Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPCRM

Avem convingerea că vom întoarce puterea poporului — cuvîntarea Mariei Postoico, preşedinte al fracţiunii PCRM în parlamentul RM

|versiune pentru tipar||
PCRM / 9 iunie 2012 | 
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova

Stimaţi delegaţi ai Congresului,

Tovarăşi, au trecut patru ani din momentul desfăşurării Congresului al VI-lea al Partidului nostru. La prima vedere este o distanţă lunga, însă — parcă mai ieri a avut loc acest eveniment în viaţa Partidului. În mare parte aceasta se datorează multitudinii de evenimente şi schimbărilor radicale care s-au produs în ţară şi în societate în această perioadă. Pe tot parcursul independenţei Republicii Moldova de 20 ani ţara noastră nu a trecut prin atîtea evenimente cruciale, care au pus în pericol existenţa statului nostru. Această perioadă poate fi comparată cu sfîrşitul anilor 80 — începutul anilor 90, cînd Republica Moldova trecea prin tulburării grave. Azi istoria se repetă.

Anul 2008, an în care a avut loc cel de-al VI-lea Congres al PCRM, a fost unul marcant în istoria contemporană a statalităţii moldoveneşti, din toate punctele de vedere. A fost adoptat noul Program de activitate al Partidului Comuniştilor, care ulterior a fost apreciat de analişti şi experţi cu renume, ca unul nu doar reuşit, ci şi performant, în istoria partidelor de stînga din lumea contemporană.

Programul de activitate a Partidului coincide cu interesul suprem al poporului moldovenesc, succesele PCRM în perioada de guvernare erau realizările oamenilor ţării noastre şi se manifestau în creşterea bunăstării şi securităţii sociale. Programul PCRM a fost îndreptat spre făurire, consens civic şi progres în toate domeniile vieţii obşteşti. În acelaşi context, trebuie de menţionat că atunci, ca şi tot timpul, noi ne-am asumat pe deplin responsabilitatea pentru viitorul ţării.

Pentru Moldova anul 2008 a fost, într-adevăr, unul de succes, pentru că în afară de creşterea economică, fluxul de investiţii enorme, dezvoltarea sectorului de producţie şi celui de servicii, crearea infrastructurii necesare în zonele rurale ş.a.m.d., noi am dat oamenilor încrederea, că 8 ani de guvernare nu au trecut în zadar şi sînt toate premisele pentru trecerea la un nivel calitativ superior în dezvoltarea ţării noastre.

Anul 2009, an electoral — în care am păşit cu siguranţă şi încredere că vom reuşi crearea statului social dezvoltat. Evenimentele din 7 aprilie, însă, au devenit o ruşine naţională. Pentru Partidul Comuniştilor au constituit nu numai o lovitură mişelească, dar şi o provocare enormă. Avînd cea mai mare cotă de încredere din partea alegătorilor, am fost nevoiţi să trecem în opoziţie responsabilă. Aş dori să subliniez — a fost destul de complicat să învăţăm a fi în opoziţie, să vedem cum se distruge rezultatul muncii noastre de ani de zile, cum se răstoarnă interpretările, cum este umilit neamul nostru, cum este încolţită suveranitatea şi independenţa Patriei de haita lăcomiei întronată la putere. Suntem obligaţi nu numai să luptăm cu trădătorii neamului nostru, dar şi să ne întîlnim cu oamenii, să încercăm a le soluţiona problemele, să ne opunem reformelor antipopulare şi sfidării intereselor naţionale ale Republicii Moldova. Da, este şi, la sigur, va fi greu, dar acesta e destinul pe care ni l-am asumat, întrucîtniciodată nu ne vom ascunde de probleme. De fapt, aceasta-i soarta fiecărui comunist adevărat.

Stimaţi prieteni,

Raportul preşedintelui partidului, tovarăşului Vladimir Voronin, a elucidat profund şi sistemic calea partidului în perioada de dare de seamă, făcînd o analiză amplă şi trasînd noi sarcini pentru PCRM în următorii 4 ani. Este clar că sarcina primordială este redobîndirea puterii prin metode legale, întru readucerea Republicii Moldova pe calea dezvoltării durabile şi a progresului.

Fiind deja 3 ani în calitate de Preşedinte al Fracţiunii PCRM în Parlament, vreau să vă asigur că, în perioadă dată, noi, cu înaltă responsabilitate, ne-am exercitat mandatul pe care ni l-aţi acordat. Fracţiunea comuniştilor în Parlamentul RM este tribuna partidului, este principalul instrument pentru realizarea programului de partid. Pe parcursul acestui mandat noi am fost activi şi prezenţi în toate structurile Parlamentului. Dar cel mai important lucru este, că deputaţii au avut o legătură strînsăcu oamenii, cu alegătorii, deoarece anume binele fiecărui cetăţean este sensul mandatului nostru. Autorităţile ne creează impedimente nemaiauzite, încearcă să ne îngrădească accesul la populaţie, ca oamenii să nu afle adevărul, dar cu suportul tovarăşilor din teritoriu reuşim să ne îndeplinim misiunea.

A trebuit să fim în opoziţie ca să ne consolidăm la maximum forţele, să putem a ne curăţi familia noastră mare de tot soiul de parveniţi, profitorişi tot felul de transfugi. Am devenit mai aprigi şi mai fermi pe poziţii, am crescut luptători adevăraţi care nu se tem nici de tribună şi nici pe baricade. Ultimii ani au fost o şcoală a revoluţiei pentru toţi deputaţii, dar şi pentru toţi comuniştii, poate chiar şi pentru tot poporul.

Aş vrea să menţionez, că aflarea în opoziţie ne-a impus să modificăm formele şi metodele de lucru, inclusiv şi din punct de vedere organizatoric. Astfel, în cadrul Fracţiunii au fost formate 4 grupuri de specialitate şi 4 grupuri de monitorizare, care se convoacă sistematic şi examinează mulţimea de subiecte ce apar în faţa fracţiunii parlamentare PCRM. Pe tot parcursul mandatului de deputat, noi am raportat societăţii despre activitatea noastră, inclusiv şi prin conferinţele de presă, declaraţii, comunicate, rezoluţii etc. Deputaţii PCRM au participat la mai multe conferinţe tematice, mese rotunde, activităţi ce cuprindeau tot spectrul problemelor care apar în viaţa societăţii. În cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului, în afară de discuţiile active pe marginea proiectelor de legi, practic, în fiecare şedinţă, deputaţii PCRM înaintau propuneri şi declaraţii cu scopul apărării intereselor cetăţenilor. Prestaţia deputaţilor comunişti, chiar şi la posturile de televiziune vădit ostile Partidului Comuniştilor, este una decentă, apreciată.

Cu toate acestea, în opinia mea, mecanismele de lucru aplicate de deputaţii Fracţiunii PCRM n-au fost folosite la maximum. Sînt sigură, că mai există şi alte forme şi metode de eficientizare a activităţii deputatului în Parlamentşi în teritoriu. Spre exemplu, ar putea fi mai departe dezvoltaterelaţiile Fracţiunii în Parlament cu fracţiunile PCRM în consiliile de nivelul I şi II. Fiecare deputat al Fracţiunii PCRM este responsabil pentru raionul respectiv, dar pentru a spori eficienţa activităţii fracţiunilor locale, ar fi fost oportună implementarea unor instrumente de asistenţă consultativă, organizatorică, juridică de durată consilierilor locali. Problemele care apar în raioane pot fi discutate în cadrul grupurilor de specialitate ale deputaţilor, ca să fie posibilă soluţionarea eficientă şi asumată. Astfel, e necesar să creăm un lanţ efectiv şi structurat, ceea ce, evident, ne va înlesni activitatea noastră. Această interacţiune este extrem de actuală în condiţiile cînd fracţiunile PCRM din consiliile locale au fost puse în situaţia de a activa în opoziţie sau în coaliţii formate cu unii exponenţi ai alianţei de guvernare. Fracţiunile noastre, după alegerile locale, încearcă metode noi de activitate, mai puţin explorate anterior, în a guverna teritoriul împreună cu cei care ne sunt oponenţi, în aşa fel încît să-şi păstreze autoritatea, bunul nume, dar şi să ajute cetăţenii în soluţionarea problemelor lor. Presiunea sau factorul psihologic este deseori determinant, numai cei mai puternici comunişti, cei cu verticalitate rezistă, luptă, înving, sau îşi duc povara eşecului cu demnitate.

Vreau să vă încredinţez că noi nu admitem decalajul şi neconcordanţa acţiunilor Fracţiunii parlamentare şi a structurilor de partid, pentru că doar împreună formăm un singur organism, cel al PCRM, care trebuie mereu consolidat, fortificat.

În activitate noastră ne conducem de hotărîrile Comitetului Central, a Executivului Politic, deputaţii raportează despre exercitarea mandatului, am devenit o fracţiune cu un spirit de echipă dezvoltat, dar, totodată sper că deciziile Congresului de astăzi vor introduce anumite îmbunătăţiri în activitatea noastră.

Tovarăşi,

Congresul al VII-lea este unul marcant şi prin aşteptările pe care le au comuniştii, dar şi întreg poporul. Noi, delegaţii acestui for, reprezentanţi ai miilor de membri ai PCRM, vom decide tactica acţiunilor noastre pe următorii 4 ani. Adoptînd decizii, declaraţii, ne bazăm pe doleanţele membrilor de partid, a simpatizanţilor PCRM. Aceasta denotă o responsabilitate enormă pusă pe umerii noştri, pentru că este deja cunoscut tuturor că PCRM este un partid al poporului, un partid pentru popor.

În procesul de abordare a deciziilor partidului, noi întotdeauna discutăm diferite variante, venim cu diferite idei, le examinăm din toate punctele de vedere, şi în urma analizelor şi compromisurilor ajungem la hotărîri comune, obiective, justificate. Şi aşa trebuie să fie! Iar diversitatea noastră reprezintă o mare putere a PCRM, întrucît, în aşa mod, reprezentînd toate punctele de vedere, noi putem spune că deciziile sînt pe potrivă tuturor. Astfel, trebuie să continuăm procesul de comunicare în rîndurile partidului, pentru ca opiniile să fie expuse în cadrul organizaţiilor de partid, dar nu numai undeva pe bloguri sau în mass-media.

Structura organizatorică a partidului nostru este bine determinată, dar aceasta nu înseamnă că nu mai sînt rezerve de eficientizare a ei. În opinia mea, semnificaţia activităţii organizaţiilor primare, care sunt temelia partidului, urmează a fi ridicată la un alt nivel calitativ. Anume de acolo trebuie să vină ideile, în cadrul organizaţiilor trebuie să se nască diferite sugestiişirecomandări, apoi sistematizate în organizaţiile de partid raionale, municipale. Astfel, noi vom atinge scopul interacţiunii în ambele sensuri, cînd ideile merg de jos în sus şi invers, iar ca rezultat, va fi elaborat un proiect obiectiv şi cel mai oportun, care va duce la creşterea în continuare a autorităţii Partidului printre oamenii.

În aceşti 4 ani Comitetul Central, biroul executiv au avut zeci de consultări largi cu activul de partid, cu organizaţiile raionale, deciziile fiind creaţii colective asumate. De aceea, în calitatea mea de membru al PCRM, şi preşedinte al Fracţiunii Parlamentare apreciez activitatea Comitetului Central ca fiind una calitativă, pozitivă.

Dragi prieteni,

Evenimentul de astăzi prezintă o nouă etapă de cotitură în procesul de dezvoltare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Da, la momentul actual, sîntem în opoziţie, dar avem o mare convingere că numai prin unirea forţelor partidului nostru vom putea să întoarcem puterea poporului Republicii Moldova.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Cuvîntarea Galinei Balmoş, preşedinte al Uniunii Femeilor a RM, deputat în Parlament

Misiunea Congresului nostru este una foarte importantă prin deciziile strategice pe care urmează să le adoptăm într-o perioadă deloc simplă. Raportul preşedintelui partidului a scos în evidenţă atît reuşitele noastre, apreciind înalt munca organizaţiilor primare, a fiecărui membru de partid, cît şi eşecurile, erorile noastre, punctînd sarcini pe măsură să îmbunătăţească construcţia de partid.

Animozitatea şi isteria în jurul PCRM, care au precedat Congresul, au culminat recent cu gesturi destul de josnice, necinstite şi nedemne de orice comunitate politică, cu atît mai mult cu cît cei care cedează, se frîng, sunt persoane din cea mai înaltă structură decizională a partidului. Prognoze tăioase continuă să fie lansate de mulţi neprieteni, pentru a mai zgudui o dată comuniştii, arena politică şi a distrage atenţia de la problemele majore din societate. În dependenţă de maturitatea noastră politică este şi faptul cum ne vom comporta şi ce paşi vom întreprinde. Amintiţi-vă lozincile şi acţiunile recente ale partidelor din Alianţă, dar şi ale unora extraparlamentare, care şi-au pus drept scop nimicireea Partidului Comuniştilor în frunte cu liderul său, Vladimir Voronin, desfăşurînd o teroare comunistă în adevăratul sens al cuvîntului, aplicînd metode şi tactici distrugătoare. Au transformat partidul într-o sperietoare: “Dacă Alianţa cade — vin comuniştii!” e cea mai straşnică poveste a liberalilor. Aproape nici un post de televiziune, nici un expert nu se consideră destul de profesionist sau apreciat, dacă “nu muşcă”, sau dacă nu vine cu critici acide la adresa partidului nostru.

Critica este benefică atîta timp cît nu se transformă într-o vînătoare de strigoaice şi o întrecere în defăimare şi blasfemie. Ne-am deprins cu de toate, ba chiar am început a avea o bună doză de imunitate împotriva acestor atacuri. Iar dacă acum 2–3 ani, plecările spectaculoase, motivate de “lipsă de democraţie, dictatură de partid, sufocare a ideilor reformatoare etc.” provocau turbulenţe în sînul partidului,astăzi provoacă dezgust chiar şi oponenţilor noştri. Totul e mult mai simplu: confortul personal dirijează pornirile foştilor colegi.

Îmi amintesc ultimul Congres Civic şi marşul social care a urmat. Atunci, oamenii se apropiau şi ne rugau: “Nu ne trădaţi, avem nevoie de voi! Noi suntem alături!”. Aceste cuvinte, spuse cu lacrimi în ochi, trebuie să ne răsune mereu în urechi: “Avem nevoie de voi!”. Pentru aceasta, merită să trăieşti şi să te sacrifici. Cine nu-şi poate sacrifica năzuinţele personale întru binele oamenilor, nu poate fi lider, nu se poate afla în frunte, nu are ce căuta în politică!

Mai bine de jumătate de milion de cetăţeni ai republicii noastre, alegători şi susţinători fideli, ne urmăresc, ne susţin şi aşteaptă de la noi decizii responsabile. Deseori, la întîlniri sau pur şi simplu la discuţii, ni se spune: voi ştiţi mai bine, de aceea v-am şi ales; voi sunteţi acolo, sus, şi cunoaşteţi lucrurile mai bine…Deci, am fost aleşi, şi trebuie să ştim mai bine, trebuie să avem răspunsuri, trebuie să ne învăţăm a găsi soluţii pozitive. Nu avem remedii-minune şi nici magicieni. Deciziile noastre sunt colective şi cer o participare chibzuită a fiecăruia dintre noi, cer ca aceste decizii să fie lipsite de revanşism şi de răzbunări interne, fără învinuiri răutăcioase ale colegilor. Trebuie să fie propuneri echilibrate, făcute fără panică, care să ne ajute să ieşim din orice impas. De curajul şi înţelepciunea noastră depinde nu numai calea pe care o vom alege pentru noi, membrii PCRM, ci şi pentru întregul nostru popor. În acest context, vreau să spun că o revenire a fracţiunii noastre în Parlament nu ar însemna recunoaşterea legitimităţii acestui Legislativ, ci doar o metodă de luptă împotriva uzurpării puterii, prin care să fim auziţi.

În ultimul timp, foarte frecvent şi cu multă insistenţă se desfăşoară aşa-numitele dialoguri ale diferitor persoane din Alianţă cu secretarii de partid, consilierii locali, membrii de partid activi şi cu pondere: de la promisiuni ispititoare şi ameţitoare — pînă la intimidări, de la corupere directă — pînă la manipulare. Toate acestea sunt din arsenalul machiavelic al politicienilor-oligarhi, care au adus în politică regulile businessului mafiotic.

Celor care mai stau la îndoială şi se lamentează de incertitudinea din viaţa politică, care nu ştiu încotro ar vrea s-o apuce, aş vrea să le amintesc cîteva provocări recent lansate de către actualii diriguitori:

Au fost reduse drastic transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor medicale, ceea ce, evident, a sporit povara asupra angajatorului, precum şi asupra angajaţilor. Statul, de fapt, îi fură pe cetăţeni, neonorîndu-şi obligaţiunile faţă de acest buget şi făcînd economii la capitolul profilaxiei maladiilor sociale. Ca rezultat, avem explozii de tuberculoză în rîndurile copiilor, scandaluri pe piaţa farmaceutică, medicamente netestate. Acestea sunt urmările politicii malefice în gestionarea sănătăţii publice, a tentativei de subminare a sistemului de asigurări în medicină.

Reformele în sistemul educaţional de asemenea au repercusiuni nefaste: s-au făcut economii pe baza lichidării şcolilor mici, a majorării numărului de copii în clase, a disponibilizării pedagogilor. Diminuarea sistemică a locurilor bugetare în instituţiile de învăţămînt superior, sporirea costurilor contractuale, lipsa politicilor de susţinere a tinerilor specialişti din diferite domenii ne-au adus un val de plecări a tinerilor peste hotare. Roada o vom strînge cu toţii, şi foarte degrabă: copii neşcolarizaţi, delincvenţă juvenilă în creştere, trafic de copii, cazuri de pedofilie cu implicarea străinilor, suicid în rîndurile minorilor, exod al potenţialului intelectual, dar, mai ales, degradarea spirituală a naţiunii. Orice bănuţ economisit pe seama copiilor este egal în proporţie geometrică cu cheltuielile pentru instituţiile de corecţie ale statului. Nemaivorbind de politicile de genocid contra pensionarilor, cărora li se îngrădeşte dreptul la muncă, la demnitate, la existenţă. Cu alte cuvinte, investiţiile în sectorul social, în oameni, nu constituie priorităţi ale guvernătii de astăzi, şi aceasta deja o simte fiecare cetăţean al ţării.

Stimaţi prieteni! Noi deja am făcut o alegere atunci cînd am devenit membri de partid, cînd am mers cu programul partidului în campaniile electorale, în casele oamenilor, cînd i-am convins şi pe alţii să adere la Partidul Comuniştilor. Clar însă că nimeni nu este ţinut cu forţa. Ceea ce ne menţine în partid sunt convingerile noastre, încrederea că noi suntem capabili a schimba lucrurile în bine, că istoria se repetă, inclusiv în favoarea noastră, că atîţia oameni buni, adevăraţi, curajoşi ne sunt colegi de partid şi ne susţin! Vreau să mulţumesc tututor colegilor de partid şi să-mi exprim speranţa că viitoarea componenţă a Comitetului Central va avea un parcurs demn, onorabil şi victorios.

Vă mulţumesc.

Cuvîntarea lui Anatol Dubrovschi, secretar de organizaţie primare Centru, Chişinău

Stimaţi delegaţi ai congresului! Tovarăşi!

Cu mare atenţie am ascultat raportul de dare de seamă al Comitetului Central, prezentat de tovarăşul Vladimir Voronin, preşedintele PCRM. Desigur, într-un raport de o oră nu poate fi sintetizată toată experienţa acumulată de partid în decursul a patru ani de zile. Prin urmare, o să atrag atenţia dumneavoastră doar asupra unor sarcini pe care le consider, şi nu numai eu, primordiale.

Prima este activitatea de demolare teoretică a postulatelor anticomuniste; a doua — fortificarea politicii de consolidare a statalităţii şi a treia — modernizarea politică a societăţii.

Practica internaţională, dar şi cea internă demonstrează că postulatele anticomuniste s-au răsuflat. Un teoretician de vază al comunismului din Apus, Erik Hobebaum, accesînd în ajunul crizei mondiale din 2008 în sistemul “Google” numele Marx, a obţinut 4,7 milioane de surse. Aceasta vorbeşte despre dimensiunile influenţei teoriei lui Marx asupra vieţii intelectuale din lume. Nici o altă personalitate politică, cu excepţia doar a savantului Darwin, nu a acumulat atîtea surse în Internet. Figuri importante ale sociologiei, ca Max Veber, Emil Durkeim au acumulat doar cîteva zeci de mii.

Astăzi, lumea intelectuală occidentală din nou îl descoperă pe Marx, şi anume aportul lui în înţelegerea naturii tendinţelor evoluţiei sociale. Adevărat este că această descoperire s-a produs în ajunul crizei economice mondiale, cînd economişti şi oameni de afaceri departe de a fi părtaşi ai concepţiilor de stînga au înţeles că Marx, într-adevăr, a prevăzut natura actualului proces al globalizării capitaliste. Circa 160 de ani în urmă, nimeni n-a putut schiţa direcţia dezvoltării istorice mai bine decît a făcut-o Marx. Laureatul Premiului Nobel în domeniul economiei, Jons Hux, a afirmat că toţi cei care vor tinde să ordoneze mersul evoluţiei societăţii, vor trebui să utilizeze aparatul categorial al marxismului, deoarece alte alternative nu există.

Prin urmare, una din sarcinile noastre se cere a fi intensificarea contrapropagandei şi răspîndirea teoriei marxiste.

În toţi aceşti ani, PCRM a demonstrat că este unica forţă politică din ţară care pledează pentru apărarea şi consolidarea statalităţii moldoveneşti. Această linie politică trebuie promovată şi în continuare. Prin toate mijloacele, este necesar de a fi combătute tendinţele ultranaţionaliste, antimoldoveneşti promovate de partidele actualei Alianţe de guvernare. Poate ar fi bine să iniţiem, prin instanţele de judecată, — iniţial, naţionale, apoi chiar şi CEDO — studierea în instituţiile de învăţămînt a istoriei Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă astăzi. Cred că astfel de cereri ale cetăţenilor în instanţele de judecată ar putea avea efect. Cîndva domnul Lupu spunea că, dacă va fi ales preşedinte al ţării, va introduce predarea cursului de istorie a Moldovei în şcoli. Dar acum cine îl împiedică s-o facă în calitate de preşedinte al Parlamentului — nu domnul Ghimpu?

Timp de douăzeci de ani, adversarii noştri politici s-au străduit să ne creeze imaginea unui partid antidemocratic de tip stalinist. Ei aplicau în retorica lor noţiuni privind valorile “democratice” şi de luptă împotriva regimului totalitar. Aceste noţiuni privind democraţia au priză la o bună parte din intelectualitate, care continuă să fie speriată cu cifrele umflate generate de Soljeniţîn, Saharov şi alţi apologeţi ai anticomunismului. Totodată, dat fiind că partidele Alianţei în aceşti ani au compromis democraţia, au uzurpat puterea, modifică în intereseul lor legislaţia, schimbîndu-i natura democratică şi manifestînd chiar idei profasciste, pe fundalul crizei economice capitaliste şi eşecul postulatelor anticomuniste, ele pot avea efecte pozitive asupra intelectualităţii. Şi anume PCRM trebuie să promoveze ideea democratizării instituţiilor statului şi ale societăţii.

În societate, în aspectul poziţiei sociale, peste 70% sînt de stînga. Noi reuşisem să atragem de partea noastră ceva mai mult de 40%. Celelalte 30%, datorită propagandei anticomuniste, rusofobe, rămîn în cîmpul de influenţă al partidelor de dreapta. De aceea consider că demascarea postulatelor anticomuniste, propaganda patriotismului, a fidelităţii faţă de Republica Moldova şi promovarea ideii modernizării politice a societăţii pot fortifica poziţiile politice în societate şi să ne asigure nu numai un electorat protestatar, ci şi stabil în concepţiile sale politice.

Cuvîntarea E.Muşuc, deputat în Parlament

1. Ei tare au vrut ca noi sa nu mai fim uniti si organizati impreuna asa cum suntem acum, astazi in aceasta zi.

Ei ne-au lipsit de transport ca sa nu putem duce in teritoriu sa ne intalnim cu oamenii, ne-au lipsit de salarii ca sa nu putem hrani copii nostri, ne-au lipsit de functii, ne-au inchis gura prin oprirea transmisiunii NIT-ului, ne-au corupt colegii chiar in preajma Congresului — numai ca sa nu fim o echipa.

Si acest Congres, aceasta sala, aceasta dispozitie gata de lupta este raspunsul nostru acestei Aliante rusinoase, putrede si tradatoare — Nu mor Caii cand vor Canii!

2. Inainte de luna martie ei spuneau ca nu pot face nimic bun deoarece le incurca nealegerea presedintelui. Acum, dupa alegerea lui, ei zic ca le incurca opozitia.

In loc sa lupte cu saracia, lipsa locurilor de munca, cresterea tarifelor si a preturilor, cu degradarea sociala, coruptia si criminalitatea — ei lupta cu comunistii.

Dar tara se aprofundeaza in criza. Anul trecut in premiera ei nu au colectat la buget cca 500 mln. Lei. Deja in primele trei luni lea anului curent bugetul a ramas in minus cu cca 600 mln. Lei.

In aceeasi perioada nu s-au executat cheltuieli planificate de la bugetul de stat de mai mult de 1mlrd. 300 mil lei.

Numai în primul trimestru al anului 2012 agricultura n-a primit de la buget cca 300 mln.Lei. Deja mai multi bugetari incep sa primeasca salariile cu interziere.

Ei isi cumpara mercedesuri de lux, dar inchid scolile, spitalele raionale, vor sa lichideze cca 300 de primarii mici.

Vor sa treaca de la raioane — la judete, de la medicina asigurata la cea privata.

Despre ce dezvoltare economica, regionala, umana putem vorbi noi in astfel de conditii?

3. In loc de indexare a pensiilor cu 20% avem 4–7 %, in loc de majorare a salariilor avem majorarea tarifelor si a preturilor.

In loc de liniste, siguranta si democratie — avem cresterea criminalitatii, faradelegea si dictatura.

Mai mult de 80% din populatie considera ca tara se misca in directia gresita.

Tara noastra are nevoie de o alta directie de miscare, de un proiect nou, veritabil, national — de proiectul Moldovenesc.

4. Да именно Молдавский Проект — наш, национальный, независимый, настоящий.

Который объединит всех — молдаван, украинцев, русских, гагаузов, болгар, представителей всех этнических групп и культурных сообществ, всех слоёв населения.

Который обозначит чётко перспективу реального выхода из кризиса нашей страны и обеспечит её поступательное развитие.

Нам нужен именно такой проект, а не то, что мы имеем сегодня.

МВФ утверждает нам бюджеты, Европейцы решают какой нам ориентации придерживаться традиционной или не очень. Но никто из них не ответит, ни за обнищание населения, дефолт, за потерю национальных традиций и нашей веры.

Поучают, поучают, поучают — поучайте лучше ваших паучат!

МВФ не вывел ни одну из кризиса, да и европейцам есть чем заняться — наркотиками в Голландии, гомиками в Швеции, финансовым кризисом в Греции, Испании, Португалии и т.д.

Нам решать, как нам быть на нашей земле.

А для этого, мы должны предложить новый курс. Мы должны дать ясный сигнал обществу - Возврат ПКРМ к власти, не есть возврат в 2001 год. В одну и ту же реку дважды не заходят.

Мы не партия реванша, а партия перспективы.

И надо признать, не все в те 8 лет ПКРМ было хорошо и идеально. Олигархи, которые сегодня безраздельно правят Молдовой, сформировались и окрепли именно в период правления ПКРМ.

Нам не удалось сделать путь укрепления нашей государственности бесповоротным — тот же флаг Штефана мы могли принять, обладая конституционным большинством.

Большинство судей, прокуроров, чиновников, которые сегодня издеваются над людьми и открыто попирают закон — были назначены и сохранены в функциях в наше время.

Но изучая доклад Председателя ПКРМ, становится очевидно, что выводы сделаны. ПКРМ больше на те-же грабли не наступит. Лучшее сохраним, а плохое исправим.

И начнём с основы основ — власти.

Не олигархи должны судить народ, а народ олигархов.

Именно поэтому народ должен избирать судей, прокуроров. Народ должен избирать членов Счётной Палаты, чтобы контролировать как власть тратить народные деньги.

Не всякие Горинчои и заказные Показные должны нас лишать лицензии NIT и решать, что народу смотреть по ТВ. А народ должен их избирать и сделать публичное телевидение — народным.

Не Чокан нам должен считать голоса на выборах, а члены ЦИК-а избранные самим народом. Который сам у себя выборы не украдет.

Это и есть демократический социализм, где власть принадлежит именно народу и гарантирована всем социальная справедливость.

Поэтому нам сегодня на съезде необходимо утвердить доклад Председателя ПКРМ.

И на эту должность избрать Владимира Воронина, чтобы он, опираясь на свой авторитет, завершил модернизацию ПКРМ, подготовил и выдвинул команду для дальнейшей модернизации страны.

Sursa: www.pcrm.md

Mişin, Babenco şi Botnariuc au fost excluşi din Partidul Comuniştilor Raportul politic al Comitetului Central PCRM la Congresul al VII-lea al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova