alegeri.md

|| Maia Sandu, 15 septembrie 2016

Considerăm că subiectul referitor la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti este extrem de important datorită impactului acestui proiect asupra economiei şi bugetului naţional.

În legătură cu semnarea şi implementarea Acordului de investiţii cu privire la Portul Giurgiuleşti există două probleme majore:

1. Modul în care această tranzacţie a fost legalizată şi
2. Îndeplinirea de către părţi a angajamentelor din Acord.

Cu referire la tranzacţie, menţionăm că Acordului de investiţii i-a fost atribuit statut de tratat internaţional. Chiar dacă la momentul aprobării, Ministerul Justiţiei nu a avut obiecţii în acest sens, Ministerul Afacerilor Externe indica mai tîrziu că acordul de investiţii nu este tratat internaţional pentru că o parte a acestuia nu este subiect de drept internaţional. Niciuna dintre cele 3 companii semnatare ale acordului de investiţii nu reprezentau Guvernul Azer. Firmele semnatare s-au înregistrat cu cîteva zile înainte să fie semnat acordul. Acestea erau rezidente în RM şi nu aveau capital străin.

Conform legii privind tratatele internaţionale, Acordul trebuia să fie publicat în Monitorul Oficial. Acest lucru nu s-a întîmplat nici pînă astăzi. Constatăm o derogare de la normele legale. Ne întrebăm ce vor autorităţile să ascundă, ţinînd, în continuare, acordul departe de ochii lumii.

Între timp, companiile cu care a fost semnat acordul de investiţii şi-au schimbat denumirea (S.R.L. Danube Logistic). Întrebarea noastră este dacă acordul a fost modificat pentru a reflecta acest lucru. Şi dacă da, cine şi cînd a făcut aceste modificări la acord? Ministerul Economiei sau Parlamentul?

Cu referire la îndeplinirea angajamentelor, menţionez următoarele aspecte:

• Rafinăria nu a fost construită aşa cum era prevăzut în acord, într-o perioadă de 7 ani de la semnare. Guvernul şi investitorul se acuză reciproc, ultimul invocînd faptul că Guvernul nu i-a pus la dispoziţie toate terenurile pentru a construi rafinăria. Se pare că Guvernul a făcut un angajament să aloce terenuri, fără ca acest lucru să fie real.
• Chiar dacă Portul de pasageri urma să fie construit de către SRL Azertrans, în 2008, la propunerea ministrului Igor Dodon, Guvernul a hotărît ca obiectivul dat să fie construit de către Ministerul transporturilor şi gospodăriei drumurilor prin intermediul Portului Fluvial Ungheni. Statul a cheltuit 100 de milioane de lei pentru acest obiectiv, investiţie pe care trebuia să o facă investitorul, în acelaşi timp, facilităţile acordate investitorului nu au fost revizuite.
• Între timp, estimările arată că dimensiunea facilităţilor a fost substanţială. Doar Bemol retail a administrat facilităţi în jur de 1.6 miliarde de lei.

Reamintesc faptul că subiectul urma să fie examinat de Curtea de Conturi, dar misiunea de audit a fost sistată, fără niciun motiv, de precedentul plen. Invităm societatea civilă şi presa de investigaţie să solicite mai multă transparenţă în acest caz.

Solicităm de la autorităţi publicarea Acordului şi de la Curtea de Conturi reluarea misiunii de audit.

unpaspentru.md

[toate declaraţiile…]