Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 AlegeriParlamentare2005Documente CEC

Raport cu privire la desfăşurarea alegerilor parlamentare din 6 martie 2005

|versiune pentru tipar|
Aprobat prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale
nr. 981 din 11 martie 2005

Comisia Electorală Centrală, în scopul confirmării rezultatelor alegerilor parlamentare şi validării mandatelor deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova, prezintă spre examinare Curţii Constituţionale Raportul cu privire la desfăşurarea alegerilor Parlamentare din 6 martie 2005, hotărîrile şi documentele electorale privind totalizarea scrutinului parlamentar.

1. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 6 martie 2005

În legătură cu expirarea, la 26 februarie 2005, a mandatului Parlamentului de legislatura a XV-a a fost adoptată Hotărîrea Parlamentului nr. 444-XV din 24 decembrie 2004 prin care s-a stabilit data de 6 martie 2005 pentru desfăşurarea alegerilor Parlamentului.

Comisia Electorală Centrală şi-a desfăşurat activitatea în strictă conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Codului electoral, Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale şi alte acte legislative şi normative în vigoare.

Întru respectarea art. 44 alin. (2) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală la şedinţa din 26 decembrie 2004 a adoptat Hotărîrea cu privire la stabilirea locului şi timpului primirii documentelor necesare pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

La şedinţa din 28 decembrie 2004, Comisia Electorală Centrală a adoptat programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor prevăzute de Codul electoral privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor Parlamentului Republicii Moldova; la 30 decembrie 2004 a fost adoptat Regulamentul privind satatutul observatorilor, iar la 6 ianuarie 2005 au fost constituite circumscripţiile electorale de nivelul al doilea în unităţile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova şi aprobată Concepţia reflectării campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de către instituţiile audiovizualului din Republica Moldova. Ulterior, în baza Concepţiei nominalizate la şedinţa din 8 ianuarie a fost adoptat Regulamentul Comisiei Electorale Centrale privind reflectarea în mijloacele de informare în masă a campaniei electorale pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova.

În scopul asigurării condiţiilor optime de realizare a dreptului constituţional de a alege şi a fi ales, pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării, în misiunile diplomatce şi oficiile consulare au fost create 23 de secţii de votare. În total, în ţară şi peste hotare, au fost create 1970 secţii de votare.

Listele electorale au fost întocmite, verificate şi aduse la cunoştinţă publică în modul şi condiţiile prevăzute de legislaţia electorală (art. 39 din Codul electoral).

Imediat după anunţarea de către Comisia Electorală Centrală a locului şi timpului primirii documentelor necesare pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova a început procesul de desemnare de către partide, organizaţii social-politice, blocuri electorale a candidaţilor la funcţia de deputat şi colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor independenţi. Înregistrarea tuturor concurenţilor electorali s-a realizat în strictă conformitate cu prevederile art. 44 din Codul electoral.

Astfel, au fost înregistraţi 23 de concurenţi electorali: dintre care 2 blocuri, 8 partide, o mişcare social-politică şi 12 candidaţi independenţi, care au fost introduşi în buletinul de vot conform art. 43 alin. (3) din Codul electoral.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Codul electoral şi în scopul asigurării condiţiilor optime de desfăşurare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală a adoptat o hotărîre, prin care a stabilit obligaţiunile unor ministere, departamente şi servicii de stat, fiecare dintre ele fiind responsabil de un anumit sector de activitate ce viza securitatea concurenţilor electorali, ordinea publică în timpul întîlnirilor cu alegătorii, securitatea transportării documentaţiei electorale la locul de destinaţie şi la depozitare, asigurarea neîntreruptă cu energie electrică, instalarea posturilor de telefon în secţiile de votare, asigurarea securităţii şi îngrădirea accesului neautorizat la tipărirea documentaţiei electorale etc.

Cuantumul mijloacelor financiare destinate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 6 martie 2005 şi pentru asigurarea activităţii organelor electorale în această perioadă a fost stabilit în sumă de 9599750 lei, dintre care cheltuielile pentru întreţinerea activităţii Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală a constituit 2012033 lei, pentru întreţinerea consiliilor electorale de circumscripţie municipale şi raionale 1375200 lei, pentru asigurarea activităţii birourilor electorale ale secţiilor de votare 5650037 lei, pentru asigurarea activităţii birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite peste hotarele ţării 324030 lei.

În conformitate cu art. 35 din Codul electoral, au fost prevăzute credite fără dobîndă pentru concurenţii electorali în valoare de 238430.

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 247 din 4 martie 2005 din fondul de rezervă al Guvernului, Comisiei Electorale Centrale i-a fost alocată suma de 1490 mii lei pentru achitarea salariilor angajaţilor consiliilor şi birourilor electorale.

La situaţia din 9 martie 2005 a fost efectuată finanţarea cheltuielilor în sumă de 3783,4 mii lei.

Finanţarea directă şi indirectă, susţinerea materială prin alte forme de către persoanele fizice şi juridice a campaniei electorale desfăşurate de concurenţii electorali s-au efectuat conform prevederilor art. 38 din Codul electoral.

Tipărirea şi expedierea buletinelor de vot au fost efectuate în termenele prevăzute de Codul electoral. Transportarea şi păstrarea lor la secţiile de votare a fost organizată de serviciile structurilor corespunzătoare cu respectarea tuturor măsurilor prevăzute de legislaţia cu privire la securitatea lor. La confecţionarea matriţei şi la tipărirea buletinului de vot au asistat şi membrii reprezentanţi în CEC ai concurenţilor electorali. La acest capitol nu au parvenit sesizări din partea concurenţilor electorali.

În scopul respectării şi aplicării corecte a dispoziţiilor şi hotărîrilor Comisiei Electorale Centrale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare au fost elaborate Regulamente şi Instrucţiuni, în total 8 la număr.

Activitatea mass-media în cadrul campaniei electorale este reglementată în principal de art. 47 al Codul electoral cu detalizări cuprinse în Concepţia reflectării campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de către instituţiile audiovizualului din Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea CEC nr. 608 din 06 ianuarie 2005 şi Regulamentul Comisiei Electorale privind reflectarea în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova a campaniei electorale pentru alegerile Parlamentului, aprobat prin Hotărîrea CEC nr. 613 din 08 ianuarie 2005. Obiectivul principal urmărit prin aceste acte a constituit asigurarea respectării principiilor echităţii, egalităţii şi imparţialităţii la reflectarea alegerilor parlamentare de către instituţiile audiovizualului.

Instituţiile publice ale audiovizualului au fost obligate, iar cele private au fost în drept să participe la reflectarea campaniei electorale. În baza art. 32 din Concepţia nominalizată, instituţiile private ale audiovizualului care nu au dorit să se implice în reflectarea campaniei electorale au informat Comisia în scris şi în termenele stabilite despre intenţiile lor.

Ziarele şi revistele finanţate de la buget, precum şi cele independente, care au reflectat campania electorală (cu excepţia presei de partid care nu cade sub incidenţa prevederilor Concepţiei şi Regulamentului respective), în baza pct. 9 al Regulamentului au fost constrînse să evidenţieze materialele concurenţilor electorali ce conţin agitaţie electorală prin rubrici speciale.

În opinia Comisiei, reglementarea reflectării campaniei electorale în mijloacele de informare în masă a fost necesară pentru acordarea de posibilităţi egale tuturor concurenţilor electorali, indiferent de posibilităţile lor financiare şi influenţa acestora. Totodată, în prima jumătate a campaniei electorale au fost semnalate cazuri de favorizare a unor dintre concurenţii electorali în cadrul buletinelor de ştiri difuzate de posturile de televiziune. Pentru a exclude diferitele interpretări şi a soluţiona problemele de acest gen, Comisia a modificat art. 46 al Concepţiei prin Hotărîrea nr. 828 din 10 februarie.

Examinînd propunerile formulate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, precum la cererea concurenţilor electorali, care invocau monotonia şi caracterul palid în procesul de reflectare a campaniei electorale, CEC a modificat la 23 februarie 2005 Concepţia şi Regulamentul, oferind timp de antenă suplimentar pentru dezbateri televizate.

Majoritatea contestaţiilor parvenite la CEC din partea concurenţilor electorali au fost axate anume pe unele incorectitudini în procesul de reflectare a campaniei electorale de către mijloacele de informare în masă. CEC a respins un număr considerabil de contestaţii din motiv că erau argumentate insuficient din punct de vedere juridic, precum şi din lipsă de probe.

Pentru respectarea principiului transparenţei şi ţinînd cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, Comisia Electorală Centrală prin hotărîrea nr. 927 din 25 februarie a aprobat Instrucţiunea cu privire la procedura de numărare a voturilor de către birourile electorale ale secţiilor de votare la alegerile parlamentare din 6 martie 2005, care a stabilit că la numărarea voturilor un membru al biroului electoral al secţiei de votare demonstrează faţa şi versoul fiecărui buletin, ridicîndu-l în aşa fel încît cei ce asistă la numărarea voturilor să-l poată vedea.

În scopul respectării principiului dreptului de a alege şi de a fi ales, prevăzut de art. 38 din Constituţia Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală prin hotărîrea nr. 723 din 28 ianuarie 2005 a aprobat Instrucţiunea cu privire la unele particularităţi de efectuare a votării la alegerile parlamentare din 6 martie 2005 în care suplimentar la modalitatea de votare stipulată în art. 53 din Codul electoral, studenţii, inclusiv cei din regiunea Transnistreană, care îşi fac studiile la secţia de zi în altă localitate, decît cea indicată în documentul ce atestă domiciliul, sînt în drept să voteze în baza certificatului pentru dreptul de vot, primit la locul de domiciliu permanent sau la Comisia Electorală Centrală — pentru cei care îşi fac studiile în mun. Chişinău, la consiliile respective — pentru cei care îşi fac studiile în alte localităţi. De asemenea, prin Instrucţiunea în cauză a fost stabilită obligativitatea aplicării ştampilei “Votat” în actele de identitate pentru evitarea votării repetate a alegătorilor.

La solicitarea Institutului de Politici Publice, CEC la şedinţa din 28 ianuarie a adoptat hotărîrea cu privire la efectuarea în ziua de 6 martie 2005 a sondajului de opinie la ieşirea din cabina de vot (de tip “exit poll”).

Ţinînd cont de necesitatea asigurării dreptului de vot al cetăţenilor din stînga Nistrului, CEC la şedinţa din 18 februarie 2005 a adoptat hotărîrea cu privire la modul de participare a cetăţenilor Republicii Moldova din localităţile situate în stînga Nistrului, din municipiul Bender şi din unele localităţi ale raionului Căuşeni la alegerile parlamentare din 6 martie 2005 prin care a stabilit suplimentar 9 secţii de votare.

Modelele şi textele buletinelor de vot pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova, formularelor speciale privind numărarea voturilor acumulate de concurenţii electorali, proceselor-verbale privind rezultatul numărării voturilor şi totalizării rezultatelor votării la alegeri au fost adoptate la şedinţa Comisiei Electorale Centrale prin hotărîrile nr. nr. 849, 850, 851 din 15 februarie 2005.

Comisia Electorală Centrală a transmis la timp consiliilor electorale de circumscripţie toate buletinele de vot, fiind respectate prevederile Codului electoral.

S-a înregistrat şi un caz ieşit din comun, şi anume acela de la Consiliul electoral de circumscripţie Nisporeni unde a dispărut un pachet cu 1000 de buletine de vot. Asupra faptului în cauză CEC a adoptat pe data de 5 martie o hotărîre prin care a transmis materialele respective Procuraturii Generale.

În ziua alegerilor, la ora 7.00, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, în prezenţa membrilor birourilor electorale, au verificat urnele de vot, le-au sigilat, au constatat existenţa listelor electorale, a numărului necesar de buletine de vot, a ştampilelor de votare şi a celor cu inscripţia “Votat”. La ora indicată în art. 55 din Codul electoral, s-a declarat votarea deschisă în toată ţara. La acest compartiment nu au fost înregistrate încălcări.

La ora 21.00, cînd a expirat timpul rezervat votării, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare de pe întreg tritoriul ţării au anunţat încheierea votării şi au trecut la numărarea şi totalizarea voturilor. După numărarea şi sistematizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral, au fost completate formularele speciale în care s-a înscris numărul de voturi obţinute de către concurenţii electorali. Această informaţie a fost expediată imediat la consiliile electorale de circumscripţie raionale, iar de acolo, prin reţeaua electronică Comisiei Electorale Centrale. La rîndul său, CEC a difuzat informaţia despre rezultatele votării la fiecare 30 de minute, începînd cu ora 00.00 pînă la 5.00 a zilei de 7 martie, după aceasta de la 7.00 pînă la 11.00.

2. Examinarea sesizărilor şi contestaţiilor parvenite la Comisia Electorală Centrală

Pe parcursul campaniei electorale, la Comisia Electorală Centrală au parvenit 175 de sesizări şi contestaţii din partea concurenţilor electorali. Toate sesizările au fost examinate de către Comisia Electorală Centrală la şedinţele deschise cu participarea reprezentanţilor concurenţilor electorali, observatorilor naţionali şi internaţionali, precum şi ai mass-media. Asupra lor au fost adoptate 77 de hotărîri prin care unii concurenţi electorali au fost atenţionaţi de nerespectarea întocmai a Codului electoral în desfăşurarea agitaţiei electorale, de asemenea au fost obligaţi să includă în fondul lor electoral sumele cheltuite la efectuarea agitaţiei electorale. Ulterior, 15 hotărîri cu privire la sesizarile si contestaţiile înaintate au fost atacate în instanţa de judecată, care prin hotărîrile sale definitive au fost lăsate în vigoare, cu excepţia:

1. Pct. 3 din Hotărîrea nr. 594 din 4 ianuarie 2005 ce prevedea confirmarea membrului reprezentant în Comisia Electorală Centrală cu drept de vot consultativ a dl Vitalie Nagacevshi, care a fost anulat de Curtea Supremă de Justiţie, din motivul că acesta este inclus în lista candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Popular Creştin Democrat­;

2. Pct. 3 din Hotărîrea nr. 861 din 18 februarie 2005 în partea în care concurentul electoral — Partidul Popular Creştin Democrat, — a fost atenţionat asupra necesităţii respectării stricte pe perioada campaniei electorale a prevederilor alin. (13) al art. 47 din Codul electoral şi neadmiterii unor astfel de încălcări pe viitor, care a fost anulat de Curtea de Apel din motiv că Comisia la momentul adoptării hotărîrei contestate nu dispunea de deciziile instanţelor judecătoreşti respective prin care să demonstreze culpa reprezentanţilor PPCD privind afişarea materialelor de agitaţie electorală în alte locuri decît cele stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.

3. Rezultatele alegerilor parlamentare din 6 martie 2005

Respectînd prevederile art. 60 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, în termen de 5 zile a întocmit procesul-verbal prin care a constatat următoarele:

a) numărul de alegători incluşi în listele electorale2,270,668
b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare159,869
c) numărul de alegători care au primit buletine de vot1,576,203
d) numărul de alegători care au participat la votare1,576,079
e) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile18,251
f) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral:
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova716,336
Partidul Popular Creştin Democrat141,341
Blocul electoral “MOLDOVA DEMOCRATĂ”444,377
Partidul Social Democrat din Moldova45,551
Blocul electoral “Patria-Родина”77,490
Kirillov Silvia, candidat independent3,145
Mişcarea social-politică Republicană “РАВНОПРАВИЕ”44,129
Uniunea Centristă din Moldova11,702
Buşmachiu Alexandru, candidat independent747
Partidul Uniunea Muncii “Patria-Родина”14,399
Laguta Maia, candidat independent1,011
Matei Ştefan, candidat independent1,934
Partidul Ţărănesc Creştin Democrat din Moldova21,365
Ivanţoc Andrei, candidat independent1,678
Arsenii Alexandru, candidat independent572
Busuioc Alexei, candidat independent983
Tătaru Tudor, candidat independent2,273
Ghelici Fiodor, candidat independent1,102
Slivinschi Victor, candidat independent495
Soloviov Anatolii, candidat independent452
Partidul Republican din Moldova592
Tiron Mircea, candidat independent284
Partidul Dreptăţii Social-Economice din Moldova25,870
g) numărul total de voturi valabil exprimate1,557,828

Întrucît la votare s-au prezentat 64,84 la sută din alegători, Comisia Electorală Centrală a considerat valabile alegerile parlamentare din 6 martie 2005.

Comisia Electorală Centrală a consemnat rezultatele totalizării voturilor pe ţară într-un proces-verbal, care a fost semnat de membrii Comisiei şi aprobat prin hotărîrea CEC din 11 martie 2005. Copiile de pe procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor a fost înmînat reprezentanţilor concurenţilor electorali. Scrutinul electoral pentru alegerile Parlamentului Republicii Moldova a fost monitorizat de 817 observatori internaţionali, 158 jurnalişti din străinătate, precum şi de peste 2300 observatori locali din partea asociaţiilor obşteşti şi de reprezentanţii concurenţilor electorali.

În ziua alegerilor, procesul de votare şi numărare a voturilor s-a desfăşurat corect şi în conformitate cu legislaţia naţională. Totodată, menţionăm că observatorii din partea “Coaliţiei 2005” au semnalat nereguli de desfăşurare a procesului de votare la unele secţii de votare, care au fost soluţionate pe loc de către membrii birourilor respective şi în privinţa cărora nu au parvenit sesizări.

De asemenea, din partea Blocului electoral “MOLDOVA DEMOCRATĂ” a parvenit o contestaţie în care se arată că în campania electorală pentru alegerile Parlamentare din 6 martie 2005 concurenţii electorali s-ar fi aflat în condiţii neechitabile. Studiind contestaţia dată Comisia a adoptat o hotărîre prin care a respinso ca neintemeiată.

Partidul Popular Creştin Democrat, punînd la îndoială rezultatele prezentate de CEC, a solicitat numărarea buletinelor de vot la toate secţiile de votare, invocînd drept temei că observatorii din partea Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova au consemnat multiple cazuri de încălcare a legislaţiei electorale. De asemenea, invocă şi faptul că rezultatele numărării în paralel a voturilor efectuate de “Coaliţia 2005” diferă de rezultatele preliminare anunţate de CEC. Studiind materialele prezentate, Comisia a constatat că cerinţele înaintate sunt neîntemeiate. Astfel, CEC a respins sesizarea respectivă.

În acelaşi context, Blocul electoral “Patria-Родина”, analizînd rezultatele votării din raioanele Floreşti şi Basarabeasca, a semnalat un număr considerabil, în opinia sa, a buletinelor de vot considerate nevalabile. Pentru acest motiv a solicitat verificarea suplimentară a buletinelor de vot constatate nevalabile pe aceste raioane. Prin Hotărîrea din 10 martie 2005, CEC a respins demersul înaintat de Blocul electoral “Patria-Родина” pe motiv că la numărarea voturilor şi la întocmirea proceselor-verbale respective, la care au asistat observatori şi reprezentanţi ai concurenţilor electorali, inclusiv în unele secţii de votare din partea blocului în cauză, nu au fost înregistrate obiecţii şi contestaţii asupra acestui proces.

Drept argument suplimentar că organele electorale în teritoriu şi-au exercitat funcţiile corect, transparent şi bine organizat, Comisia menţionează că Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor (MIAO) pentru alegerile parlamentare din 6 martie 2005, Biroul OSCE pentru Instituţii democratice şi drepturile Omului (OSCE/BIDDO), Adunarea Parlamentară a OSCE (OSCE PA), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (PACE) şi Parlamentul European (EP), monitorizînd procesul electoral, au constatat că scrutinul parlamentar din 6 martie 2005 a decurs în corespundere cu standardele internaţionale şi cu recomandările OSCE de desfăşurare a alegerilor democratice.

4. Respectarea principiilor de bază ale procesului electoral

După cum s-a menţionat deja, alegerile parlamentare din 6 martie 2005 s-au desfăşurat în linii generale în corespundere cu majoritatea recomandărilor date de OSCE şi Consiliul Europei, precum şi în conformitate cu standardele internaţionale. Cu toate acestea, nu au fost respectate unele principii de bază, şi anume acelea de desfăşurare a alegerilor pe principii de concurenţă. Ca exemplu servesc condiţiile diferite în care şi-au desfăşurat campania electorală concurenţii electorali şi accesul lor inegal la mijloacele de informare în masă; s-au confirmat tendinţele negative remarcate încă la alegerile din 2001.

S-au încălcat:

Neregulile enumerate mai sus se explică prin faptul că autorităţile administraţiei publice locale au asigurat un minim de spaţii pentru afişaj electoral sau nu au stabilit în genere locuri speciale pentru acesta (de exemplu, la Cahul, Căuşeni, Drochia, Taraclia, Făleşti).

Nu s-a respectat pretutindeni principiul egalităţii la asigurarea concurenţilor electorali cu localuri pentru desfăşurarea întîlnirilor cu alegătorii. La Donduşeni, Congaz, Vulcăneşti, Drochia, Edineţ sau nu au fost oferite spaţii în acest scop, sau unor concurenţi le-a fost limitat accesul la ele. Remarcabil în acest sens este cazul care a avut loc la Taraclia. Viceprimarul oraşului Taraclia, la solicitarea preşedintelui Blocului electoral “MOLDOVA DEMOCRATĂ” de a i se oferi spaţiu pentru întîlnirea cu alegătorii, i-a trimis un răspuns cu următorul conţinut:

“În conformitate cu Legea nr. 560 din 21 iulie 1995 cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor”, se permite Blocului electoral “MOLDOVA DEMOCRATĂ” să desfăşoare întîlnirea cu alegătorii în sala mare a Casei de cultură din oraşul Taraclia nu mai devreme decît la 16 martie 2005. Au trezit îngrijorare şi cazurile de presiune din partea unor concurenţi electorali asupra persoanelor cu funcţii de răspundere în stat.

La 3 februarie 2005, centrul de presă al Blocului electoral “Moldova Democrată” a făcut publică o declaraţie. Reprezentantul PCRM în CEC a solicitat Comisiei Electorale Centrale să ia atitudine faţă de această declaraţie.

Studiind conţinutul ei, Comisia a stabilit că textul conţine elemente ce sfidează activitatea persoanelor cu funcţii de răspundere în stat, cum ar fi Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General, Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Preşedintele IPNA Compania “Teleradio — Moldova” şi alţii.

În scopul stabilirii temeiurilor legale expuse în sesizarea şi în conformitate cu art. 18 alin. (2), art. 26 alin. (1) lit. b), art. 69 şi 70 din Codul electoral, Comisia a remis Procuraturii Generale spre verificare şi stabilire a corespunderii acesteia legislaţiei în vigoare, cu informarea ulterioară a Comisiei despre rezultatele verificării.

S-au înregistrat şi cazuri cînd colaboratorii poliţiei au aplicat măsuri discreţionare faţă de candidaţi şi adepţii unor partide. La Cioc-Maidan (U.T.A. Găgăuzia), Drochia, Călăraşi poliţia a intervenit în momentul desfăşurării de către candidaţi şi adepţii lor a unor acţiuni electorale legale.

Au fost comunicate cazuri de folosire de către unele partide politice a resurselor administrative. Conform afirmaţiilor, la Ocniţa, Edineţ, Donduşeni, Rîşcani, Sîngerei şi Bălţi oficiile PCRM erau amplasate în clădirile administraţiei publice locale, fără dovada de achitare a plăţii de arendă. De asemenea, au fost observate cazuri de utilizare a mijloacelor de transport de stat şi a “vizitelor de lucru” în scopul unei agitaţii active electorale.

În concluzie menţionăm că, deşi au fost consemnate unele cazuri neînsemnate de încălcare a procesului electoral, Comisia Electorală Centrală consideră că acestea nu au influenţat caracterul corect şi democratic în care s-au desfăşurat alegerile din 6 martie.