partide.md

|||

PL / 29 aprilie 2013 | 

Astăzi, 29 aprilie 2013, conducerea Partidului Liberal în persoana Preşedintelui PL, Mihai GHIMPU, a vicepreşedinţilor Valeriu MUNTEANU, Corina FUSU şi Boris VIERU, a susţinut o conferinţă de presă cu privire la uzurparea puterii de stat.

La începutul conferinţei de presă Mihai GHIMPU a menţionat: “Este regretabil faptul că de la un program de guvernare numit «Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare», am ajuns la uzurparea puterii în stat. Lucrul acesta s-a produs după ce Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian LUPU, a fost demis, iar atribuţiile lui, ilegal, sunt exercitate de vicepreşedintele Parlamentului, Liliana PALIHOVICI. Cu regret Preşedintele Nicolae TIMOFTI s-a alăturat acestei uzurpări, este complice pentru faptul ca promulgat legea. Cum putem vorbi noi de obiectivul principal — integrarea europeană, când ştim că UE înseamnă supremaţia legii, standarde, valori, aceasta înseamnă că fiecare din noi, dar in primul rand acei care deţin funcţii sunt obligaţi să se conducă de lege. Uzurparea puterii în acest an, istoric şi crucial pentru viitorul european al Republicii Moldova, demonstrează încă o dată că scopul lui V. FILAT este de a compromite definitiv democraţia în Republica Moldova, dar şi partidele democratice”.

Mihai GHIMPU a anunţat decizia Partidului Liberal de a depune o sesizare la Curtea Constituţională privind verificarea constituţionalităţii art. 3 al Hotărârii Parlamentului Nr. 96 din 25 aprilie 2013, privind revocarea Preşedintelui Parlamentului şi a Legii nr. 101 din 26 aprilie 2013, pentru completarea art. 14 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea Nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996.

“Am luat decizia să sesizăm Curtea Constituţională, să punem punct manipulării şi minciunii. Curtea va decide, noi doar dispunem de dreptul de a sesiza CC pentru ca să oprim uzurparea. În afară de aceasta, am hotărât să informăm conducerea Parlamentului European, a Comisiei Europene, a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi pe Secretarul General al Consiliului Europei — instituţiile europene care ne-au oferit şi ne oferă sprijin nu pentru uzurpare, ci pentru democratizarea Republicii Moldova”, a spus Preşedintele PL.

Partidul Liberal consideră că art. 3 al Hotărârii Parlamentului Nr. 96 din 25 aprilie 2013, privind revocarea Preşedintelui Parlamentului, contravine Constituţiei şi legislaţiei subsecvente, având loc o crasă depăşire a atribuţiilor Comisiei Speciale, precum şi o încălcare flagrantă a dispoziţiilor constituţionale, fiind de fapt o arogare a atribuţiilor Parlamentului, în coraport cu atribuţiile conferite de Parlament, preşedintelui acestuia. Prin desemnarea unei persoane în calitate de interimar al funcţiei de Preşedinte al Parlamentului, de jure, se încearcă eludarea conţinutului normelor juridice invocate.

Reieşind din conţinutul şi sensul intrinsec al normei contestate, vicepreşedintele Parlamentului a fost desemnat în calitate de preşedinte interimar al Parlamentului, instituţie de drept nereglementată în cazul dat, întrucât atât Regulamentul Parlamentului cât şi legea în referinţă, nu reglementează instituţia interimatului funcţiei de Preşedinte al Parlamentului.

În scrisoarea adresată instituţiilor europene, Partidul Liberal informează că, prin instituirea interimatului funcţiei de preşedinte al Parlamentului, deputaţii PLDM şi PCRM nu numai că au încălcat grav norma constituţională, dar au săvârşit şi un act de uzurpare a puterii de stat. Ceea ce este şi mai grav e faptul că Preşedintele Republicii Moldova, prin promulgarea în regim de maximă urgenţă a legii respective şi publicarea ei în Monitorul Oficial, se face el însuşi responsabil de acest act de uzurpare a puterii, fără precedent în Republica Moldova.

Corina FUSU, vicepreşedinte PL, Preşesintele OFL, Co-preşedinta Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM a declarat: “Parlamentul UE este cu adevărat îngrijorat de cele ce se întâmplă în ultima vreme în Republica Moldova. În data de 23 aprilie ar fi trebuit să avem cea de-a XVII-a reuniune a acestui comitet de cooperare care, din cauza crizei politice, a fost amânat până pe 14 mai. UE şi alte instituţii internaţionale şi europene au fost induse în eroare în ultimii ani din cauză că V. FILAT a făcut doar faţa celui mai democratic Prim-ministru când, de fapt, urmărea alte interese, ca mai târziu să trădeze colegii de Alianţă prin denunţarea acordului. Partidul Liberal consideră că aceste evenimente trebuie să fie aduse la cunoştinţa oamenilor şi presei pentru a pune capăt manipulării. Cele 7 voturi nu au fost decisive pentru demiterea Preşesintelui Parlamentului, Marian LUPU şi îmi pare rău că cei 7 foşti colegi s-au lăsat prinşi în jocul lui V. FILAT”.

Mihai GHIMPU a precizat că Partidul Liberal sesizează Curtea Cosntituţională şi structurile europene nu pentru demiterea lui Marian LUPU, ci pentru art. 3 al Hotărârii Parlamentului din 25 aprilie 2013, privind revocarea Preşedintelui Parlamentului, având în vedere faptul că ultimele şedinţe ale Parlamentului Republicii s-au desfăşurat, cu elemente de încălcare deliberată a art. 2 din Constituţia Republicii Moldova. Preşedintele PL a mai spus: “Noi suntem gata să mergem până la capăt. Numai preşedintele Parlamentului poate delega vicepreşedintelui atribuţiile sale, numai preşedintele este în drept să conducă Parlamentul, să semneze legile votate de către deputaţi, să conducă şedinţele. Sunt convins că vom găsi această dreptate”.

Scrisoarea către structurile europene

Excelenţele Voastre,

Fracţiunea Partidului Liberal din Parlamentul Republicii Moldova este extrem de îngrijorată de adâncirea crizei politice care s-a produs in Republica Moldova, începând cu demiterea Guvernului şi terminând, săptămâna trecută, cu demiterea Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Dl Marian Lupu, demitere votată de fracţiunile Partidului Liberal-Democrat, Partidului Comuniştilor şi grupul Ion Hadârcă. Acest fapt, în sine, creează un pericol major pentru realizarea opţiunii strategice a Republicii Moldova de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014.

Evenimentele ce au urmat după această demitere relevă faptul că îngrijorarea noastră este mai mult decât legitimă. Astfel, majoritatea parlamentară “roşie-verde”, creată ad-hoc de deputaţii Partidului Liberal-Democrat şi ai Partidului Comuniştilor, în loc să aleagă un nou Preşedinte al Parlamentului, aşa cum prevede Constituţia, a instituit prin lege, care a fost imediat promulgată de Preşedintele Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte al Parlamentului. Acest interimat a revenit actualmente unicului vicepreşedinte al Legislativului, Dna Liliana Palihovici, deputat din partea Partidului Liberal-Democrat. Constituţia Republicii Moldova însă statuează doar două interimate pentru funcţiile supreme în stat: al Preşedintelui Republicii Moldova şi al Prim-ministrului. Legea Supremă a Republicii Moldova nu a prevăzut interimatul acestei funcţii deoarece se prezumă că atribuţiile specifică şi unice ce revin în sarcina acestei funcţii nu pot fi exercitate decât de un preşedinte cu împuterniciri depline,acordate de votul unei majorităţi parlamentare.

Fracţiunea Partidului Liberal consideră că, prin instituirea interimatului funcţiei de preşedinte al Parlamentului, deputaţii PLDM şi PCRM nu numai că au încălcat grav norma constituţională, dar au săvârşit şi un act de uzurpare a puterii de stat. Ceea ce este şi mai grav e faptul că Preşedintele Republicii Moldova, prin promulgarea în regim de maximă urgenţă a legii respective şi publicarea ei în Monitorul Oficial, se face el însuşi responsabil de acest act de uzurpare a puterii, fără precedent în Republica Moldova.

Este cu adevărat o situaţie de criză politică care nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria statului nostru: după căderea Guvernului, la 5 martie, avem un prim-ministru interimar, iar după destituirea Preşedintelui Parlamentului, la 25 aprilie, avem un vicepreşedinte care se presupune că ar asigura exercitarea funcţiilor acestuia, dar în mod ilegal şi anticonstituţional.

Fracţiunea Partidului Liberal ţine să-şi exprime speranţa că Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul Europei, care au avut un rol determinant şi decisive în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, vor contribui şi în cazul acestei crize politice, cu vaste şi complexe conexiuni înafara şi în interiorul ţării, la atingerea obiectivului nostru strategic: apropierea de UE şi transformarea vectorului nostrum European în unul ireversibil. În numele viitorului european al poporului Republicii Moldova, credem că este o necessitate stringent revenirea la normele constituţionale şi ale statului de drept, iar în caz contrar, sancţionarea severă de către instituţiile europene a oricăror derapaje, inclusive asemenea cazuri grave cum suntacţiunile de uzurpare a puterii de stat.

Cu deosebită consideraţie,

Mihai Ghimpu,
deputat în Parlamentul Republicii Moldova,
Preşedintele Partidului Liberal

Sesizarea Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională a Republicii Moldova

SESIZARE
privind verificarea Constituţionalităţii art. 3 al Hotărârii Parlamentului Nr. 96 din 25 aprilie 2013, privind revocarea Preşedintelui Parlamentului şi a Legii nr. 101 din 26 aprilie 2013, pentru completarea art. 14 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea Nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996

I. OBIECTUL SESIZĂRII

Prezenta sesizare are ca obiect:

• Art. 3 al Hotărârii Parlamentului Nr. 96 din 25 aprilie 2013, privind revocarea Preşedintelui Parlamentului;
• Legea nr. 101 din 26 aprilie 2013, pentru completarea art. 14 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea Nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996;

II. CADRUL NORMATIV PERTINENT

1. Constituţia Republicii Moldova:

   Articolul 2. Suveranitatea şi puterea de stat

   (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

   (2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.

   Articolul 7. Constituţia, Lege Supremă

   Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

   Articolul 64. Organizarea internă

   (1) Structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament. Resursele financiare ale Parlamentului sînt prevăzute în bugetul aprobat de acesta.

   (2) Preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, pe durata mandatului Parlamentului. El poate fi revocat în orice moment prin vot secret de către Parlament cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile tuturor deputaţilor.

   (3) Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu consultarea fracţiunilor parlamentare.

2. Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea Nr. 797 din 02.04.1996:

   Articolul 14. Atribuţiile Preşedintelui Parlamentului

   (1) Preşedintele Parlamentului are următoarele atribuţii:

   […]

   6. semnează legile, hotărîrile şi moţiunile adoptate de Parlament;

   […]

   Articolul 15. Atribuţiile vicepreşedinţilor Parlamentului

   […]

   (2) Vicepreşedinţii Parlamentului îndeplinesc, în modul stabilit de Preşedinte, atribuţiile Preşedintelui, delegate de acesta, la solicitarea sau în absenţa lui, inclusiv semnează legile şi hotărîrile adoptate de Parlament.

   Articolul 73. Semnarea actelor legislative adoptate de Parlament

   Legile şi hotărîrile adoptate de Parlament se semnează de Preşedintele Parlamentului, iar în condiţiile art.15 alin.(2), de către unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului în termen de cel mult 20 de zile de la adoptare.

   Articolul 8. Comisia pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului

   (1) Parlamentul, la propunerea fracţiunilor parlamentare, instituie o comisie pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului, care:

   1. recepţionează propunerile de desemnare a candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Parlamentului;
   2. stabileşte modelul şi textul buletinului de vot;
   3. asigură pregătirea şi desfăşurarea votării;
   4. totalizează rezultatele votării, declară nevalabile buletinele care:
      • nu sînt semnate şi ştampilate de comisie;
      • nu ilustrează intenţia votantului;
      • au toate numele candidaţilor radiate;
      • au adăugate alte nume;
   5. soluţionează conflictele şi litigiile apărute în timpul votării;
   6. prezintă Parlamentului spre aprobare rezultatele votării.

   […]

   Articolul 11. Revocarea Preşedintelui şi a vicepreşedinţilor Parlamentului

   (1) Preşedintele Parlamentului poate fi revocat înainte de termen la cererea fracţiunii parlamentare care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaţilor aleşi.

   (2) Hotărîrea privind revocarea Preşedintelui Parlamentului se adoptă cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi, prin vot secret, în condiţiile art. 8 care se aplică în mod corespunzător.

   […]

III. EXPUNEREA ÎNCĂLCĂRILOR CONSTITUŢIEI, PRECUM ŞI A ARGUMENTELOR ÎN SPRIJINUL ACESTOR AFIRMAŢII

1. La 25 aprilie 2013, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea Nr. 96 din 25 aprilie 2013, privind revocarea Preşedintelui Parlamentului, prin care a fost revocat înainte de termen dl Marian Lupu.

   Pentru desfăşurarea procedurii de revocare a fost constituită o Comisie Specială, în temeiul art. 8 şi art. 11 ale Regulamentului Parlamentului.

   Drepturile şi obligaţiile Comisiei Speciale sunt reglementate exhaustiv în art. 8 din Regulamentul Parlamentului.

   La fel, Constituţia Republicii Moldova stabileşte că “structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament” (art. 64), precum şi faptul că “Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică” (art. 7).

   Eludând prevederile Constituţionale citate, Comisia specială a propus spre adoptare, iar Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea Nr. 96 din 25 aprilie 2013, privind revocarea Preşedintelui Parlamentului, care prevede în art. 3: “Până la alegerea unui nou Preşedinte al Parlamentului, atribuţiile acestuia sunt exercitate de vicepreşedintele Parlamentului”.

   Considerăm că art. 3 al Hotărârii Parlamentului Nr. 96 din 25 aprilie 2013, privind revocarea Preşedintelui Parlamentului, contravine Constituţiei şi legislaţiei subsecvente, având loc o crasă depăşire a atribuţiilor Comisiei Speciale, precum şi o încălcare flagrantă a dispoziţiilor Constituţionale, fiind de fapt o arogare a atribuţiilor Parlamentului, în coraport cu atribuţiile conferite de Parlament, preşedintelui acestuia.

   Funcţia de Preşedinte al Parlamentului este una eminamente politică, care reprezintă indirect voinţa alegătorului.

   Prin desemnarea unei persoane în calitate de interimar al funcţiei de Preşedinte al Parlamentului, de jure, se încearcă eludarea conţinutului normelor juridice invocate.

   Reieşind din conţinutul şi sensul intrinsec al normei contestate, vicepreşedintele Parlamentului a fost desemnat în calitate de preşedinte interimar al Parlamentului, instituţie de drept nereglementată în cazul dat.

   Nereglementarea unor instituţii, nu conferă dreptul legiuitorului de a soluţiona ad-hoc atare probleme, ci doar prin prisma modificărilor şi completărilor necesare a fi operate, conform procedurii stabilite.

   Conform anexei la Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr. 199 din 16.07.2010, funcţia Preşedintelui Parlamentului este calificată, una de demnitate publică.

   Atât Regulamentul Parlamentului cât şi legea în referinţă, nu reglementează instituţia interimatului funcţiei de Preşedinte al Parlamentului.

   Examinând în complex problema juridică expusă, la caz, considerăm că Parlamentul, prin Hotărârea în parte contestată, a încercat a transpune prin analogie crasă şi în interese înguste, aplicarea unor dispoziţii similare ce se regăsesc în art. 49 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158 din 04.07.2008, or legea respectivă, stabileşte expres, conform art. 4 alin. (3) lit. a) prevederile respectivei legi nu se aplică persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică.

2. Ulterior adoptării Hotărârii Parlamentului Nr. 96 din 25 aprilie 2013, privind revocarea Preşedintelui Parlamentului, cel mai probabil, în vederea ajustării unei situaţii consumate la norma legală, a fost adoptată la 26 aprilie 2013, Legea nr. 101 din 26 aprilie 2013, pentru completarea art. 14 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea Nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996, prin care s-au operat modificări în conţinutul art. 14 din Regulamentul Parlamentului.

   Legea nominalizată a fost semnată de către vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova, doamna Liliana Palihovici.

   Art. 73 al Regulamentului Parlamentului stabileşte competenţa exclusivă a Preşedintelui Parlamentului de a semna legile adoptate de Parlament, iar art. 15 al aceluiaşi Regulament prevede posibilitatea vicepreşedintelui de a semna legile doar în cazul în care această competenţă a fost delegată de către Preşedinte sau Preşedintele este absent.

   Având în vedere că Preşedintele Parlamentului nu a delegat atribuţii în domeniul semnării legii către vicepreşedinte, precum şi inexistenţa faptului absenţei Preşedintelui, având în vedere că nu putem vorbi despre absenţa unei persoane nealese, considerăm că semnarea Legii nr. 101 din 26 aprilie 2013, contravine flagrant Constituţiei Republicii Moldova, care stabileşte că “Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului” (art. 2) şi că “structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament” (art. 64).

IV. CERINŢELE AUTORULUI SESIZĂRII

În temeiul celor expuse mai sus, în baza art. 135, alin. (1), lit. a) din Constituţia Republicii Moldova, a art. 4, alin. (1), lit. a) al Legii cu privire la Curtea Constituţională, precum şi a art. 4, alin. (1), lit. a) al Codului Jurisdicţiei Constituţionale, solicit Curţii Constituţionale a Republicii Moldova să exercite, prin prisma legislaţiei pertinente, controlul legalităţii şi Constituţionalităţii:

• Art. 3 al Hotărârii Parlamentului Nr. 96 din 25 aprilie 2013, privind revocarea Preşedintelui Parlamentului;
• Legea nr. 101 din 26 aprilie 2013, pentru completarea art. 14 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea Nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996;
• Având în vedere faptul că ultimele şedinţe ale Parlamentului Republicii, s-au desfăşurat, cu elemente de încălcare deliberată, a art. 2 din Constituţia Republicii Moldova, solicităm examinarea prezentei Sesizări, în regim de urgenţă.

Departamentul Imagine şi Comunicare al PL
Sursa: www.pl.md