Unul din specificul acestei campanii electorale constă în incercarea oponenţilor noştri politici de o a petrece pe linia de scindare a societăţii în adepţi categorici ai vestului sau estului. În spatele acestor intenţiilor periculoase se ascunde de fapt încercarea laşă a celor ce au condus Republica Moldova din 2009 încoace de a se detaşa de responsabilitatea pentru nesoluţionarea problemelor economice şi sociale acute ale populaţiei, şi de a distrage cetăţenii de la aprecierea obiectivă a politicilor sociale eşuate.

Subiectele ce ţin de problemele sociale (în agravare continuă în ultimii 5 ani) fie lipsesc cu totul în spaţiul mediatic fie acestora li se atribuie o importanţă minoră, iar dezbaterile necesare între principalii concurenţi electorali pe marginea situaţiei şi rezultatelor reale din sfera socială sau pe marginea ideilor sau platformelor menite să sporirească în perspectivă calitatea vieţii oamenilor au fost substituite prin tirajare de minciuni, aplicarea diverselor tehnici de manipulare a opiniei publice, etc.

Adevăratele rezultate ale AIE- CPE sunt bine cunoscute: capturarea instituţiilor statului şi lipsa încrederii cetăţenulor în aceste instituţii, nivelul corupţiei fără precedent, care plasază ţara noastră în poziţii de top ale clasamentelor globale, contrabanda, privatizările frauduloase, delapidarea banilor publici, îndatorarea fără precedent a ţării, trădarea intereselor cetăţenilor, închiderea instituţiilor sociale, şomajul, majorarea presiunii fiscale, majorarea preţurilor şi a tarifelor, etc. şi, bineînţeles pe acest fundal reducerea dramatică a nivelului de viaţă al oamenilor.

Aceste rezultate se completează cu o listă de măsuri antisociale promovate de guvernanţi în ultimii ani, care au afectat negativ şi au adus la o stare de disperare majoritatea cetăţenilor. Iată doar cîteva din ele.

• Pornind de la primul program de activitate a guvernului AIE, politicile sociale au fost excluse din priorităţile statului.
• Dinamica ponderii cheltuielilor bugetare de ordin social în totalul cheltuielilor bugetare, la fel ca şi ponderea cheltuielilor sociale în PIB a fost, începînd cu anul 2009 în scădere anuală continuă, şi această tendinţă s-a conturat pe fundalul încetinirii aproape de 3 ori a rimului mediu anual de creştere a PIB-ului. De la 32% cheltuieli sociale în PIB în anul 2009 acest indicator s-a redus la 26% în anul 2013, adică cu 6 puncte procentuale. 1 p. p din PIB constituie circa 1 mlrd de lei, iar 6 p. p. constitie 6 mlrd lei.
• Pe fundalul retragerii continue a statului din finanţarea sferei sociale, de rînd cu restrîngerea activităţii economice a agenţilor economici, în ultimii 5 ani au încetinit de circa 4 ori ritmurile de creştere a veniturilor cetăţenilor; inclusiv de 3,2 ori a salariilor şi de 4,5 ori a pensiilor.
• De la creşteri medii anuale salariale de 24% în 2004–2008 acestea s-au redus la doar 7,7% în 2009–2013.
• Comparativ cu 2009, numărul salariaţilor s-a redus cu 50 de mii de persoane.
• De la creşteri medii anuale a pensiilor de 26% pe an (2004–2008) acestea s-au redus la 7% în anii de guvernare democrată şi liberal democrată, iar începînd cu anul 2010 au fost înăsprite condiţiile de pensionare, majorîndu-se cu 5 ani stagiul de cotizare pentru mai multe categorii de cetăţeni, fapt care a generat reducerea cu pînă la 10% a cuantumul potenţial al pensiilor pentru mai multe categorii de pensionari, inclusiv toţi bărbaţii. Pedagogii, poliţiştii şi alte categorii şi-au pierdut dreptul stabil de a-şi prelungi în condiţii generale activitatea de muncă după vărsta de pensionare, aceştia fiind discriminaţi, în raport ceilalţi angajaţii, umiliţi şi lipsiţi de mai multe plăţi şi garanţii sociale pentru munci echivalente prestate.
• Guvernul actual a aprobat şi a înaintat parlamentului un proiect de lege ce interzice salariaţilor de vărstă pensionară să ridice de rînd cu salarii şi pensii. Cu votul deputaţilor din PD şi PLDM acesta a trecut aprobarea în comisia socială şi doar datorită eforturilor fracţiunii PCRM în parlament acest proiect de lege nu a ajuns la aprobarea finală.
• Mai severe şi accentuate au devenit inechităţile între diverse categorii de pensionari, unii, privilegiaţi, beneficiind de majorări operate cu ritmuri de 6 ori mai mari decît cei de rînd. Astfel, pensia medie a unui pensionar de rînd a ajuns să fie de 17 ori mai mică decît cea a unui judecător.
• Inechităţile sociale nu se opresc aici. Politicile sociale eronate care nu au ţinut cont de corelaţia dintre mărimea salariilor minime, a pensiilor şi a ajutoarelor sociale au adus la disperare oamenii care au muncit o viaţă şi ridică azi pensii mai mici decît mărimea ajutoarelor sau a altor plăţi sociale de care beneficiază unii semeni care s-au trudit mai puţin. Aceste distorsiuni au contribuit şi la reducerea semnificativă a motivaţiei de a munci.
• Mai multe măsuri iresponsabile ale guvernării, aplicate fără evaluarea impactului asupra cetăţenilor au dus la majorarea substanţială a tarifelor la serviciile comunale (gaz, energie electrică, termică, apă şi canalizare, etc) şi, respectiv, a cheltuielilor cetăţenilor cu achitarea lor. Printre aceste măsuri se regăsesc atît cele de ordin fiscal — majorarea cu 20% a cotei TVA la importul gazului natural sau aplicarea accizelor la procurarea gazului lichefiat (instituirea cotei de 8%), cele de ordin administrativ — distribuirea cetăţenilor spre plată a cheltuielior cu apa neconsumată sau de ordin valutar (deprecierea considerabilă şi intenţionată a leului moldovenesc). Toate acestea au sporit esenţial cheltuielile cetăţenilor la acest capitol, majorarea constituind în raport cu 2009 aproape de 200% în timp ce veniturile cetăţenilor au crescut cu ritmuri de 2,5 ori mai mici.

Dacă în toamna-iarna anului 2009 familiile cheltuiau în mediu pe o persoană pentru întreţinerea locuinţelor 15% din totalul cheltuielor, deja în toamna — iarna anului trecut aceste cheltuieli s-au ridicat deja la 20% din totalul cheltuielilor. Această cifră a avut tendinţă de creştere şi în anul curent.

• Pe acest fundal — Guvernul a anulat începînd cu 2011 compensaţiile nominative de care beneficiau circa 400 de mii de cetăţeni (pensionari, persoane cu dizabilităţi, etc.) compensaţii care erau anual ajustate la creşterea tarifelor servciilor comunale (limină, gaz, căldură, lemne, cărbune, etc) Acum 3–4 ani în urmă cărbunele care costa în jur de 2000 de lei se procura cu tona, acum, cînd costă peste 4000 de lei se cumpără cu sacul 100 -150 cg.
• Prin schimbarea bazei de calcul a indemnizaţiilor de maternitate au fost afectate negativ familiile cu copii mici.
• Pe parcursul ultimilor ani, a fost continuu majorată presiunea fiscală directă şi indirectă, inclusiv prin intermediul taxelor sociale şi de asigurare medicală. Pe umerii angajatorilor a fost transpusă plata pentru 5 zile de incapacitate temporară de muncă (foi de boală)- pînă în 2009 aceste cheltuieli se acopereau din fondul social. A fost redus cu 10% şi cuantumul indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă.
• Majorarea contribuţiei de asigurare medicală de la 7 la 8% pentru salariaţi şi angajatori şi a poliţei de asigurare cu 1420 de lei pînă la 4056 de lei. Veniturile cetăţenilor pe cap de locuitor au crescut în aceeaşi perioadă în mediu doar cu 515 lei, adică cu ritmuri de 3 ori mai mici. S-a ajuns la situaţia cînd cetăţenii sunt întemniţaţi pentru incapacitate de a-şi procura poliţa de asigurare. Serviciile de sănătate oferite în baza poliţei nu au crescut proporţional cu acest cost.

În bugetul AOAM pentru anul 2015 Guvernul actual planifică majorarea costului poliţei de asigurare deja la 4860 de lei adică încă cu 804 lei sau cu aproape 20%, iar contribuţiilor de la 8 la 9%.

• Au încetinit de 3 ori ritmurile de creştere a bugetului în domeniul sănătăţii S-a redus semnificativ finanţarea sistemului de sănătate din partea statului. Cheltuielile bugetare destinate sectorului s-au diminuat de la de la 6,4% din PIB în 2009 la 4,6% în 2012- în 2011
• Prin manipulări bugetare sistemul de sănătate a fost cronic subfinanţat. Transferurile bugetului de stat către CNAM (plata pentru categoriile de cetăţeni asigurate din contul statului) se fac cu întîrzieri (de cîteva luni), sumele fiind mai mici decît cele prevăzute de legile bugetare. Prin diverse scheme şi trucuri financiare anumite sume de bani din bugetul sănătăţii au fost direcţionate către alte scopuri, inclusiv în buzunare private.
• Mai multe instituţii medicale publice au acumulat datorii mari faţă de diverşi furnizori(servicii comunale, medicamente, produse alimentare).
• Pacienţii sunt nevoiţi să scoată pentru serviciile medicale sume tot mai mari de bani. Oamenii nu sunt satisfăcuţi de calitatea serviciilor medicale. Asigurarea spitalelor cu medicamente, consumabile este nesatisfăcătoare.
• Sistemul de sănătate s-a politizat la maximum. Instituţiile medicale sunt finanţate pe criterii politice. Fondul de modernizare se distribuie exclusiv pe criterii politice, iar majoritatea obiectelor ce se dau în exploatare prin finanţarea din acest fond au devenit subiecte de piar electoral în favoarea unui singur partid.
• Ritmul de creştere a salariilor lucrătorilor medicali a încetinit de 5 ori Majorarea reală cumulativă timp de 4 ani 2010–2013 a fost de +6% (-0,5% în 2010; 0% în 2011; +5% în 2012; +1% 2013 şi doar începînd cu 1 iulie 2014 au fost operate majorări de circa 20% ce vor constitui real în mediu pe an în jur de 10%. Promisiunile Ministrului Usatîî (2011) de a majora salariile medicilor la 10000 lei au rămas nerealizate.
• Mai multe instituţii medicale au fost închise sau lichidate prin comasare printre care: Spitalul Republican pentru Copii E. Coţaga, Centrul de Cardiochirurgie, Centrul Naţional de Reproducţie şi Planificare a Familiei.
• A existat tentativa de lichidare a IMSP Institutul Naţional de Neurologie şi Neurochirurgie, IMSP Institutul de Cardiologie, IMSP Centrul de Diagnostic. Au fost emise ordine ale Ministrului Sănătăţii în acest sens. Aceste instituţii au fost salvate datorită eforturilor fracţiunii PCRM din Parlament la iniţiativa căreia au fost organizate audieri parlamentare şi a fost aprobată o Hotărîre de Parlament cu privire la stoparea închiderii instituţiilor medicale.
• Mai multe activele publice din sănătate au fost înlocuite cu cele private. Fenomenul se dezvoltă prin implementarea frauduloasă a aşa numitelor PPP (Parteneriate Publice Private) şi transmitere în gestiune privată a unui şir de servcii: laborator; diagnostic; servicii de curăţenie, spălătorie, alimentaţie; hemodializă.S-a încercat transmiterea în gestiune privată a Serviciului Naţional de Urgenţă. Doar măsurile întreprinse de PCRM în parlament(declaraţii, audieri) au stopat privatizarea urgenţei.

Aceste fenomene duc la decapitalizarea domeniului dar şi la majorarea necontrolată a preţului acestor servicii.

• S-a înrăutăţit accesul populaţiei la medicamente. Au dispărut medicamentele eftine, eficiente şi inofensive. Asigurarea pieţei cu medicamente nu este ritmică. Pe piaţă există periodic deficit de anumite produse farmaceutice. În sectorul rural nu s-a deschis nici o farmacie. Legea privind limitarea distanţei farmaceutice, aprobată de AIE, a favorizat şi mai mult extinderea numărului de farmacii în municipii şi a blocat extinderea reţelei farmaceutice în sectorul rural. Ministrul Sănătăţii este implicat în scandaluri de corupţie la acest subiect (în mod coruptibil a favorizat unii agenţi economici să deschidă farmacii în Chisinău).
• Lipsesc mecanismele obiective de formare şi control a preţurilor şi a calităţii medicamentelor. Guvernul nu şi-a îndeplinit promisiunea de a reduce preţule la medicamente. Adaosul comercial la unele preparate ajunge la 400%. Preţurile la medicamente au crescut continuu, la unele denumiri cu circa 70%. Preţurile la majoritatea produselor farmaceutice sunt de cîteva ori mai mari decît în ţările Europene sau din regiune. Diferă de cîteva ori preţul unui medicament de la o farmacie la alta. Pe piaţă există multe preparate de calitate dubioasă.
• Pe piaţa farmaceutică s-au dezvoltat schemele de protecţionism şi corupţie.
• A fost privatizată Farmaco la preţ derizoriu, prin această fiind afectată securitatea farmaceutică internă a statului.
• Intensificarea fenimenului migraţiei lucrătorilor medicali din sistemul de sănătate. Doar în 2013 numărul lucrătorilor medicali care au părăsit sistemul în comparaţie cu 2012 a sporit cu 600 de persoane. Majorarea deficitului de lucrători medicali. Circa 1/3 din centrele de sănătate se confruntă cu problema deficitului de cadre medicale.
• Declinul demografic a fost determinat de intensificarea fenomenului migraţiei, dinamica negativă a sporului natural, dar şi rata în scădere a fertilităţii 1,279 în 2012 faţă de 1,326 în 2009…

Sursa: www.pcrm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

YouTube | Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet