Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPL

PL solicită Curţii Constituţionale înlăturarea contradicţiei dintre Constituţie şi Declaraţia de Independenţă cu privire la limba oficială

|versiune pentru tipar||
PL / 17 septembrie 2013 | 
Partidul Liberal

Astăzi, 17 septembrie 2013, Deputaţii Fracţiunii Partidului Liberal au susţinut o conferinţă de presă în care au făcut publică sezizarea depusă la Curtea Constituţională privind înlăturarea contradicţiei dintre Constituţie şi Declaraţia de Independenţă cu privire la limba oficială.

La conferinţă au participat: Deputatul Mihai Ghimpu, Preşedintele PL; Corina Fusu, Deputat, Vicepreşedinte PL; Valeriu Munteanu, Preşedintele Fracţiunii Liberale în Parlament, Vicepreşedinte PL; Boris Vieru, Secretar General al Fracţiunii Liberale, Vicepreşedinte PL şi Gheorghe Brega, Deputat.

La începutul conferinţei, Preşedintele PL Mihai Ghimpu a anunţat subiectul conferinţei de presă şi a menţionat că a venit timpul ca reprezentanţii clasei politice din republică să se împace cu gândul şi să activeze doar cu Dreptatea şi Adevărul, iar cetăţenii să se poată bucura de Bunăstare şi de ceea ce ne-au lăsat moştenire predecesorii noştri.

În continuare, Mihai Ghimpu a declarat: “în virtutea dreptului ca aleşi ai poporului şi purtători ai suveranităţii, în numele adevărului istorico-ştiinţific, statuate în Declaraţia de Independenţă, adoptată la 27 august 1991, deputaţii Fracţiunii PL, în faţa întregii societăţi, solicită Curţii Constituţionale:

  1. Recunoaşterea Declaraţiei de Independenţă ca normă superioară Constituţiei R. Moldova, fapt confirmat prin:
    1. Art. 1 alin.(1) din Constituţie, care stipulează: «RM este stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil»;
    2. Alin.(2) din preambulul Declaraţiei de Independenţă, care prevede: «Pornind de la aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, exprimate prin Declaraţia de Independenţă a RM»;
    3. Din ultimul aliniat din partea rezultativă a Declaraţiei de Independenţă, citez: «Hotărăşte ca pe întregul său teritoriu să se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale RM».
  2. Având în vedere că denumirea limbii vorbite, prevăzută în art. 13 din Constituţie, contravine prevederilor Declaraţiei de Independenţă, care stipulează că limba vorbită este Limba Română, solicităm Curţii Constituţionale să elimine această contradicţie prevăzută în art. 13 din Constituţie, dat fiind faptul că Declaraţia de Indepenţă este superioară Constituţiei”.

Preşedintele Liberalilor a mai accentuat că Republica Moldova există datorită Declaraţiei de Intependenţă, respectiv, Constituţia şi Legile RM nu pot contravine Declaraţiei de Independenţă, care a fost adoptată, la rândul ei, tot prin lege. “Începând cu Legislatura a II-a a Parlamentului, toate guvernarile au neglijat Declaraţia de Indepenţă, mai mult ca atât, comuniştii chiar i-au dat foc. Noi considerăm că a venit timpul să punem punct acestor fărădelegi, odată ce reprezentăm acest stat, fie ca deputaţi, fie ca preşedinte, fie ca miniştri, primar şi toţi cei care deţin funcţii în acest stat. Nu poţi să reprezinţi statul, neglijând Declaraţia de Indepenţă. Nu poate fi adoptată Constituţia, or măcar o Lege, în afara acestei Declaraţii, întrucât aceasta înseamnă că tu nu recunoşti acest stat. Acesta Declaraţie de Indepenţă nu a fost votată doar de liberali, frontişti or naţionalişti(cum ne mai numesc alţii), ea a fost votată şi de deputaţi agrarieni, socialişti, interfrontişti, şi nimeni nu s-a împotrivit acestui adevăr că limba pe care o vorbim este Limba Română. Banuiesc că, atunci când s-a adoptat Constituţia, au intervenit forţele din afară ca să-şi menţină «adevărul» lor de «eliberare» a moldovenilor de sub români. Aşa cum în timpul decretulului meu ca Preşedinte Interimar am spus adevărul din 28 iunie 1940, aşa cum tot în acea perioadă am desecretizat dosarele victimelor regimului comunist de ocupaţie, care 20 de ani au stat neatinse, aşa şi cu privire la Limbă, vom scoate şi aici adevărul la iveală!”, a menţionat Mihai Ghimpu.

Preşedintele PL a ţinut să mai precizeze: “A venit timpul să punem punct acestor speculaţii, acestei politici a străinului care vrea să ne batem în cap frate cu frate!. Noi credem că Curtea Constituţională va examina obiectiv această sesizare şi, astfel, unii politicieni nu vor mai putea manipula cetăţenii. Noi suntem români moldoveni, aşa cum sunt românii ardeleni, românii olteni, bunovineni etc, iar Limba pe care o vorbim toţi împreună, se numeşte Limba Româna, apropo, cea mai dulce din toate Limbile vorbite, după cum am mai spus-o şi înainte”.

Preşedintele Fracţiunii Liberale în Parlament, Valeriu Munteanu, a accentuat că în practica constitutională internaţională se aplică plenar conceptul de “Bloc de Constituţionalitate”: “Constituţiile tuturor statelor, precum şi Constituţia Republicii Moldova, au ceva la temelie, iar toate împreună formează acest Bloc de Constituţionalitate. Pentru RM cele mai evidente izvoare care, împreună cu Constituţia, formează Blocul de Constituţionalitate, este preambulul Constituţiei, Declaraţia de Independenţă şi Declaraţia Universală a Drepturilor omului. În mod normal, în preambulul Constituţiei trebuia să stea Declaraţia de Independenţă. Nu a fost suficient curaj, ori imperativele politice au dictat astfel, căci în preambulul Constituţiei a fost plasat un text trunchiat al Declaraţiei de Independenţă, unul care politic convenea celor care au adoptat Constituţia. În mod firesc, în preambul trebuie să stea Declaraţia de Independenţă pentru că orice stat, şi avem suficiente argumente în acest sens, are un singur document de căpătâi, o singură Declaraţie de Independenţă, iar istoric, poate să aibă 2, 3, 4 sau mai multe Constituţii”. Valeriu Munteanu a mai precizat că Declaraţia de Independenţă prevalează asupra Constituţiei, întrucât Constituţia este un act subsecvent şi nu poate să prevadă lucruri care intră în contradicţie cu Declaraţia de Independenţă.

Corina Fusu a subliniat că toate ţările civilizate, democratice, care astazi sunt în UE, includ Declaraţia de Independenţă la începutul Constituţiei. Deputata Corina Fusu a menţionat că Republica Moldova a avut la guvernare foarte puţini oameni de stat care să aibă caracter, demnitate şi care să fie în putere să ia decizii în baza adevărului, să fie independenţi şi să slujească interesului naţional: “Cu parere de rău, până la ora actuală avem la putere guvernanţi care nu îndrăznesc să spună lucurilor pe nume, au frică faţă de Federaţia Rusă. Spre regretul nostru, nici până astăzi conducerea noastră nu doreşte să recunoască ocupaţia Basarabiei, astăzi Republica Moldova, de la 28 iunie 1940, de către armata Uniunii Sovietice, iată de ce e atât de lungă această perioadă de tranziţie. Considerăm că dacă CC va examina cu seriozitate şi cu mare responsabilitate Sesizarea noastră, atunci vom fi foarte mândri de faptul că, în sfârşit, Republica Moldova a tăiat acest nod şi societatea nu va mai fi separată în moldoveni şi români, dar vom trăi toţi împreună, având acelaşi ideal, cu aceeaşi dorinţă de a trăi într-o ţară prosperă, democrată şi alături de familia popoarelor europene”.

Secretarul general al Fracţiunii PL, Boris Vieru, a punctat că esenţa cererii partidului adresată Curţii Constituţionale este repunerea în drepturi a Declaraţiei de Independenţă care nu doar că a fost neglijată de către cei de la conducere, dar a fost şi încălcată de majoritatea parlamentară agrariană-socialistă. Boris Vieru a mai menţionat: “Atât de mult a deranjat Declaraţia de Independenţă prin clauzele conţinute, încât, până la urmă comuniştii, în cadrul loviturii de stat din 7 aprilie 2009, i-au dat foc. Scopul lor era ca Declaraţia de Independenţă să nu mai existe. De aceea noi cerem Curţii Constituţionale repunerea în drepturi a Declaraţiei de Independenţă ăn integralitatea ei”.

Deputatul Gheorghe Brega a precizat în continuare: “Atunci când la guvernare era AIE-1 şi AIE-2 s-a discutat mult ca să fie adoptată o Constituţie nouă, iar modificarea art. 13 din Constituţie, care contravine Declaraţiei de Independenţă, consider că a fost şi motivul neadoptării acesteia. De aceea solicităm Curţii Constituţionale să pună punct acestor neconcordanţe”.

Preşedintele PL a accentuat la final de conferinţă că o nouă Constituţie prevăzută în programul de guvernare AIE-1 şi AIE-2, n-a fost adoptată pentru că această iniţiativă a venit din partea Fracţiunii Partidului Liberal, dar, principalul motiv a fost includerea in preambulul Constituţiei Declaraţia de Independenţă, care prevedea limba oficială — Limba Română. “Sperăm că Curtea Constituţională va stabili o dată pentru totdeauna că limba vorbită de românii moldoveni se numeşte Limba Română şi, astfel, cetăţenii nu vor mai fi dezbinaţi în vorbitori de Limbă Română şi vorbitori de limbă inventată, iar unii politicieni nu-i vor mai putea manipula pentru a obţine mandate”, a punctat Mihai Ghimpu la final de conferinţă.

Departamentul Imagine şi Comunicare al PL
Sursa: www.pl.md

Valeriu Munteanu: Ubi beni, ibi patria Mihai Ghimpu a avut o întrevedere cu Ambasadorul Ungariei în Republica Moldova, E.S. Dl Matyas Szilagyi