Monitoring→Politica→Comentarii

---

Criza politică riscă să se perpetueze

Rezultatele alegerilor anticipate din 29 iulie 2009 au confirmat faptul că, în linii mari, electoratul moldovenesc îşi menţine preferinţele politice chiar şi în prezenţa factorilor generatori de clivaje sociale şi politice. În acest sens, se poate afirma că după criza politică generată de evenimentele din 7 aprilie şi blocarea alegerii şefului statului, electoratul moldovenesc, practic, şi-a reiterat opţiunile electorale de la alegerile din 5 aprilie. Schimbările în opţiunile electorale au fost generate de părăsirea de către fostul Preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu, a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) şi de faptul că numărul de concurenţi electorali la alegerile din 29 iulie s-a diminuat de aproximativ două ori. Astfel, dacă la alegerile din 5 aprilie formaţiunile incapabile să depăşească pragul electoral acumulaseră ~15%, atunci la alegerile din 29 iulie, doar 4%. Evident, a avut loc consolidarea segmentelor electorale de pe urma abţinerii partidelor mici de a participa la alegeri, adică au existat migraţii a simpatiilor electorale în cadrul unor segmente valorice, în special pe cel social-democrat şi cel liberal, ultimul fiind împărţit de trei formaţiuni — Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN). Aceste modificări au fost suficiente pentru ca în consecinţă PCRM să piardă monopolul asupra puterii politice.

În aceste circumstanţe, păstrarea situaţiei politice tensionate şi perpetuarea blocajului instituţional fac foarte probabile alte alegeri parlamentare anticipate în 2010. În pofida faptului că în Parlament vor fi reprezentate cinci formaţiuni politice, de fapt, acestea vor constitui două forţe antagoniste cu o pondere comparabilă. Constituirea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) de către PLDM, PL, PDM şi AMN reduce raportul de forţe la 53 vs. 48 de mandate. În acest context, apar un şir de probleme cu caracter constituţional, legal, politic şi administrativ:

• componentele AIE au declarat că vor contesta legalitatea deţinerii de către şeful statului în exerciţiu a acestei funcţii după ce fusese ales deputat şi Preşedinte al Parlamentului. De asemenea, a fost anunţată o eventuală contestare a compatibiliţăţii noii funcţii de deputat a lui Vladimir Voronin cu funcţia de Preşedinte în exerciţiu al Republicii Moldova;
• rămîne problematică procedura de numire a candidaturii noului Prim-ministru. În condiţiile unui conflict politic există aşteptări că Preşedintele în exerciţiu va numi candidatura premierului pornind de la interesele de partid şi nu de la perspectiva evitării blocajelor instituţionale;
• la fel de problematică este atingerea compromisului în vederea alegerii noului şef al statului prim vot secret, cu o majoritate calificată de 3/5 de voturi;
• în mod paradoxal, eventualul succes al AIE ar putea fi asigurat de faptul că PCRM rămîne încă foarte puternic, impunînd consolidarea AIE pentru ca aceasta să poată rezista presiunilor PCRM. Slăbirea presiunilor ar scoate la iveală incompatibilităţile unităţilor AIE. Faptul că două componente ale AIE au contestat la CEC, Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiţie şi Curtea Constituţională modalitatea de redistribuire a mandatelor după formula lui D’Hondt, prescrisă în Codul electoral, este un indicator a nemulţumirilor din cadrul majorităţii parlamentare. În general, acest exemplu, este îngrijorător şi din punct de vedere al profesionalismului componentelor AIE, care confundă lucruri simple, precum principiul “votului egal” şi modalitatea de redistribuire în favoarea partidelor mai mari a voturilor date partidelor care nu au trecut pragul electoral de 5%.

O sursă de îngrijorare, pe lîngă gradul de polarizare a spectrului politic, rămîne a fi şi reprezentarea distorsionată a cetăţenilor Republicii Moldova pe criterii regionale, etnice şi de gen.

Portretul sociologic al deputaţilor Parlamentului de legislatura a XVIII-a

	PCRM	PLDM	PL	PDM	AMN	Deputaţi (membri) în Parlament
Date generale
Numărul de deputaţi	48	18	15	13	7	101
Membri fără de partid	12	2	-	-	-	14
Vîrsta medie (ani)	47.9	43.7	48.3	44.2	52.4	47.1
Numărul de femei	20	1	2	2	-	25
Domicilierea deputaţilor[1]
Municipiul Chişinău	31	12	12	13	6	74
Centru	7	1	2	-	1	11
Nord	7	3	1	-	-	11
Sud	1	2	-	-	-	3
Găgăuzia	2	-	-	-	-	2
Transnistria	-	-	-	-	-	0
Ocupaţie[2]
Preşedinte al RM	1	-	-	-	-	1
Administraţia centrală	7	-	-	2	-	9
Deputaţi în Parlamentul precedent	36	13	11	1	6	67
Primari	-	1	1	-	-	2
Administraţia publică locală	2	-	2	-	-	4
SRL	1	1	-	1	-	3
ONG	2	2	-	2	-	6
Şomeri	1	1	1	3	-	6
Educaţie profesională[3]
Economişti	12	1	1	3	1	18
Jurişti	12	6	3	3	3	27
Politologi	5	-	-	1	1	7
Diplomaţi	3	1	1	2	-	7
Ingineri	9	1	2	3	3	18
Agronomi	4	1	-	-	-	5
Pedagogi	7	3	3	-	-	13
Istorici	7	2	-	3	1	13
Jurnalişti	-	-	-	2	-	2
Medici	3	2	3	1	-	9
Filologi	-	-	2	-	-	2
Teologi	-	1	-	-	-	1

Cinci principii ale PCRM vs. cinci principii ale AIE pentru depăşirea crizei

Cu două săptămîni înaintea scrutinului din 29 iulie, în cadrul unei conferinţe de presă, liderul PCRM, Vladimir Voronin a lansat cinci principii în baza cărora s-ar putea ajunge la un consens naţional post-electoral:

• contracararea crizei economice pe baza menţinerii stabilităţii sistemului financiar, precum şi a actualelor standarde, garanţii şi angajamente;
• activitatea legislativă şi politică comună pentru modernizarea europeană a Moldovei. În acest sens, Voronin a remarcat “începerea, cu medierea activă a partenerilor europeni, a procesului de negocieri privind stabilizarea relaţiilor interstatale între Moldova şi România, care să se încheie cu semnarea tratatului privind frontiera şi a tratatului politic de bază”. La cel de al doilea principiu se referă şi reformarea profesională în continuare a audiovizualului public, demilitarizarea organelor de forţă, şi ajungerea la semnarea unui asemenea nou acord cu Uniunea Europeană, care să-i ofere Moldovei libertăţi de un nivel mai înalt;
• recunoaşterea reintegrării ţării drept principala sarcină a statalităţii moldoveneşti;
• dezvoltarea în continuare a politicii naţionale a Moldovei, bazată pe consolidarea şi susţinerea identităţii moldoveneşti;
• menţinerea şi întărirea parteneriatului Republicii Moldova cu Federaţia Rusă, precum şi intensificarea eforturilor Moldovei în vederea dezvoltării colaborării multilaterale în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI).

Liderul PCRM a mai subliniat că formaţiunea sa “este gata să creeze o coaliţie largă de guvernare cu toate forţele politice care vor accede în Parlament, dacă vor accepta aceste principii”. Potrivit lui, forţele politice din Republica Moldova oferă următoarea alternativă, cel puţin aşa ar dori PCRM ca cetăţenii să perceapă noile realităţi:

• respectarea consecventă a suveranităţii, integrităţii teritoriale şi deschiderea spre integrare în UE şi CSI, aceasta fiind platforma PCRM;
• aderarea la NATO, părăsirea CSI şi subminarea parteneriatului strategic cu Rusia, lucruri pe care PCRM doreşte să le pună pe seamă alianţei PL, PLDM, AMN şi PDM, pe care le-a calificat drept “forţe radicale de dreapta”. În acelaşi context, Voronin l-a numit “trădător” pe fostul membru al PCRM, Marian Lupu, care a părăsit formaţiunea, devenind lider al PDM.

După alegeri PCRM şi-a menţinut poziţiile, numai că a înmuiat mesajele adresate către Marian Lupu. Tot după alegeri, în urma unor consultări, la 8 august 2009, PLDM, PL, PDM, AMN au declarat constituirea Coaliţiei de guvernare “Alianţa pentru Integrare Europeană” (AIE), care s-a angajat în faţa societăţii să realizeze următoarele obiective majore:

• Restabilirea statului de drept, însemnînd: garantarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; asigurarea libertăţii mass-media şi reformarea audiovizualului public; eliminarea rapidă a consecinţelor uzurpării puterii în stat prin asigurarea separării efective a puterilor legislativă, executivă şi judecătorească şi a colaborării dintre ele; asigurarea funcţionalităţii democratice a instituţiilor statului; garantarea independenţei sistemului judecătoresc şi finalizarea reformelor în domeniu; reformarea structurilor de forţă în conformitate cu standardele europene; investigarea completă şi obiectivă a evenimentelor din aprilie 2009 prin instituirea unei comisii de anchetă, credibilă şi depolitizată, cu participarea experţilor independenţi şi a reprezentanţilor instituţiilor internaţionale.
• Depăşirea crizei social-economice şi asigurarea creşterii economice, însemnînd: elaborarea şi aplicarea programului de combatere a crizei economice şi financiare; eradicarea sărăciei. Gestionarea corectă, onestă şi transparentă a banului public; optimizarea cheltuielilor administrative şi reorientarea banilor economisiţi către sfera socială; liberalizarea economiei, eliminarea monopolurilor şi a birocraţiei excesive, optimizarea sistemului fiscal şi financiar; eliminarea implicării abuzive a statului în activitatea de antreprenoriat; Restabilirea şi consolidarea relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale.
• Descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale, însemnînd: demontarea “verticalei puterii” şi eliminarea discriminării pe criterii politice în procesul bugetar şi cel de alocare a investiţiilor către autorităţile publice locale; asigurarea autonomiei autorităţilor publice locale în conformitate cu standardele europene.
• Reintegrarea teritorială a Republicii Moldova, însemnînd: continuarea procesului de negocieri pentru soluţionarea problemei transnistrene; asigurarea transparenţei în procesul de soluţionare şi identificarea unui mecanism viabil pentru reglementarea complexă a problemei transnistrene.
• Integrarea europeană a Republicii Moldova şi promovarea unei politici externe echilibrate, consecvente şi responsabile, însemnînd: negocierea şi semnarea Acordului de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană; promovarea parteneriatelor strategice cu Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă; restabilirea şi consolidarea relaţiilor de bună vecinătate cu România şi Ucraina; eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii români şi semnarea Acordului privind micul trafic de frontieră; refacerea imaginii Republicii Moldova în lume şi restabilirea încrederii în plan intern şi extern.

PCRM şi AIE au lansat ballons d’essai

La 21 august 2009, cele patru forţe politice parlamentare care au constituit AIE au lansat “iniţiativa de a deschide dialogul dintre partidele parlamentare, pentru a conveni asupra soluţiilor de formare a noilor organe ale puterii centrale” şi a invitat liderul PCRM să participe la 25 august la întîlnirea liderilor partidelor parlamentare. AIE subliniază că este vorba despre dialog şi nu despre negocieri. Astfel, AIE doreşte să anunţe opinia publică că are argumente pentru a convinge PCRM că e în favoarea acestuia să se resemneze de bună voie, cedînd puterea, inclusiv, prin oferirea celor opt voturi pe gratis la votarea candidaturii AIE pentru funcţia de şef al statului, fără a pretinde cea mai mică recompensă politico-administrativă sau de garanţii privind un comportament anume faţă de PCRM şi liderii acestuia. Procedînd astfel, liderii AIE, de fapt, pretind că ar putea trezi sentimente de vinovăţie, în rîndurile deputaţilor PCRM, urmate de resemnare, pentru moştenirea pe care formaţiunea o lasă AIE după opt ani de guvernare.

O zi mai tîrziu, la 22 august, PCRM şi-a convocat plenara Comitetului Central (CC), în cadrul căreia a dat aprecieri situaţiei politice post-electorale şi a stabilit sarcinile formaţiunii pentru viitorul imediat:

• PCRM este învingătorul indiscutabil al alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009 şi de la această stare de fapt pornesc toate celelalte atitudini;
• PCRM este pregătit pentru cele mai diverse scenarii de luptă politică în continuare, inclusiv posibila trecere în opoziţie. “Dacă un partid politic nu este capabil în orice moment, din raţionamente ideologice şi principiale, să treacă în opoziţie, un astfel de partid, pur şi simplu, nu merită puterea. Dacă un comunist se teme de povara vieţii în opoziţie, dacă, în faţa pericolului chiar şi al celor mai crunte represiuni, îşi pierde demnitatea şi nobleţea umană, locul său într-adevăr este printre clanurile politice care se intitulează drept centriste şi alt soi de liberali”;
• Desfăşurarea alegerilor anticipate trebuie evitată. “Aceasta ar fi cea mai nefastă cale pentru ţara noastră, care duce doar la destabilizarea în continuare, în urma căreia va pierde întreaga societate moldovenească”;
• PCRM îşi va concentra eforturile pe o altă direcţie. “Noi vedem că coaliţia de dreapta se află într-un impas cronic — nici încolo, nici încoace. Iar aceasta înseamnă că partidul nostru pur şi simplu este obligat să lanseze iniţiativa de a se constitui propria coaliţie, de stînga, dacă vreţi, o coaliţie anticriză, întemeiată pe cele cinci principii pe care le-am avansat eu şi care au fost sonorizate în perioada campaniei electorale. Prioritatea noastră strategică rezidă în faptul că fracţiunea majoritară a PCRM nu a fost formată prin unirea artificială a cîtorva partide cu valori şi programe care se contrazic reciproc. Fracţiunea noastră a fost formată de alegător! De aceea, sarcina noastră constă în faptul de a intra în dialog cu acele forţe politice care sînt dispuse totuşi să depăşească propriul egoism politic şi să se situeze pe o poziţie patriotică fermă”;
• PCRM va face tot ce îi stă în puteri ca dialogul tuturor forţelor politice interesate să conducă la o adevărată coaliţie anticriză stabilă a partidelor politice care se situează ferm pe platforma statalităţii moldoveneşti, a echităţii sociale şi democraţiei.
• PCRM a constatat că “încercarea celor patru partide politice, reprezentate în Parlamentul nou-ales, de a forma o aşa-numită coaliţie de guvernare «Alianţa pentru Integrare Europeană» a suferit eşec. PL, PLDM, PDM şi AMN, pe parcursul unei luni, aşa şi nu au reuşit să ajungă la o înţelegere reciproc acceptabilă nici în privinţa partajării funcţiilor, nici în privinţa organigramei structurii respective, nici în privinţa principiilor de baza ale politicii interne şi externe a Republicii Moldova. În situaţia creată, PCRM consideră imposibilă purtarea unui dialog cu o structură politică, ce există doar în imaginaţia unor mijloace de informare în masă. În cadrul unui atare dialog nu poate exista nici obiect de discuţie, nici scop şi nici partener, care să pledeze de pe o poziţie comună”.
• PCRM va insista pe un dialog separat cu formaţiunile parlamentare în vederea creării unei coaliţii de centru-stînga.

Aşa arăta poziţionarea intransigentă a celor două forţe politice în ajunul şedinţei de constituire a noului Parlament la 28 august 2009.

PCRM şi AIE au intrat în faza confruntărilor procedurale

Se poate afirma că plenara CC al PCRM a stabilit sarcini de ordin tactic, atingerea cărora ar crea cîmp de manevră în vederea unei eventuale victorii strategice. Plenara a avut, de asemenea, menirea să menţină moralul formaţiunii după ce rezultatul la recentele alegeri parlamentare a fost mult sub aşteptări. Este vorba despre măsuri “psiho-terapeutice”, acestea fiind necesare în situaţia cînd o parte din deputaţii comunişti ar putea să iasă de sub control la votarea secretă a şefului statului. A doua sarcină a plenarei a fost să anunţe o atitudine de desconsiderare faţă de AIE, cu care s-a decis să nu se discute, ca şi cum ea nici n-ar exista ca entitate funcţională, distinctă. A treia sarcină a fost cea de anunţare a preluării iniţiativei în design-ul noii puteri, în calitate de forţă politică, cu pretenţia de a fi cea mai puternică şi capabilă de a deveni centru de coagulare a noii puteri, în baza unei coaliţii de centru-stînga. Dacă aceste trei sarcini de ordin tactic ar fi realizate, atunci PCRM ar obţine menţinerea unităţii partidului şi a fracţiunii, pe de o parte, şi scindarea AIE, pe de altă parte. În consecinţă, PCRM s-ar apropia de victoria strategică — ramînerea la guvernare în calitate de cea mai influentă forţă politică.

PCRM şi-a început acţiunile prin jocuri procedurale, profitînd de faptul că şedinţa de constituire a noului Parlament este prezidată de decanul de vîrstă din corpul legiuitorilor, care este din partea PCRM. Prima şedinţă a Parlamentului, aşa cum era de aşteptat, s-a terminat cu un scandal procedural. PCRM şi AIE şi-au demonstrat antagonismul. Jocul PCRM pe reflexele AIE a demonstrat că primul este mai bun la calcule. Cel puţin, dacă AIE s-ar fi conformat prevederilor Regulamentului, invocate de PCRM pentru constituirea fracţiunilor parlamentare, procedurile de formare a organelor de conducere a Parlamentului s-ar fi mişcat mai rapid. AIE a invocat necesitatea cît mai grabnică de formare a organelor de conducere şi în definitiv a obţinut un efect invers — tergiversarea, cel puţin cu o săptămînă, a procedurilor organizatorice, din cauză că PCRM a decis să se adreseze Curţii Constituţionale, contestînd alegerea liderului PL, Mihai Ghimpu, în funcţia de preşedinte al Parlamentului pînă la formarea oficială a fracţiunii parlamentare a PCRM. Acest exemplu arată că abordarea eroică pe care o demonstrează AIE în confruntările procedurale cu PCRM subminează perspectivele strategice ale acesteia, care ar trebui să se bazeze, mai degrabă, pe abordări raţionale.

În acelaşi timp, PCRM nu scapă nici o ocazie pentru a pune în evidenţă faptul că AIE întîrzie şi cu anunţarea design-ului noii structuri a administraţie centrale, precum şi distribuirea competenţelor între componentele AIE, lucru promis să fie făcut public înaintea primei şedinţe de constituire a parlamentului. Astfel, reuşita PCRM depinde în totalitate de comportamentul şi reacţiile celor patru formaţiuni fondatoare ale AIE. Deocamdată, AIE reuşeşte să nu dea prilejuri majore pentru discuţii privind eventuale sciziuni interne, însă dinamismul în design-ul noii guvernări şi preluarea puterii este periclitat. În al doilea rînd, toate acţiunile şi declaraţiile PCRM par să aibă în vedere eventuala lor invocare în cazul ajungerii la alegeri parlamentare anticipate, la anul viitor. Astfel, alegerea lui Mihai Ghimpu în funcţia de speaker al Parlamentului este utilizată de PCRM pentru resuscitarea unor fobii sociale, bazate pe clişee mai vechi. În situaţia creată, AIE nu-i rămîne decît să recurgă la mesaje de justificare.

Judecînd după lucrările plenarei PCRM, pe reacţiile AIE la acestea şi pe primele evenimente de după şedinţa de constituire a Parlamentului, se poate afirma că probabilitatea alegerilor parlamentare este destul de înaltă, s-ar putea spune de 50:50. Este evident că PCRM va lupta pentru a se agăţa măcar cumva de putere, pentru a avea acces la anumite pîrghii administrative, sau cel puţin pentru a compromite AIE. În această situaţie, după declararea constituirii AIE cel mai important factor împotriva acţiunilor PCRM rezidă în menţinerea unităţii AIE. Pentru a evita conflictele interne la distribuirea posturilor, componentele AIE ar putea încerca să se concentreze asupra scopurilor care urmează a fi atinse pe o scară mai largă. În acest sens:

• PL ar putea să se concentreze asupra administrării municipiului Chişinău, unde deţine funcţia de primar şi unde sînt concentrate 60% din economia RM. Aceasta este important pentru şansele vice-preşedintelui PL, Dorin Chirtoacă, de a avea suportul consolidat al AIE la alegerile locale din 2011. În caz contrar, deja peste un an, cînd vor începe pregătirile pentru alegerile locale, componentele AIE ar putea intra în competiţie deschisă;
• PLDM are potenţialul necesar pentru a putea să se concentreze asupra fortificării administraţiei centrale şi, în special, asupra organelor de ocrotire a normelor de drept;
• PDM, deopotrivă cu PLDM, ar putea să se concentreze preponderent asupra reformelor economice şi asupra suportului internaţional pentru Republica Moldova;
• În sfîrşit, AMN are potenţial pentru a se concentra asupra reformării administraţiei publice locale, ţinînd cont de faptul că 40% din preşedinţii de raioane sînt din partea AMN. Distribuirea posturilor între componentele AIE ar putea ţine cont de distribuirea sarcinilor menţionate mai sus.

În definitiv, în linii mari, singurul compromis rezonabil al AIE cu PCRM rămîne a fi votarea unui preşedinte non-partizan şi renunţarea la comportamentul eroic, de combatere a oponentului cu orice preţ, în cele mai minore probleme, în favoarea unui comportament raţional.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet