclusiv informații despre propunerile care ar fi fost înaintate de emisarul rus autorităților Moldovei privind abordarea reglementării problemei transnistrene.

Deputatul PPCD Valentina Șerpul a solicitat Procuraturii generale să elimine intimidările împotriva viitorilor concurenți electorali, care au respins propunerile Partidului Comuniștilor de a candida pe listele acestei formațiuni. Șerpul a invocat cazul primarului unei comune din raionul Hîncești, devenit recent membru al Partidului Comuniștilor, împotriva căruia anterior au fost intentate 6 dosare penale dar care nu sînt trimise în judecată de către organele procuraturii, spre deosebire de cazurile altor primari, dosarele împotriva cărora sînt examinate și promovate de procuratură în mod operativ.

Deputatul PSL Igor Clipii a cerut Guvernului și factorilor de decizie informații referitor la "acțiunile de subminare a statalității Republicii Moldova", invocate într-o recentă declarație a Guvernului RM.

Deputatul AMN Leonid Bujor a solicitat Guvernului prezentarea unor informații ample despre situația demografică în Republica Moldova și măsurile întreprinse de executiv pentru redresarea urgentă a stării de lucruri în domeniu.

Declarații

Deputatul PCRM Mihail Mocan a dat citire unei declarații prin care a calificat drept reacție neadecvată a deputaților de opoziție critica vehementă a acțiunii sale de "felicitare cu ocazia zilei apărătorilor Patriei (23 februarie)".

Partidul Național Liberal a prezentat o declarație întitulată "Manifest – Apel privind imperativul solidarizării naționale", în cuprinsul căreia este lansată ideea creării uniunii statale Republica Moldova – România și desfășurarea unor acțiuni bilaterale în domeniu.

Fracțiunea AMN a lansat declarații:

  • privind extinderea controlului politic asupra mass-media din Republica Moldova, în cuprinsul căreia acuză PCRM și PPCD de exercitarea unor influențe abuzive, care conduc la regres în sfera independenței și reformării mass-media;
  • privind hărțuirea reprezentanților opoziției de către exponenții coaliției parlamentare a PCRM și PPCD, în procesul de selectare a candidaților pentru alegerile locale generale.

cuprins articolul precedent articolul următor


Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Vicedirectorul Serviciului Vamal Anatolie Barbăroșie și șeful adjunct al Serviciului de Grăniceri Anatol Gorilă au fost eliberați din funcții, fără enunțarea publică a motivelor.

Guvernul a acceptat candidaturile propuse la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova. Cei trei candidați selectați anterior de comisia guvernamentală specială sînt[1] :

  • Victoria Iftodi, Ambasadorul RM în Franța, ex-ministru al Justiției;
  • Victor Orîndaș, judecător la Judecătoria economică;
  • Lilia Vasilevici, judecător.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea pentru aprobarea Programului național de promovare a modului sănătos de viață pentru anii 2007–2015. Documentul nu stabilește costul implementării și nu se alocă resurse concrete necesare în acest scop, executivul stabilind doar că finanțarea acțiunilor prevăzute de Program se va efectua în limita mijloacelor prevăzute în aceste scopuri de la bugetul de stat, bugetele unităților administrativ-teritoriale, mijloacele fondurilor obligatorii de asistență medicală și din contribuțiile organizațiilor internaționale, din donații și granturi.

Hotărîrea privind extinderea unor facilități pentru agenții economici din regiunea transnistreană. Conform modificărilor operate de executiv, agenții economici din Transnistria, chiar dacă s-au înregistrat provizoriu în organele abilitate ale Republicii Moldova, pot obține certificate de proveniență a mărfurilor în condiții preferențiale.

Hotărîrea cu privire la construcția gazoductului-branșament de presiune înaltă Bălți-Ungheni. Gazoductul va avea ramificații spre raioanele Sîngerei, Fălești și Telenești, în calitate de beneficiar al construcției fiind desemnat Ministerul Industriei și Infrastructurii. Studiul de fezabilitate și proiectarea vor fi efectuată de S.A. "Gazproiect", în calitate de "unică instituție deținătoare de licență pentru proiectarea gazoductelor magistrale".

Hotărîrea privind aprobarea Planului de acțiuni pentru consolidarea terenurilor agricole. Documentul stabilește măsurile care urmează a fi întreprinse pe parcursul anului 2007, asigurarea monitorizării implementării de către un consiliu special. Experți independenți remarcă caracterul spontan și neargumentat al unor decizii și acțiuni aplicate în domeniu, ilustrate și de faptul că abia în recenta hotărîre Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Academiei de Științe li s-a cerut să prezinte propuneri "privind includerea în tematica de cercetare a problemei ce ține de argumentarea științifică a procesului de consolidare a terenurilor agricole".

Hotărîrea cu privire la alocarea mijloacelor financiare. Guvernul a obligat Ministerul Finanțelor să aloce, din contul veniturilor generale ale bugetului de stat[2], suma de 40,5 milioane de lei, consiliilor raionale, Consiliului municipal Bălți și UTA Găgăuzia pentru "amenajarea orașelor, în cadrul bilunarului ecologic" (în medie, cîte un milion de lei). Hotărîrea mai stipulează că autoritățile administrației publice locale care vor demonstra eficiență maximă în valorificarea mijloacelor financiare pentru amenajarea orașelor în cadrul bilunarului ecologic, vor primi suplimentar un milion de lei "din partea Guvernului", pentru desfășurarea în continuare a lucrărilor de amenajare.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

  • proiectul legii siguranței traficului rutier;
  • cu privire la Serviciul Grăniceri;
  • privind parcurile industriale;
  • privind modificarea Codului electoral.

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Preocupări pentru situația din sectorul agrar

Primul-ministru a convocat o consfătuire republicană, în cadrul căreia a fost analizată situația din sectorul agrar și pregătirea pentru lucrările agricole de primăvară. Conform raportului Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, pentru recolta anului 2007, semănatul de toamnă s-a efectuat pe o suprafață de cca 370 mii de hectare, iar temperaturile din iarnă practic nu au afectat culturile cerealiere și plantațiile vinicole. În scopul susținerii sectorului agricol, în anul 2007 va continua practica de subvenționare a unui șir de activități agricole, numărul acestora fiind extins (va fi susținută dezvoltarea producției agro-alimentare ecologice și înființarea plantațiilor nucifere). Este operațional și un fond special pentru restituirea TVA provenită de la procurarea tehnicii agricole. Prim-ministrul a solicitat ministerului de ramură și autorităților locale să urgenteze măsurile de prelucrare a solului pe toată suprafața agricolă. Ministerului Finanțelor și subdiviziunilor raionale ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat li s-a solicitat să asigure deblocarea conturilor producătorilor agricoli în scopul desfășurării operative a campaniei agricole de primăvară. O atenție deosebită șeful Executivului a atras asupra funcționării sistemului de protecție antigrindină, în acest an urmînd a fi protejate minim 1 mln de hectare de terenuri agricole.

La ședința privind optimizarea sistemului de achiziții publice a produselor agro-alimentare, Primul-ministru a evidențiat că sistemul de achiziții publice existent urmează a fi perfecționat radical, în vederea implementării unui mecanism mai eficient și transparent. Vasile Tarlev a cerut crearea unui mecanism eficient de colectare a produselor agro-alimentare direct de la producători, întru asigurarea necesităților instituțiilor bugetare din sistemul educației, sănătății, protecției sociale etc. Conform indicațiilor, instituțiile responsabile vor elabora, în decurs de o lună, un concept de perfecționare a sistemului de achiziții publice a produselor agro-alimentare, precum și un plan de colectare a producției respective, în special în sectoarele rurale. În același timp, șeful executivului a subliniat că produsele procurate pentru necesitățile instituțiilor publice trebuie să corespundă parametrilor de calitate și preț.

cuprins articolul precedent articolul următor


Președinție

3.1. Decrete

Președintele țării a semnat decretul privind rechemarea lui Eugen Carpov din funcția de șef al Misiunii Diplomatice a Moldovei pe lîngă Comunitatea Europeană. Motivele rechemării nu sînt făcute publice.

Prin decret prezidențial, lui Mihail Martinenco, judecător al Curții Supreme de Justiție, i-a fost conferit ordinul "Gloria Muncii".

Șeful statutului a semnat decretele privind inițierea negocierilor în vederea încheierii Acordului dintre Republica Moldova și Comunitatea Europeană cu privire la facilitarea eliberării vizelor și pentru inițierea negocierilor în vederea încheierii Acordului dintre Republica Moldova și Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor cu ședere ilegală.

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Întîlnire cu membrii Curții Constituționale

Participînd la ceremonia de înmînare a legitimațiilor judecătorilor Curții Constituționale, recent desemnați în funcții, Președintele Republicii Moldova a reiterat ideea acordării pentru cetățeni a dreptului de sesizare directă a Curții. Conform comunicatului de presă, cetățenii ar trebui să aibă acest drept "atunci cînd nu sînt de acord cu hotărîrile instanțelor de judecată". Vladimir Voronin a mai declarat că recent a fost creat un grup de lucru, condus de vicepreședinte Parlamentului Maria Postoico, sarcina căruia va fi elaborarea modificărilor corespunzătoare ale legislației, în scopul soluționării problemelor de către instanțele naționale, evitînd apelul la justiția internațională[3].

Colegiul MEC

Președintele a declarat că "toate politicile economice și implementarea lor depind în cea mai mare măsură de Ministerul Economiei și Comerțului" și rolul acestuia trebuie să sporească în continuare. Referindu-se la direcțiile principale de activitate economică, Vladimir Voronin a specificat obligativitatea edificării unui "stat social" și a notat rolul esențial al ministerului în realizarea obiectivului de integrare europeană. Voronin a chemat specialiștii ministerului să accelereze procesul de implementare a etapei a doua a "Legii ghilotinei", în scopul liberalizării esențiale a activităților economice. În raportul prezentat la ședință, ministrul Economiei și Comerțului a subliniat că pentru anul 2007, MEC prognozează o creștere a Produsului Intern Brut cu 5 la sută față de 4 la sută în anul 2006, precum și reducerea nivelului inflației pînă la 10 la sută, față de 14,1 la sută la finele 2006. Referitor la comerțul exterior, în 2007 se prognozează o sporire a exportului cu 19 la sută, iar a importului – cu 17 la sută.

Încă o ședință la tema combaterii corupției în învățămînt

Vladimir Voronin a prezidat o nouă ședință la tema combaterii corupției, de această dată la baza discuțiilor fiind pus un studiu despre situația în învățămîntul superior, studiu efectuat de către autori necunoscuți "la inițiativa Președinției". Rectorii instituțiilor de învățămînt au fost informați că studiul "a demonstrat pericolul major în care se află moralitatea statului", din conținutul său rezultînd că corupția predomină în mediul universitar în toate domeniile: în procesul de studii, în acordarea de cămine studenților, eliberarea actelor de absolvire, arenda încăperilor libere din sediile instituțiilor superioare etc. În toate aceste sfere, persoane responsabile au făcut abuz în serviciu, trafic de influență, dare și luare a mitei etc. Potrivit șefului statului, în instituții superioare sînt admiși, în mare parte, studenți incapabili, care după absolvire nu pot să-și găsească un loc de lucru deoarece există o discrepanță foarte mare între reușita universitară și competența profesională a persoanei. În anul 2006, odată cu acceptarea regulamentului de admitere în baza mediei examenelor de bacalaureat, a crescut corupția și în licee. Tot în anul 2006, în instituțiile de învățămînt superior au fost admiși studenți cu media foarte mică, în detrimentul multor candidați cu medii mult mai mari. Vladimir Voronin a spus că în acte de corupție sînt implicați de foarte multe ori studenții, portarii, gardienii. Potrivit studiului, situația a fost creată din cauza salarizării insuficiente a cadrelor didactice, volumului exagerat al materialului pentru studii, programelor de studii imperfecte, dar și mentalității sociale care se manifestă prin dorința de a acapara cît mai multe mijloace materiale. Pentru soluționarea problemelor, Președintele țării a propus majorarea numărului de profesori titulari în instituții și introducerea sistemelor informaționale în procesul de examinare și evaluare. Pînă la 10 aprilie rectorii instituțiilor de învățămînt superior vor trebui să formuleze și să prezinte șefului statului un plan de măsuri pentru contracararea corupției în instituțiile pe care le conduc, iar după ce va fi expertizat de organismele internaționale, să fie implementat în instituții.


1 Mass-media, experți în domeniu, inclusiv membri ai Comisiei constituite de Guvern pentru selectarea candidaturilor (majoritatea absolută în Comisie a fost deținută de exponenți ai guvernării) și alți candidați la funcția de judecător la CEDO, au pus la îndoială aptitudinile și capacitățile profesionale ale persoanelor desemnate (a se vedea publicația "Timpul de Dimineață", 14.03.2007). Pentru fiecare din cei trei candidați selectați există obiecții serioase, inclusiv: lipsă de experiență suficientă în domeniul jurisprudenței, profesionalism redus, cunoașterea insuficientă a limbilor străine, subordonare unor presiuni politice și chiar comiterea în exercițiul funcțiunii a unor acțiuni ilegale (motiv pentru care au fost aplicate sancțiuni disciplinare).

2 Alocarea de către Guvern a mijloacelor financiare "din contul veniturilor generale ale bugetului de stat" constituie o modalitate quasi legală, neplanificată, de distribuire a resurselor financiare publice și asupra limitării unor astfel de practici a atenționat anterior Curtea de Conturi, iar opoziția parlamentară a calificat acțiunile respective ale Guvernului drept depășire a atribuțiilor și arogare de competențe.

3 Anterior a fost elaborat un proiect de lege în problema dată, însă în 2006 el a fost respins de fracțiunile parlamentare de opoziție, printre motivele invocate fiind și faptul că se urmărește limitarea accesului la justiția internațională. Ideea vehiculată de autorități vizează încălcări concrete, cu precădere de către instanțele judecătorești, dar nu se propune și o extindere generală, acordînd posibilitatea contestării oricăror acte legislative și normative care ar leza drepturile cetățeanului.

cuprins articolul precedent articolul următor


Politici economice

1. Inflație și prețuri

    Prețurile au tendințe de creștere…

    Pentru luna februarie 2007 a fost înregistrată o rată a inflației de 0,7%, iar cumulativ pentru două luni ale anului curent inflația a fost de 1,6%. Cel mai mult au crescut prețurile la serviciile prestate populației – cu 1,3%, urmate de majorarea acestora pentru produsele nealimentare – cu 0,7% și cele alimentare – 0,4%. O creștere pronunțată, cu 14,7%, s-a realizat la tarifele pentru aprovizionarea cu apă potabilă, iar livrările de gaze naturale prin rețele centralizate au fost mai scumpe cu cca 5%. Totodată, în perioada de referință s-au ieftinit oule (cu peste 11%), zaharul (cu peste 4%, datorită supraproducției și cantităților mici de export a acestuia), carne de porc (cu peste 3%), carnea de vita etc.

2. Sectorul real

    Optimismul autorităților pentru 2007…

    După recesiunea industrială de anul trecut Ministerul Economiei și Comerțului prognozează pentru anul 2007 o creștere a volumului producției industriale cu 9%. Datele cu privire la volumul producției industriale în anul 2006 evidențiază o descreștere a acestuia cu 6,9% față de anul 2005. Situația în sectorul industrial al țării este determinată, cu preponderență, de activitatea întreprinderilor din industria prelucrătoare, cărora în anul trecut le-au revenit 88,6% din volumul total de producție obținut de întreprinderile mari cu activități industriale principale. Cu toate acestea, volumul producției obținut de această ramură industrială s-a diminuat cu 8,5% și a influențat micșorarea volumului total de producție.

    În plus, în industria alimentară și a băuturilor, care are cea mai mare pondere în industria prelucrătoare, în anul 2006 a fost obținut un volum de producție cu 9% mai mic decît în anul 2005. Suspendarea exporturilor de producție vinicolă în Federația Rusă a stopat îmbutelierea vinurilor. Prin urmare, volumul producției vinicole s-a diminuat cu peste 50% comparativ cu anul 2005, stare ce a influențat negativ cu 9,5% indicele general al producției industriale. Din aceleași cauze s-a diminuat cu cca 40% și volumul producției întreprinderilor ce fabrică băuturi alcoolice distilate.

    Statistica oficială artă că în ianuarie-februarie 2007 întreprinderile industriale din Moldova au fabricat producție cca 14% mai puțin față de perioada similară a anului trecut. Autoritățile prognozează pentru anul 2007 o creștere a volumului producției agricole cu 7%. Spre exemplu, pe parcursul anului 2006, producția agricolă în toate categoriile de gospodării a fost estimată la 13,7 miliarde lei (cca 1,05 miliarde USD) și a constituit 95% față de anul 2005, sau o descreștere de 5%. Ponderea majoră în structura producției agricole îi revine celei vegetale, care deține 66% în volumul total al producției agricole, în timp ce producția animală constituie 34%.

3. Comerț extern

    La început de an exporturile sînt în declin…

    În luna ianuarie 2007, exportul de mărfuri moldovenești a crescut cu peste 10% și a însumat 73,7 milioane USD. Acesta s-a datorat în mare parte creșterii cu cca 40% a exporturilor către țările UE. În același timp, exportul produselor moldovenești către țările CSI s-a redus cu peste 31% în prima lună a anului 2007. Ponderi mai mari la export în luna ianuarie s-au înregistrat la materiale textile și articole din acestea, la produse vegetale, produse alimentare, băuturi și tutun, mașini și aparate, echipamente electrice etc.

    Este curios faptul că exporturile de mărfuri și servicii moldovenești spre România au crescut, în luna ianuarie 2007, de 1,6 ori față de aceeași lună a anului precedent, în pofida prognozelor pesimiste ce arătau o posibilă scădere a fluxurilor comerciale dintre cele două țări. României i-au revenit 16,8% din totalul exporturilor moldovenești și 11,4% din importuri, plasîndu-se pe primul loc între principalii parteneri la export a Moldovei.

    Importul a constituit 197,3 milioane USD, fiind cu 39% mai puțin decît în luna decembrie 2006 și cu cca 41% mai mult comparativ cu ianuarie 2006. Importul de mărfuri din țările UE a înregistrat o creștere considerabilă – de 1,5 ori, iar din statele CSI, s-a majorat cu cca 23% față de ianuarie 2006. Deficitul comercial al Moldovei a crescut de 1,7 ori, pe fondul reducerii cu cca 39% a exporturilor în prima lună a anului în raport cu decembrie 2006, înregistrînd o valoare negativă de 123,6 milioane USD.

4. Mediul de afaceri

    Guvernul bate-n investiții…

    Îmbunătățirea climatului investițional pare a fi una dintre proritățile de bază ale Guvernului în anul 2007. În particular este vorba de proiectul de lege cu privire la Parcurile industriale, care urmează a fi prezentat în curînd Guvernului spre aprobare, de proiectul de lege cu privire la parteneriatele publice private și proiectul de lege cu privire la creditul ipotecar. Ultimul document a fost deja elaborat și în prezent este discutat cu comunitatea bancară pentru a fi înaintat Guvernului.

    În plus, în acest an Guvernul își mai propune crearea unei baze unice de date privind investițiile străine directe (ISD) în Moldova. De pildă, ISD plasate în 2006 în Moldova au fost estimate la cca 205 milioane USD. În anul 2006, ritmul de creștere a investițiilor în capital fix a fost superior ritmului de creștere a PIB. Pentru prima dată, în această perioadă investițiile în capital fix au înregistrat o cifră-record de 9,58 miliarde lei (731,3 milioane USD sau cca 22% din PIB) și s-au majorat cu 17% față de anul precedent.

5. Piața muncii

    Nici situația de pe piața muncii nu este una din cele mai bune…

    Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS) populația economic activă (populația ocupată plus șomerii) a Republicii Moldova constituia 1,346 milioane persoane la sf. anului 2006. Analiza structurii populației ocupate pe grupe de vîrstă demonstrează că ponderea persoanelor cu vîrste între 25 și 54 de ani a fost de 74,5%. În distribuția după activitățile în economia națională, s-a constatat că cca 33% din totalul persoanelor ocupate au activat în sectorul agricol. Ponderea persoanelor angajate în industrie a fost de 12,6%, în comerț și activități hoteliere – de 16%. În același timp, lucrătorilor din medicină și angajaților din învățămînt le-au revenit în total 15,3%.

    Pe de altă parte, la sf. lui 2006 numărul șomerilor înregistrați în Moldova, conform standardelor Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de peste 75 de mii de persoane. Potrivit datelor BNS, din totalul șomerilor 43% se aflau în șomaj de 12 luni și mai mult, iar peste 24% din aceștia erau tineri cu vîrste între 15 și 24 de ani. Totodată, numărul persoanelor declarate plecate în alte țări la muncă sau în căutare de muncă a fost de cca 334 de mii de persoane, ceea ce constituie peste 21% din totalul populației inactive cu vîrstă de 15 ani și peste. Cca 66% din cei declarați plecați peste hotare au fost bărbați. Același procentaj îl constituiau și persoanele plecate din localitățile rurale.

cuprins articolul precedent articolul următor


Problema transnistreană

Construcția de partid în Transnistria: elemente noi sau vechi?
Maxim Kuzovlev, 18 martie 2007

Anul trecut în Transnistria a fost marcat de un boom în construcții. Doar că activitățile de construcție s-au realizat în fond în… domeniul partidelor politice. În anul de față preocupările pentru edificările de partid au scăzut simțitor. Poate iarna este de vină? Or poate numărul partidelor pe cap de locuitor este suficient? »»»
cuprins articolul precedent articolul următor


Relații externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

La 7 martie 2007, Guvernul a aprobat candidaturile propuse de o comisie specială la funcția de judecător din partea Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Acestea, alese dintr-un număr de 13 persoane care au depus dosarele pentru concurs, sînt: Victoria Iftodi, ex-ministru al Justiției și ambasadoare a Moldovei în Franța; Victor Orîndaș, judecător la Judecătoria Economică de circumscripție Chișinău; și Lilia Vasilevici, judecător la Judecătoria Centru a mun. Chișinău. Potrivit procedurilor existente, aceste trei candidaturi vor fi propuse Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Aceasta, în termen de 2,5 luni de la înaintarea candidaturilor, va selecta pe una din cele trei persoane. Potrivit mai multor experți în domeniu, selecția acestor persoane nu a urmat o procedură riguroasă, fapt pentru care persoanele selectate nu ar fi cele mai indicate să reprezinte Moldova la CEDO, Lilia Vasilevici pronunțînd chiar în calitatea sa de judecător la Judecătoria Centru a mun. Chișinău cîteva hotărîri condamnate ulterior de CEDO.

La 13 martie curent, CEDO a pronunțat o hotărîre de condamnare a Moldovei în cauza Castraveț c. Moldovei. Reclamantul Andrei Castraveț s-a plîns la CEDO de privarea sa de libertate fără motive suficiente și relevante și de imposibilitatea de a avea întrevederi cu avocatul său în condiții de confidențialitate. Fiind deținut nejustificat mai mult timp în Izolatorul de Detenție Provizorie al CCCEC, întîlnirile dintre Castraveț și avocatul său aveau loc într-o încăpere dotată cu un perete din sticlă care îi separa pe cei doi. CEDO a obligat Moldova să-i acorde reclamantului 2500 euro pentru daune morale și 2000 euro pentru costuri și cheltuieli.

La 16 martie a.c., Reprezentantul Special al Secretarului General al CoE în Moldova, Vladimir Ristovski, a prezentat prioritățile CoE în raporturile sale cu Moldova în 2007 și a făcut bilanțul cooperării din 2006. Potrivit Moldpres, Ristovski a anunțat o îmbunătățire considerabilă a calității reformelor legislative naționale din ultimi ani, accentuînd totodată importanța transpunerii reglementărilor legislative în practică. Cu titlu de recomandare, reprezentantul CoE a subliniat necesitatea expertizării de către instituția pe care o reprezintă a tuturor actelor normative naționale, întrucît există situații în care aceasta nu se face, și considerării sugestiilor experților CoE, lăsînd să se înțeleagă că în mai multe cazuri acestea sunt ignorate.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

În perioada de referință, Kalman Miszei, reprezentant special al UE pentru Moldova, aflat la prima sa vizită în Chișinău după desemnarea lui în această funcție, a avut întrevederi cu Președintele Vladimir Voronin, speaker-ul Marian Lupu, prim-ministrul Vasile Tarlev și cu ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Andrei Stratan.

În cadrul întrevederilor s-a discutat în fond pe marginea activităților desfășurate în albia cursului Moldovei spre integrarea europeană și evoluțiilor recente în "dosarul transnistrean". Cît privește primul subiect menționat s-a discutat despre negocierea regimului facilitar de vize cu UE; deschiderea pe 25 aprilie curent, la Chișinău, a Centrului European Comun pentru Acordarea Vizelor; activitatea EUBAM; obținerea Preferințelor Comerciale Autonome și despre viitorul relațiilor dintre Moldova și UE.

În context, este de notat că la 15 martie a.c., Președintele Voronin a semnat Decretul pentru inițierea negocierilor în vederea încheierii Acordului dintre Republica Moldova și Comunitatea Europeană cu privire la facilitarea eliberării vizelor. Anterior, șeful statului, în cadrul unei conferințe de presă de bilanț pentru anul 2006, s-a arătat a fi nemulțumit și de faptul că negocierile privind facilitarea regimului de vize n-au fost inițiate în 2006. El avertiza atunci Guvernul, generalizîndu-și insatisfacția față de ritmul procesului de integrare europeană, că i-ar putea arăta "cartonașul roșu".

La 13 martie curent, a avut loc cea de-a V-ea reuniune a Consiliului Consultativ al EUBAM. La reuniune au fost evaluată activitatea EUBAM pe parcursul primelor luni ale 2007, examinată realizarea recomandărilor EUBAM de către serviciile vamale și grăniceri ale Moldovei și Ucrainei, și aprobat Planul de acțiuni al EUBAM pentru februarie-noiembrie 2007. Ferenc Banfi, șeful EUBAM, a apreciat pozitiv activitatea misiunii pe care o conduce pentru acest interval de timp, menționînd că cele mai mari progrese au fost înregistrate în lupta cu traversarea ilegală a frontierei, în domeniul dezvoltării sistemului de analiză a riscurilor și cel al colaborării dintre serviciile vamale și de grăniceri ale Moldovei și Ucrainei. Printre sarcinile de bază menționate de Planul EUBAM pentru februarie-noiembrie 2007 se numără îmbunătățirea standardelor de funcționare a serviciilor vamale și de grăniceri, perfecționarea structurilor de analiză a riscurilor și intensificarea controlului integrat la frontieră.

Republica Moldova – România

În perioada vizată de acest număr al jurnalului Guvernare și Democrație în Moldova tensiunile apărute în relațiile moldo-române s-au adîncit și mai mult. Acutizarea acestora a survenit în urma unor acuzații la adresa României aduse mai întîi de Președintele moldovean, Vladimir Voronin, secondat mai apoi în criticile sale de o declarație a Guvernului de la Chișinău.

Președintele Voronin, producîndu-se pe 3 martie în emisiunea Maxima de la postul tv NIT, a dat o apreciere raporturilor moldo-române, din care s-ar putea desprinde următoarele: (a) Republicii Moldova i se impun de ani de zile standarde românești, atît din exterior, cît și din interior; (b) România însăși ar trebui să implementeze standardele pe cale le recomandă, în special în domeniul respectării drepturilor minorităților naționale; (c) Moldova nu are nevoie de România în calitate de "avocat" pe drumul integrării europene; (d) Moldova dorește relații de bună vecinătate cu România, bazate pe egalitate și respect în relațiile bilaterale și fără ingerințe ale României în afacerile autorităților de la Chișinău.

Declarația Guvernului moldovean reia unele opinii ale Președintelui Voronin și lasă să se înțeleagă că executivul de la Chișinău este deranjat de optica prin care este văzută la București problema acordării cetățeniei române pentru cetățenii moldoveni și de inițiativa României de a deschide și coordona un Centru European Comun de Acordare a Vizelor de intrare pe teritoriul UE. Guvernul moldovean consideră inconsistente argumentele Bucureștiului în ceea ce privește preocupările sale pentru viitorul european al Moldovei și falsă atitudinea României în cazul intenției sale de a-și asuma rolul creării la Chișinău a Centrului menționat. În context, declarația arată că "Moldova nu acceptă ca viitorul cetățenilor săi să facă obiectul unor jocuri de culise duplicitare și periculoase, care subminează securitatea națională și principiile statalității pentru care s-au sacrificat cetățenii moldoveni". În aceste condiții, Moldova face apel la înțelegerea și sprijinul partenerilor săi europeni și internaționali "pentru a influența readucerea intereselor României în albia firească unor relații de bună vecinătate și înțelegere, într-un spirit cu adevărat european".

Drept reacție de răspuns la acuzațiile autorităților moldovene, Președintele român Băsescu a menționat că "România nu își va schimba politica față de Republica Moldova ca urmare a declarațiilor Chișinăului. Atît timp cît respectăm standardele de democrație, drepturile omului, respectul pentru istorie, respectul pentru vecini, nu avem ce să ajustăm". Cît privește disputa profilată în jurul problemei acordării cetățeniei române, Președintele român a menționat că noua lege a cetățeniei va fi consultată cu Comisia Europeană pentru ca prevederile acesteia să nu afecteze interesele celorlalte țări membre ale UE.

Prezent la ședința comună a comisiilor de politică externă din Parlamentul României, Vasile Blaga, ministrul Administrației și Internelor, a reconfirmat că există circa 500 000 de cereri de solicitare a cetățeniei române de către cetățeni ai Republicii Moldova și a specificat că ar fi vorba de aproximativ 900 000 de cereri individuale de cetățenie, întrucît multe scrisori sînt scrise din partea unor familii întregi. Blaga a precizat că Centrul de acordare a vizelor pentru UE, pe care România a anunțat că ar vrea să-l înființeze și coordoneze, se dorește a fi alternativ centrului similar care se va deschide din aprilie pe lîngă reprezentanța diplomatică a Ungariei și că potențialul primului ar putea depăși numărul de 10 000 de vize pe care centrul sub auspiciile Ungariei ar putea să le elibereze moldovenilor pe durata unui an de zile.

Declarației Guvernului de la Chișinău a urmat anunțul făcut la 8 martie 2007 de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan, că Moldova nu mai consideră de actualitate deschiderea a două oficii consulare românești la Bălți și Cahul. Este de amintit în context că deschiderea acestora a fost convenită de președinții Voronin și Băsescu la întîlnirea acestora la Chișinău pe 16 ianuarie 2007. Potrivit înțelegerii la care au ajuns cei doi oficiali, acestea urmau a fi deschise în cel mult zece zile, de la data întîlnirii lor. La 14 martie, MAEIE i-a transmis Ambasadei României la Chișinău nota oficială prin care autoritățile Republicii Moldova retrag nota anterioară care făcea referință la acceptarea deschiderii la Bălți și Cahul a Birourilor temporare ale Ambasadei României.

Republica Moldova – Ucraina

Cu ocazia aniversării a 15 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale dintre Moldova și Ucraina, la Chișinău, s-a aflat într-o vizită de două zile Andrei Veselovski, viceministru al Afacerilor Externe al Ucrainei. În cadrul întîlnirii oficialului ucrainean cu omologul său moldovean, Eugenia Kistruga, s-a discutat pe marginea raporturilor bilaterale și perspectivelor dezvoltării acestora în viitor.

Cu același prilej, Ambasada Ucrainei a dat o apreciere pozitivă evoluției raporturilor dintre cele două țări și a informat că în ultimii 5 ani volumul schimburilor comerciale moldo-ucrainene s-a majorat de peste două ori, iar în anul 2006 Ucraina a ocupat locul întîi printre partenerii comerciali ai Moldovei.

Republica Moldova – Federația Rusă

În perioada vizată, s-au înregistrat anumite progrese în relațiile moldo-ruse. Este vorba despre reluarea exporturilor de fructe și legume în Federația Rusă și despre inspecția întreprinderilor vinicole din Moldova de către o echipă de experți ruși în vederea reluării exportului și de produse vinicole spre aceeași destinație.

Reluarea exportului fructelor și legumelor, după o pauză de aproape doi ani, a devenit posibilă începînd cu 6 martie 2007. Potrivit înțelegerilor la care s-a ajuns, exportul acestui tip de produse se va face printr-un singur punct vamal, situat la Briceni, exportatorii urmînd să prezinte la vamă în mod obligatoriu contractele cu importatorii ruși. Este de precizat că de la 6 martie și doar pînă la 6 aprilie 2007 se va permite exportul fructelor și legumelor producătorilor autohtoni din roada anului 2006. Cît privește produsele din roada anului curent, va trebui ca o nouă misiune de experți ruși să prelungească autorizațiile pentru export.

Grupul de experți ruși ai "Rospotrebnadzor" s-au aflat în Moldova pentru inspectarea întreprinderilor vinicole în perioada 12–17 martie. Boris Bokitko, conducătorul acestui grup, a menționat că în urma controalelor efectuate va fi întocmit un raport care va fi prezentat conducerii "Rospotrebnadzor" pentru luarea unei decizii privind acțiunile necesare de întreprins pe viitor.

În altă ordine de idei, la ședința Consiliului Permanent al OSCE de la Viena, din 8 martie curent, Moldova a atras atenția Federației Ruse asupra faptului că vizitele necoordonate ale oficialilor ruși în regiunea transnistreană și activitatea neautorizată a funcționarilor consulari ai Federației Ruse la Tiraspol contravin statutului de mediator al acestei țări.

Republica Moldova – Belarus

După ce Chișinăul a decis să stopeze exportul vinurilor în vrac spre Belarus, ca măsură simetrică Minskul a dispus sistarea importului vinurilor îmbuteliate din Moldova. Amintim în acest sens că decizia Chișinăului a fost luată în contextul eforturilor de reluare a exportului producției vinicole spre Rusia. Organele abilitate ale acesteia s-au arătat nemulțumite de faptul că, în condițiile existenței interdicțiilor la exportul produselor vinicole spre Federația Rusă, agenți economici din Belarus reexportau pe piața rusă vinuri îmbuteliate, pa care le-ar fi importat în vrac din Moldova.

Datele statistice arată că Belarusul este a treia piață de desfacere pentru vinurile moldovenești, după Rusia și Ucraina. În 2006 importatorii din Belarus au cumpărat produse alcoolice moldovenești în valoare de 36 mln USD, inclusiv vinuri îmbuteliate – 16,5 mln USD și vin în vrac – 16,2 mln USD.

cuprins articolul precedent


Studii, analize, comentarii

Despre salarii și productivitate
Iurie Gotișan, 18 martie 2007

Acum cîteva zile, Guvernul a făcut public faptul, cu referire la prognoza macroeconomică preliminară pentru următorii trei ani, că în perioada 2008–2010 salariul nominal mediu lunar pe economie se va majora de 1,6 ori și va constitui 3250 de lei în 2010 »»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:

Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect