Problema Chişinăului istoric cu amplasamentul cuprins între străzile Alexei Mateevici — Constantin Stere — Alexei Şciusev — Mihai Viteazu — Sf. Andrei — Ivan Zaichin — Albişoara — Ismail — Ştefan cel Mare şi Sfânt — Ciuflea — Bucureşti — Lev Tolstoi — Ismail şi starea deplorabilă a monumentelor de cultură, istorie, arhitectură şi arheologice din teritoriul municipiului arată evidenta insensibilitate culturală sau chiar lipsa de cultura generală a unor politicieni şi funcţionari publici, dar şi de lipsa de responsabilitate în exercitarea obligaţiunilor de serviciu şi reaua voinţă a acestora.

În Republica Moldova, Chişinăul este unicul oraş istoric protejat de stat. Capitala dispune de cea mai numeroasă colecţie de edificii cu valoare de monument: 977. Cu toate acestea, Chişinăul istoric este pe cale de dispariţie. Doar în perioada anilor 2006–2011 au fost şterse de pe faţa pământului 40 de monumente ocrotite de stat. Alte 17 edificii, declarate prin lege drept monument, se ruinează pe zi ce trece. Aceeaşi soartă ingrată o au şi vestigiile arheologice. Practica condamnării la demolare a câte un monument pe lună, din cele incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, continuă: chiar în ultimele luni încă trei edificii au fost “asasinate” sub privirile nepăsătoare ale instituţiilor statului de drept.

Constatăm, cu regret, că din considerente politicianiste, lipseşte cu desăvârşire un dialog între administraţia publică centrală şi cea municipală pe probleme de conservare a patrimoniului. Încercarea consilierilor PPCD din CMC de a iniţia un grup de lucru interinstituţional cu participarea Ministerului Culturii, Primăriei şi Academiei de Ştiinţe a fost trecută la index în mod abil. Or, în cadrul administraţiei publice municipale nu există nicio structură specializată în protejarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric, arhitectural şi arheologic al capitalei.

Opinia publică este scandalizată de inactivitatea guvernelor, a Primăriei capitalei şi a Procuraturii generale şi municipale în faţa acţiunilor de vandalizare continuă a Chişinăului istoric sub toate administraţiile de la declararea independenţei încoace. Nicio instituţie abilitată, niciun factor de decizie nu au reacţionat în nici un fel la demolarea şi ruinarea monumentelor, la acţiunile de condamnare reflectate în câteva sute de articole, emisiuni radio şi TV, la protestele stradale şi luările de atitudine ale grupurilor civice şi ONG, orientate spre salvgardarea fondului istoric urban al capitalei Republicii Moldova.

În acelaşi timp, Republica Moldova a semnat şi ratificat o serie de convenţii internaţionale, inclusiv Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei şi Carta UNESCO/ICOMOS a protejării oraşelor istorice, prin care statul nostru s-a angajat ca în politicile sale, “ pentru a fi eficace, conservarea oraşelor istorice şi a zonelor istorice urbane trebuie să fie parte integrantă şi coerentă a politicilor de dezvoltare economică şi socială şi a celor de urbanism şi amenajarea teritoriului la toate nivelurile”.

În opinia mea, situaţia limită în care se află actualmente Chişinăul istoric, ne dictează următoarele acţiuni:

Instituirea, prin hotărâre de Guvern, a unui moratoriu la modificarea tramei stradale isorice şi proiectarea şi amplasarea construcţiilor noi, schimbarea configuraţiei şi destinaţiei urbanistice a parcurilor şi scuarurilor în zona protejată de categorie naţională a Chişinăului istoric până la aprobarea Planului Urbanistic Zonal al Chişinăului istoric şi Regulamentului urbanistic pentru această zonă.

Crearea de către Guvernul Republicii Moldova a Fondului de revitalizare a Chişinăului istoric.

Aderarea şi promovarea de către Guvern a “Cartei reabilitării integrate a Chişinăului istoric”, propusă de Comitetul “Chişinău 2011”, în vederea păstrării vii a moştenirii culturale a capitalei Republicii Moldova.

Constituirea, în cadrul administraţiei publice municipale Chişinău, a Serviciului municipal al monumentelor, structură responsabilă de elaborarea şi implementarea politicilor de conservare, restaurare, promovare culturală şi economică a Chişinăului istoric.

Instituirea poliţiei de patrimoniu.

Iniţierea unei anchete publice în cadrul structurilor administraţiei publice centrale şi locale, a Procuraturei generale şi municipale în cazurile de neglijenţă, abatere şi încălcare a prevederilor legislaţiei în vigoare în materie de conservare a Chişinăului istoric. Cei găsiţi vinovaţi vor fie traşi la răspundere administrativă sau penală.

Elaborarea unui set de legi euroconforme în materie de conservare a patrimoniului istoric, cultural, arhitectural naţional, inclusiv a Strategiei naţionale a patrimoniului cultural.

Organizarea unui grup de lucru interinstituţional permanent pe probleme de conservare a Chişinăului istoric, format din reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Primăriei municipiului Chişinău, Academiei de Ştiinţe şi ai societăţii civile.

Realizarea corectarii Strategiei de dezvoltare CHIŞINĂU 2025 în spiritul principiului dezvoltarii durabile “Spatiul istoric- Spatiul natural — Spatiul integrat”

Specialiştii din domeniu ne confirmă, că zona istorică protejată suportă nu numai o presiune a indiferenţei şi nepăsării birocratice şi politice, ci şi o presiune urbanistică reală. În limitele actuale Chişinăul istoric nu poate face faţă funcţiei de centru metropolitan al aglomeraţiei urbane de peste 1,5 milioane de locuitori. Transformarea necesară ar însemna modificarea structurii urbane prin schimbarea tramei stradale, trasarea unor noi bulevarde, dar şi lărgirea celorlalte coridoare de transport. Vom clădi oare un “New York moldovenesc” pe ruinele Chişinăului istoric ? Exemplele oraşelor europene probează o altă opţiune: Riga a desfăşurat un concurs internaţional de planificare a Centrului nou pe locul fostului depou, pe alt mal al râului Daugava decât Riga istorică.Vilnius construieşte un Centru nou pe malul drept al râului Neris. Şi în Milano se construieşte un Centru nou în zona fostelor teritorii industriale, la fel se procedează în Sankt Petersburg şi Moscova. Pentru Chişinău ariile de-a lungul malului stâng al Bâcului corespund ideal dezvoltării unei zone metropolitane moderne, a unui Nou Centru, Chişinău City, cu funcţii administrative şi de afaceri. O viziune de dezvoltare pentru această zonă, un master plan, a şi fost elaborat încă în 2007 de o echipă internaţională pluridisciplinară cu participarea unor instituţii profesionale de prestigiu ca Politehnica din Milano, Universitatea din Barselona şi filiala SOM din Londra.

Punerea în aplicare a acestui master-plan care vizează dezvoltarea teritoriului urban de-a lungul râului Bâc, elaborat cu acceptul Primăriei municipiului Chişinău, este o soluţie durabilă de dezvoltare a capitalei, dar şi de conservare şi reabilitare a Chişinăului istoric.

Biroul de presă al PPCD

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

YouTube | Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet