Cronologia activităţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în perioada dintre Congresul VII şi Congresul VIII / partide.md

Cronologia activităţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în perioada dintre Congresul VII şi Congresul VIII

PCRM / 20 noiembrie 2016 |

Patru ani despart congresul de acum al Partidului Comuniştilor, al VIII-lea, de cel precedent. Patru ani marcaţi de o necontenită luptă, de pierderi şi deziluzii, dar şi de consolidare a rîndurilor, de reînnoire, de confirmare a trăiniciei principiilor promovate de partid. Să ne amintim prin ce sa manifestat acea perioadă…

Anul 2012 — “Concluzie: stat capturat”

După alegerile parlamentare din 2010, spre începutul anului 2012, preşedintele Moldovei aşa şi n-a fost ales. Ţara se află într-o criză profundă. Faţă de PCRM şi adepţii lui se aplică măsuri de represiune.

Începînd cu luna ianuarie, PCRM desfăşoară în mod regulat acţiuni de proteste în masă în întreaga ţară. Proteste au loc în toate oraşele şi în multe localităţi săteşti. Pe parcursul iernii şi în luna martie, în piaţa din centrul Chişinăului se adună de la 10 pînă la 30 mii de oameni. Sute de localităţi din ţară trimit adresări cu cererea să fie organizate alegeri parlamentare anticipate.
7 februarie. La iniţiativa Partidului Comuniştilor, la Chişinău a avut loc o întîlnire a preşedintelui PCRM, Vladimir Voronin, cu ambasadorii statelor străine acreditaţi în Republica Moldova, precum şi cu conducători ai reprezentanţelor unui şir de organizaţii internaţionale. Tematica discuţiilor purtate în cadrul întrevederii a fost criza din ţară şi uzurparea puterii de către alianţa de la guvernare.
16 martie. Partidele Alianţei, cu ajutorul grupului parlamentar al lui Dodon, îl aleg în funcţia de preşedinte al ţării pe Nicolae Timofti.
În ţară se înteţesc represiunile împotriva opoziţiei. Sunt nimicite simbolurile comuniste, inclusiv monumentele şi placardele pe care sunt imprimate aceste simboluri. La nivel local — în organele puterii raionale şi locale — reprezentanţii opoziţiei sunt concediaţi, consilierii şi primarii din partea opoziţiei sunt şantajaţi şi mituiţi.
30 martie. Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) pronunţă o avertizare la adresa postului de televiziune de opoziţie NIT.
2 aprilie. La Bălţi are loc o şedinţă a grupului de iniţiativă, organizat de PCRM, cu scopul de a desfăşura un referendum al întregului popor pentru exprimarea unui vot de neîncredere Parlamentului ţării. La adunarea generală a alegătorilor care au iniţiat referendumul au participat 1355 de oameni din mai mult de 30 de raioane ale Moldovei.
5 aprilie. Autorităţile au luat decizia de a retrage licenţa de emisie a postului de televiziune NIT. În următoarea zi, 6 aprilie, NIT-ului îi este interzisă emisia. În cadrul unei întrevederi cu ambasadorii şi reprezentanţii structurilor internaţionale, Vladimir Voronin a adus la cunoştinţa acestora situaţia privind “dosarul NIT”.
11 aprilie. Grupul de iniţiativă a depus la CEC documentele referitoare la organizarea unui referendum cu privire la exprimarea votului de neîncredere faţă de Parlament.
23 aprilie. La Strasbourg, Vladimir Voronin a ţinut un discurs la sesiunea APCE, în care a anunţat şi faptul uzurpării puterii în Moldova de către alianţa de la guvernare, informînd despre modificarea de către autorităţi a Codului Electoral chiar în ajunul desfăşurării alegerilor, precum şi despre închiderea unicului la acel moment canal televizat de opoziţie — NIT. Tot atunci, Vladimir Voronin a avut la Strasbourg o întrevedere cu Secretarul General al Consiliului Europei, Turbern Jagland, cu preşedintele APCE, Jean-Claude Mignon, cu comisarul european pentru drepturile omului, Nils Mujnieks, şi preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio.
27 aprilie. La Strasbourg, au ţinut o conferinţă de presă Vladimir Voronin şi directorul NIT.
1 mai. A avut loc al II-lea Congres Civic, la care în centrul Chişinăului s-au adunat mai mult de 30 de mii de participanţi.
La 9 mai, PCRM a organizat un Marş al Victoriei spre Memorialul “Eternitate”, la care au participat circa 50 mii de oameni.
17 mai. PCRM a desfăşurat o acţiune de protest în legătură cu încă un act samavolnic — autorităţile au distrus monumentul lui V.I.Lenin de la Rîşcani.
24 mai. A avut loc o vizită a lui Vladimir Voronin la Moscova. Pe parcursul ei, preşedintele PCRM a avut întrevederi cu Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Chiril, cu preşedintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Federaţiei Ruse, Serghei Narîşkin, cu preşedintele Comitetului Central al PCFR, Ghenadi Ziuganov, cu vicepreşedintele Guvernului Federaţiei Ruse, Dmitri Rogozin (în total, 8 întîlniri).
5 iunie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu comisarul Uniunii Europene pentru politica de extindere şi vecinătate, Stefan Fule. De asemenea, el a avut întrevederi cu ambasadorii Rusiei şi Chinei.
Ieşirea deputaţilor Mişin, Babenco şi Botnariuc din rîndurile Partidului Comuniştilor din Republica Moldova şi ale fracţiunii parlamentare a PCRM a fost comentată de Vladimir Voronin la Congresul VII al partidului: “Acum, Mişin a rămas faţă în faţă cu propria lui conştiinţă. Şi în această confruntare, ultima, nu cred să devină învingător. Fiţi de acord, e o încercare a vieţii dintre cele mai înspăimîntătoare. Un destin de neinvidiat…”.
9 iunie. Şi-a ţinut lucrările Congresul VII al PCRM. În cadrul lui a fost adoptată rezoluţia “Cu privire la atitudinea PCRM faţă de procesul de extindere a Uniunii Vamale şi constituirea Uniunii Eurasiatice”.
13 iunie. La cererea fracţiunii PCRM, este convocată şedinţa plenară a Parlamentului cu agenda “Libertatea de exprimare şi funcţionarea în Republica Moldova a mijloacelor de informare în masă”.
15 iunie. Deputaţii PCRM, în baza scandalului privind atacurile reider asupra băncii comerciale Victoriabank şi asupra Băncii de Economii, precum şi a companiei ASITO, au cerut demisia prim-vicepreşedintelui Parlamentului, V.Plahotniuc.
19 iunie. Curtea Constituţională a declarat nelegitimă interpelarea privind rechemarea mandatelor acelor deputaţi care boicotează activitatea Parlamentului.
25 iunie. PCRM condamnă înăsprirea condiţiilor de trecere a examenelor pentru titlul de bacalaureat (instalarea camerelor video, percheziţii ale liceenilor etc.).
28 iunie. Vladimir Voronin a acordat un interviu Agenţiei ИТАР-ТАСС, în care a vorbit despre avantajele integrării Moldovei în Uniunea Vamală.
În legătură cu seceta care a cuprins întreaga Moldovă, PCRM cere de la Guvern luarea unor măsuri urgente în scopul salvării sectorului agricol al ţării.
2 iulie. În ordine legislativă, guvernarea aplică interdicţia de a folosi simbolul “Secera şi Ciocanul”.
5 august. La Bălţi, PCRM şi locuitorii oraşului au zădărnicit marşul unioniştilor.
22 august. La Chişinău, a avut loc o întrevedere a lui Vladimir Voronin cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
3 septembrie. PCRM cere convocarea unei şedinţe extraordinare a Parlamentului cu o singură chestiune pe agendă: organizarea şi data desfăşurării referendumului cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eurasiatică şi Uniunea Vamală.
6 septembrie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu ambasadorul Rusiei în Moldova.
10 septembrie. Vladimir Voronin ţine o conferinţă de presă cu tema “Poporul Moldovei pledează pentru aderarea la Uniunea Vamală. PCRM este de partea poporului”.
14 septembrie. Fracţiunea PCRM cere demisia lui Marian Lupu din funcţia de preşedinte al Parlamentului în baza refuzului acestuia de a convoca şedinţa Legislativului.
9 octombrie. Vladimir Voronin întreprinde o vizită la Strasbourg.
8 noiembrie. PCRM vine cu a doua iniţiativă privind demisia lui V. Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului.
12 noiembrie. PCRM organizează conferinţa “Republica Moldova — stat capturat”. În cadrul ei, PCRM a propus un pachet de iniţiative axate pe depăşirea crizei sistemice din ţară. Printre aceste iniţiative este vorba şi despre modificarea legislaţiei într-o manieră ca un şir de persoane responsabile din structurile de stat şi organele de justiţie să nu fie numite, ci alese de cetăţeni. Conform respectivelor iniţiative, elective trebuiau să devină şi funcţiile membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului, ai Curţii de Conturi, ai Comisiei Electorale Centrale ş.a.
14 decembrie. La Chişinău are loc şedinţa Comitetului Executiv al UPC-PCUS, în cadrul căreia a fost luată decizia de a crea în baza UPC-PCUS un partid internaţional.

Anul 2013 — “Alianţa e desfiinţată, dar… mai avem o alianţă!”

8 ianuarie. PCRM organizează un miting de protest lîngă edificiul Procuraturii Generale, cerînd demisia Procurorului General, pedepsirea celor care au participat la “vînătoarea domnească” şi a persoanelor responsabile care au contribuit la tăinuirea crimei săvîrşite la vînătoare.
11–17 ianuarie. În aceste zile, au loc mitinguri de protest organizate de PCRM; PCRM face declaraţii dure. Fracţiunea parlamentară a comuniştilor propune organului legislativ pentru examinare cererea cu privire la demisia procurorului general V. Zubco şi a prim-vicepreşedintelui Parlamentului, V. Plahotniuc.
24 ianuarie. Vladimir Voronin lansează o scrisoare deschisă adresată premierului V. Filat, în care vorbeşte despre situaţia ce s-a creat la Banca de Economii şi cere luarea unor măsuri urgente pentru salvarea acestei bănci.
13 februarie. Alianţa pentru Integrare Europeană de la guvernare se destramă. Deputaţii din partea PCRM insistă asupra demisiei preşedintelui Parlamentului, M. Lupu, şi a vicepreşedintelui Legislativului, V. Plahotniuc.
15 februarie. Cu voturile deputaţilor din partea PCRM şi a PLDM, Parlamentul suprimă funcţia de prim-vicepreşedinte al Legislativului (pînă atunci deţinută de V. Plahotniuc).
5 martie. Cu voturile deputaţilor din partea PCRM şi PDM, Parlamentul decide demisia guvernului Filat.
În scopul solicitării alegerilor parlamentare anticipate, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova procedează la organizarea unei serii de mitinguri.
19 martie. Deputaţii din partea PCRM revendică naţionalizarea Băncii de Economii în scopul salvării ei.
24 аprilie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu ambasadorul SUA.
25 аprilie. M. Lupu este demisionat din funcţia de preşedinte al Parlamentului.
1 mai şi 9 мai. Sub egida PCRM, se organizează Marşul Solidarităţii şi Marşul Victoriei, la care participă zeci de mii de cetăţeni ai Moldovei.
Prin emisarii săi, UE aplică presiuni asupra PLDM şi PDM, cerîndu-le să nu admită în Moldova alegeri parlamentare anticipate. Ratingul Partidului Comunişti atinge cei mai înalţi indici.
30 mai. Sub supravegherea UE, este creată încă o alianţă liberal-democrată. În funcţia de prim-ministru e numit Iurie Leancă.
4 iunie. Curtea Constituţională anulează interdicţia simbolului “Secera şi Ciocanul”.
6 iulie. Într-un articol publicat în ziarul “Comunistul”, Vladimir Voronin vorbeşte despre necesitatea unei “revoluţii de catifea”.
11 septembrie. PCRM declară mobilizare în scopul demontării regimului guvernant. Încep acţiuni de proteste în masă.
12 septembrie. PCRM cere încă o dată să fie atrasă atenţia asupra situaţiei de la Banca de Economii şi pedepsirea lui V. Filat şi a lui Iu. Leancă pe motivul falimentului acestei bănci.
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova prezintă un ultimatum privind demisia Guvernului pînă la 21 noiembrie. Acţiunile de protest continuă. Guvernarea intensifică represiunile aplicate faţă de activiştii PCRM.
22 noiembrie. La Chişinău se întrunesc circa 2000 de consilieri ai organelor locale şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din partea PCRM, pentru a cere demisia Guvernului. Lîngă edificiul Guvernului şi al administraţiei preşedintelui ţării au loc mitinguri de protest.
23 noiembrie. În piaţa din centrul Chişinăului, se desfăşoară un marş antiguvernamental republican de mari proporţii şi un miting la care participă circa 50 000 de cetăţeni.
28–29 noiembrie. Pe parcursul mai multor zile, Partidul Comuniştilor organizează la Chişinău o acţiune de protest non-stop cu genericul “Antisummit”, întinzînd în faţa reprezentanţei Uniunii Europene un orăşel de corturi. Prin respectiva acţiune, partidul s-a pronunţat împotriva summit-ului de la Vilnius al Parteneriatului Estic, la care în acele zile a fost parafat Acordul de Asociere RM-UE.
5 decembrie. Curtea Constituţională ia decizia anticonstituţională privind limba română. PCRM lansează un apel către toţi cetăţenii ţării să se unească sub lozinca “Suntem pentru Moldova!”. Concomitent, comuniştii cer să fie demisionat preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase.
11 decembrie. Majoritatea parlamentară antipopulară nu susţine iniţiativa fracţiunii PCRM privind declararea votului de neîncredere cabinetului de miniştri, prin aceasta menţinînd la putere guvernul Leancă.

Anul 2014 — “O lovitură neaşteptată”

2 februarie. În Găgăuzia are loc un referendum. Majoritatea locuitorilor din această regiune pledează pentru Uniunea Vamală, pentru statutul prorogat al Găgăuziei, împotriva integrării în UE.
PCRM avertizează guvernarea şi societatea despre pericolul ratificării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
1 mai. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova organizează un miting la care participă mii de oameni şi la care este prezentată platforma electorală a PCRM, întregii societăţi moldoveneşti propunîndu-i-se să ia parte la pregătirea programului partidului pentru alegerile parlamentare.
Comuniştii procedează la desfăşurarea unui şir de mese rotunde la care este supus discuţiei programul electoral al partidului.
23 mai. Mark Tkaciuk, membru al Comitetului Executiv Politic al CC al PCRM, a renunţat la mandatul său de deputat şi a expediat o scrisoare la adresa membrilor Comitetului Executiv Politic.
24 mai. PCRM ţine o conferinţă ştiinţifico-practică, aceasta avînd tematica Uniunii Vamale.
7 iunie. Plenara CC al PCRM i-a scos pe Mark Tkaciuk şi pe Grigore Petrenco din componenţa Comitetului Executiv Politic al Comitetului Central, iar pe Iurie Muntean l-a eliberat din funcţia de secretar executiv al CC al PCRM, el rămînînd să fie membru al Comitetului Central. Ulterior, toţi aceşti trei au fost excluşi din rîndurile Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.
12 iunie. A avut loc o întrevedere a lui Vladimir Voronin cu Jose Manuel Barroso, preşedinte al Comisiei Europene.
24 iunie. PCRM face o declaraţie privind inadmisibilitatea semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi pericolul pe care-l prezintă acesta pentru ţara noastră.
24 iunie. Partidul Comuniştilor lansează iniţiativa privind demisia lui Nicolae Timofti din funcţia de preşedinte al ţării.
27 iunie. Moldova semnează Acordul de Asociere cu UE. La 2 iulie, Acordul de Asociere cu UE este ratificat de Parlamentul Moldovei. Fracţiunea PCRM nu participă la votul ratificării.
2 iulie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu un grup de senatori americani.
11 iulie. Vladimir Voronin participă la reuniunea de la Moscova a UPC-PCUS.
7 octombrie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu şeful misiunii diplomatice a Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola.
31 octombrie. Vladimir Voronin are o întrevedere cu ambasadorul SUA.
2 noiembrie. Vladimir Voronin participă la Congresul UPC-PCUS ţinut la Minsk.
14 noiembrie, Vladimir Voronin are încă o întrevedere cu Pirkka Tapiola.
30 noiembrie. În Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Conform voturilor date de alegători, PCRM obţine 21 de mandate în Parlament. Totodată, tuturor le este clar că un număr impunător de voturi nu i-au revenit PCRM inclusiv din cauza admiterii la alegeri a “partidului-clonă” — aşa-numiţii comunişti reformatori, a căror misiune a fost anume asta: inducîndu-i în eroare pe alegători, să smulgă cît mai multe voturi de la Partidul Comuniştilor.
29 decembrie. Deputatul din partea PCRM, Irina Vlah, părăseşte fracţiunea PCRM, motivînd că, chipurile, ea nu doreşte să participe la votarea componenţei Guvernului.

Anul 2015 — “Majoritatea parlamentară într-un singur buzunar”

12 februarie. Deputaţii din partea PCRM nu au sprijinit candidatura lui Iurie Leancă, propusă la funcţia de prim-ministru.
18 februarie. Ţinînd cont de situaţia de criză din Moldova, care s-a exprimat inclusiv prin căderea bruscă a cursului leului în raport cu valutele internaţionale, deputaţii din fracţiunea Partidului Comuniştilor au sprijinit candidatura lui Chiril Gaburici la funcţia de prim-ministru, cerînd ca în componenţa cabinetului de miniştri al noului premier să nu fie reprezentanţi ai formaţiunii unioniste radicale de dreapta — Partidul Liberal.
9 aprilie. PCRM face o declaraţie în legătură cu interzicerea în Ucraina a simbolicii comuniste, a ideologiei şi a denumirii formaţiunii.
9 mai. Partidul Comuniştilor participă la Marşul Victoriei (într-o coloană separată de, chipurile, aflat în opoziţie, Partidul Socialiştilor).
12 iunie. Premierul Gaburici îşi prezintă demisia.
14 iunie. În ţară se desfăşoară alegerile locale generale. La Chişinău, PCRM obţine circa 5 procente de voturi ale alegătorilor, pe ţară — circa 12 procente.
30 iulie. Noua aşa-numită coaliţie proeuropeană de la guvernare confirmă guvernul Valeriu Streleţ. Din cauza informaţiei despre furtul din bănci a unui miliard de dolari SUA, în societate se dezlănţuie un scandal.
23 septembrie. PCRM cere demisia Procurorului General, a şefilor CEC, CNA şi Curţii de Conturi.
1 octombrie. Vladimir Voronin participă la lucrările APCE la Strasbourg.
29 octombrie. Parlamentul demisionează guvernul Streleţ, inclusiv cu voturile deputaţilor din partea PCRM.
21 decembrie. Fracţiunea PCRM este părăsită de 14 deputaţi. Comuniştii îi declară trădători şi, concomitent, în scopul consolidării rîndurilor Partidului Comuniştilor, desfăşoară în teritoriu o muncă de explicare în masă. Organizaţiile teritoriale ale PCRM îi condamnă categoric pe trădătorii cumpăraţi ca o marfă de la piaţă de către Partidul Democrat, care a uzurpat Parlamentul. PCRM declară că, din acest moment, organul legislativ şi-a pierdut reprezentativitatea şi trebuie să fie dizolvat, iar în ţară — organizate alegeri parlamentare anticipate.

Anul 2016 — “Apărînd Constituţia şi suveranitatea poporului”

20 ianuarie. Cu numeroase încălcări ale Regulamentului Parlamentului, cu voturile majorităţii parlamentare şi ale trădătorilor care i s-au alăturat, a fost confirmat guvernul Pavel Filip.
19 februarie. Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu ambasadorul Rusiei.
4 martie. Curtea Constituţională decide revenirea la alegerile directe ale preşedintelui ţării cu participarea întregului popor.
5 martie. PCRM face o declaraţie privind nelegitimitatea respectivei deciziei Curţii Constituţionale.
31 martie. La iniţiativa fracţiunii PCRM, Parlamentul adoptă Declaraţia cu privire la intangibilitatea suveranităţii, independenţei şi neutralităţii Moldovei.
18 aprilie. Vladimir Voronin participă la reuniunea APCE la Strasbourg. În cadrul ei, el atrage atenţia asupra faptului că, deşi Republica Moldova este monitorizată de Consiliul Europei, situaţia în ţara noastră se înrăutăţeşte la toţi parametrii economici, sociali şi politici şi că chiar nici modificările Constituţiei făcute de partidele de la guvernare nu trec expertiza Comisiei de la Veneţia. Ceea ce se întîmplă în Moldova pe drept cuvînt poate fi calificat drept catastrofă, “şi această catastrofă este binecuvîntată de reprezentanţii controlori ai SUA, de administraţia de la Bruxelles şi de conducătorii APCE”. De asemenea, Vladimir Voronin a adus la cunoştinţa structurilor europene posibilitatea unei revoluţii în Moldova.
11 iunie. Plenara CC a decis ca ordinarul congres al PCRM, al VIII-lea, să fie convocat la 19 noiembrie 2016.
21 iulie. Deputaţii din partea PCRM, împreună cu deputaţii din alte fracţiuni, au prezentat o rezoluţie privind moţiunea de cenzură exprimată guvernului Filip.
3 septembrie. Plenara CC al PCRM a decis neparticiparea Partidului Comuniştilor la alegerile anticonstituţionale ale preşedintelui ţării, fixate pentru 30 octombrie, îndemnîndu-i pe alegători să boicoteze aceste alegeri.
6 septembrie. Vladimir Voronin a ţinut o conferinţă de presă la care a anunţat despre neparticiparea PCRM la alegerile prezidenţiale anticonstituţionale.
7 septembrie. A avut loc o întrunire a secretarilor comitetelor raionale ale partidului pentru a se conveni asupra organizării boicotului alegerilor prezidenţiale.
În septembrie, au fost desfăşurate plenare ale comitetelor raionale şi municipale ale PCRM cu ordinea de zi privind boicotarea alegerilor. Toate comitetele teritoriale ale partidului au început o campanie de agitaţie în mijlocul populaţiei, îndemnînd-o să susţină apelul partidului de a boicota alegerile prezidenţiale.
27 septembrie. Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor, împreună cu alţi deputaţi, semnează rezoluţia privind moţiunea de cenzură exprimată guvernului Filip în legătură cu faptul că, în ajun, cabinetul de miniştri a adus la cunoştinţă intenţia de a-şi asuma responsabilitatea pentru proiectele de legi prin care restituirea miliardului furat din bănci va fi pusă pe seama contribuabililor.
Din 29 septembrie, PCRM şi Comsomolul Moldovei procedează la o serie de acţiuni de protest desfăşurate în faţa edificiului Curţii Constituţionale cu cererea demisiei preşedintelui acesteia, Alexandru Tănase.
3 octombrie. Majoritatea parlamentară, supusă Partidului Democrat, în mod samavolnic stabileşte ora convocării şedinţei Parlamentului pentru examinarea rezoluţiei privind moţiunea de cenzură exprimată Guvernului. Din cauza lipsei de cvorum create artificial, şedinţa n-a avut loc, iar votarea a fost considerată eşuată. Fracţiunea PCRM a declarat aceste acţiuni nelegitime, destinate doar să mimeze procedura respectivă.
5 octombrie. Vladimir Voronin a expediat la adresa CEC o interpelare cu cererea ca din cursa electorală să fie exclus candidatul Mihai Ghimpu, drept motiv servind chemările acestuia la unire, trădarea intereselor statului şi ale cetăţenilor şi încălcarea art. 3 al Constituţiei Republicii Moldova.
13 octombrie. Membrii PCRM, împreună cu Comsomolul, desfăşoară o acţiune de protest în faţa edificiului Guvernului, revendicînd demisia actualului cabinet de miniştri.
18 octombrie. Vladimir Voronin a expediat o scrisoare deschisă cancelarului Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, expunîndu-le rolul lui Iurie Leancă în realizarea schemelor criminale în perioada cînd acesta deţinea funcţia de prim-ministru.
19 octombrie. PCRM şi Comsomolul organizează o acţiune de protest la Ministerul Transporturilor, cerînd demisia ministrului Iu. Chirinciuc în baza declaraţiilor xenofobe publice ale acestuia. Concomitent, PCRM a expediat o interpelare la Procuratura Generală cu cererea de a-i fi intentat lui Iu. Chirinciuc un proces penal.
24 octombrie. Frac-ţiunea parlamentară a PCRM a iniţiat procedura moţiunii de cenzură faţă de ministrul Iu. Chirinciuc.
27 octombrie. Comu-niştii şi comsomoliştii au desfăşurat o acţiune de protest în faţa edificiului Procuraturii Generale cu cererea ca Iu. Chirinciuc să fie tras la răspundere pentru aţîţarea învrăjbirii interetnice.
28 octombrie. PCRM s-a adresat către alegători cu îndemnul să nu participe la alegerile anticonstituţionale.
30 octombrie. La alegerile prezidenţiale, prezenţa a fost mai mică de 50%. Boicotul a fost sprijinit de majoritatea alegătorilor moldoveni.
14 noiembrie. Comitetul Central al PCRM a lansat o declaraţie în care se subliniază că “Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, apărînd în mod consecvent Constituţia şi suveranitatea poporului moldovenesc, consideră lipsite de legitimitate atît alegerile care au avut loc, cît şi rezultatul lor. Revenirea ţării pe calea dezvoltării democratice, restabilirea suveranităţii poporului moldovenesc pot fi asigurate doar în cazul în care, în baza inviolabilităţii Constituţiei Republicii Moldova, vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate”.

Sursa: www.pcrm.md

Sesizare din partea Fracţiunii parlamentare a PCRM către Judecătorii Curţii Constituţionale privind destituire pe dl Alexandru Tănase din funcţia de Preşedinte al CC	Discursul O. Domenti din numele fracţiunii PCRM pe marginea Proiectului politicii fiscale pentru anul 2017 în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului RM din 25 noiembrie 2016