Congresul MAE
Congresul este forul suprem de conducere şi decizie al Mişcării. Congresul ordinar se convoacă o dată la patru ani. Congresul extraordinar se convoacă de Consiliului Naţional din proprie iniţiativă sau la cererea a cel puţin 1/3 din filiale.
Consiliul Naţional stabileşte data, locul, proiectul ordinii de zi, numărul şi norma de reprezentare la Congres. Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul membrilor Mişcării.
Congresul este legal constituit dacă sunt prezenţi mai mult de jumătate din numărul delegaţilor.
Lucrările Congresului sunt deschise de către Preşedintele Mişcării, care prezintă ordinea de zi spre aprobare. Documentele prezentate Congresului sunt supuse dezbaterii şi aprobării prin vot. Modul de votare este stabilit de Congres.
În cazul în care Congresul este convocat şi pentru alegeri, până la alegerea noului preşedinte, lucrările Congresului vor fi conduse de către un prezidiu format din trei membri şi doi secretari aleşi de către delegaţii la Congres.
După alegerea preşedintelui, acesta va prelua conducerea lucrărilor Congresului, asistat de membrii prezidiului şi de secretari.
Congresul are următoarele atribuţii:
- adoptă, modifică sau completează Statutul Mişcării, cu excepţia modificării sediului, competenţă stabilită pentru Biroul Permanent al Mişcării;
- alege Preşedintele Mişcării, pe un termen de patru ani;
- stabileşte numărul membrilor Consiliului Naţional al Mişcări.;
- alege uninominal, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, membrii Consiliului Naţional, pe un termen de patru ani;
- adoptă strategia şi Programul politic prezentate de Preşedintele ales;
- alege 7 membri ai Curţii de Onoare, prin vot uninominal, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, pe un termen de patru ani. Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Curţii de Onoare sunt aleşi de către membrii Curţii;
- alege 3 membri ai Comisiei Centrale de Cenzori, prin vot uninominal, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, pe un termen de patru ani. Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Centrale de Cenzori sunt aleşi de către membrii Comisiei;
- hotărăşte asupra raportului Consiliului Naţional, prezentat de către Preşedintele Mişcării;
- hotărăşte asupra raporturilor Curţii de Onoare şi al Comisiei Centrale de Cenzori;
- aprobă fuziunile cu alte formaţiuni politice propuse de Consiliul Naţional;
- revocă din funcţie sau sancţionează Preşedintele Mişcării la propunerea Curţii de Onoare;
- examinează contestările membrilor Mişcării adresate Congresului;
- decide încetarea activităţii Mişcării.
Consiliul Naţional MAE
Consiliul Naţional exercită conducerea Mişcării în perioada dintre congrese. Numărul de membri ai Consiliului Naţional este stabilit de către Congres.
Din oficiu sunt membri ai Consiliului Naţional:
- preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general ai Mişcării;
- membrii Biroului Permanent al Mişcării;
- preşedinţii filialelor;
- preşedinţii Organizaţiilor teritoriale;
- parlamentarii şi miniştrii Mişcării.
Consiliul Naţional se convoacă o dată în trei luni sau ori de câte ori este nevoie, la cererea Biroului Permanent al Mişcării, sau a peste jumătate din numărul membrilor acestuia.
Consiliul Naţional are următoarele atribuţii:
- realizează Programul politic al Mişcării;
- adoptă strategia şi tactica Mişcării în perioada dintre congrese;
- aprobă strategia şi programele electorale ale Mişcării;
- aprobă alianţele şi orice alte acorduri cu alte formaţiuni politice, negociate de Biroul Permanent al Mişcării;
- coordonează, analizează şi sprijină activitatea filialelor şi a organizaţiilor autonome;
- constituie, coordonează şi analizează activitatea Departamentelor de specialitate;
- evaluează activitatea parlamentarilor şi a demnitarilor Mişcării, precum şi a reprezentanţilor în administraţia publică;
- aprobă simbolica Mişcării;
- validează, la propunerea Biroului Permanent al Mişcării, grila de criterii pentru selecţionarea candidaţilor pentru orice funcţie, a cărei aplicare este obligatorie pentru toate organele Mişcării;
- aprobă listele candidaţilor pentru alegerile parlamentare;
- stabileşte candidaţii pentru orice funcţie în organele administraţiei publice centrale, la propunerea Biroului Permanent la Mişcării;
- analizează şi aprobă rapoartele de activitate ale Biroului Permanent al Mişcării şi ale parlamentarilor Mişcării;
- aplică sau propune sancţiuni în conformitate cu prevederile Statutului;
- aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare internă, propuse de Biroul Permanent al Mişcării;
- alege uninominal, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, vicepreşedinţii şi secretarul general ai Mişcării, pe un termen de patru ani;
- alege uninominal, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, membrii titulari ai Biroului Permanent al Mişcării, pe un termen de patru ani.
Biroul Permanent MAE
Biroul Permanent al Mişcării este organul de conducere curentă în perioada dintre şedinţele Consiliului Naţional. Biroul Permanent se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui Mişcării. Biroul Permanent este format din: preşedinte, vicepreşedinţi, secretarul general, preşedintele fracţiunii (grupului) parlamentare, preşedintele filialei municipale Chişinău, preşedinţii Organizaţiilor autonome ale Mişcării şi membrii aleşi de Consiliul Naţional.
Biroul Permanent al Mişcării are următoarele atribuţii:
- coordonează activitatea Mişcării în perioada dintre şedinţele Consiliului Naţional;
- execută hotărârile Congresului şi ale Consiliului Naţional;
- coordonează activitatea filialelor;
- coordonează activitatea grupului parlamentar al Mişcării;
- adoptă componenţa şi competenţele Departamentelor de specialitate şi ale Organizaţiilor autonome ale Mişcării;
- desemnează, la propunerea Preşedintelui Mişcării, şefii Departamentelor de specialitate;
- aprobă rapoartele Departamentelor de specialitate;
- negociază înţelegeri cu alte formaţiuni politice;
- elaborează strategia politică a Mişcării;
- elaborează strategia şi programele electorale ale Mişcării;
- coordonează campaniile electorale;
- propune sancţiuni conform prevederilor Statutului;
- desemnează candidaţii pentru funcţiile din administraţia publică centrală;
- confirmă listele candidaţilor pentru alegerile locale propuse de către filiale;
- aprobă statele de personal şi angajarea în funcţie;
- aprobă bugetul, la propunerea secretarului general;
- convoacă în caz de necesitate Conferinţa filialelor;
- convoacă Consiliul Naţional;
- fondează comisii specializate şi grupuri de lucru în diverse domenii ce ţin de interesele strategice şi tactice ale Mişcării;
- organizează activitatea editorială a Mişcării;
- supraveghează administrarea patrimoniului Mişcării;
- elaborează şi implementează sistemul de instruire a membrilor Mişcării.
Preşedintele MAE
Preşedintele Mişcării este garantul realizării Programului politic, al respectării şi aplicării Statutului şi al păstrării unităţii şi prestigiului Mişcării.
Preşedintele Mişcării exercită conducerea şi coordonează activitatea organelor la nivel naţional, având următoarele atribuţii:
- reprezintă Mişcării în relaţiile oficiale;
- este, din oficiu, preşedinte al Consiliului Naţional şi al Biroului Permanent ale Mişcării;
- convoacă şi prezidează şedinţele Consiliului Naţional şi ale Biroului Permanent al Mişcării, iar în absenţa preşedintelui atribuţiile respective sunt îndeplinite de către unul dintre vicepreşedinţi, la propunerea preşedintelui;
- conduce negocierile politice purtate în numele Mişcării, având mandatul Consiliului Naţional sau al Biroului Permanent al Mişcării. Rezultatele acestor negocieri vor fi discutate şi confirmate, în mod obligatoriu, prin deciziile Consiliului Naţional;
- sesizează Consiliul Naţional cu privire la luarea unor măsuri disciplinare;
- îşi poate alege consilieri politici, ale căror funcţii şi atribuţii sunt onorifice;
- poate invita la şedinţele Consiliului Naţional şi ale Biroului Permanent pe membrii Mişcării sau orice altă persoană;
- face declaraţii în numele Mişcării;
- propune Consiliului Naţional spre aprobare candidaţi la funcţiile de vicepreşedinţi şi secretar general ai Mişcării;
- propune Biroului Permanent spre aprobare bugetul anual al Mişcării;
- îşi poate delega unele competenţe potrivit Statutului.
Dacă funcţia de preşedinte devine vacantă sau preşedintele este în imposibilitate de a-şi exercita funcţia, interimatul se asigură de către unul dintre vicepreşedinţi, prin decizia aprobată de Biroul Permanent al Mişcării.
Mişcarea poate constitui organizaţii autonome, care reunesc membri şi simpatizanţi grupaţi pe criterii de vârstă, gen, profesie, ocupaţie etc. Regulamentele de organizare şi funcţionare a acestora sunt aprobate de Consiliul Naţional.
Preşedinţii organizaţiilor teritoriale sunt din oficiu membri ai Consiliului Naţional, iar preşedinţii structurilor teritoriale ale organizaţiilor primare sunt din oficiu membri ai Consiliului filialei.
Curtea de Onoare MAE
Curtea de Onoare este instanţa de etică şi arbitraj a Mişcării având atribuţii privind:
- respectarea prevederilor Statutului şi a Codului Etic al Mişcării;
- soluţionarea contestaţiilor privind sancţiunile disciplinare;
- soluţionarea contestaţiilor privind alegerile în Mişcare;
- soluţionarea diferendelor apărute între membrii Mişcării sau între aceştia şi conducerea organizaţiilor Mişcării;
- soluţionarea diferendelor intervenite în cadrul organelor de conducere ale organizaţiilor teritoriale, precum şi dintre acestea şi organele centrale ale Mişcării.
Curtea de Onoare este formată din 7 membri, îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Deciziile Curţii de Onoare sunt obligatorii şi se execută de către organele de conducere ale Mişcării. Asupra deciziilor Curţii de Onoare se poate pronunţa doar Congresul.
Comisia Centrală de Cenzori MAE
Comisia Centrală de Cenzori este organul central de revizie şi control al Mişcării şi are următoarele atribuţii:
- efectuează controlul activităţii Mişcării, inclusiv a celei economico-financiare, a modului de utilizare a patrimoniului, a realizării bugetului;
- prezintă rapoarte Congresului, informează anual Consiliul Naţional şi, la cerere, Biroul Permanent al Mişcării despre încălcările depistate;
- coordonează activitatea Comisiilor de Cenzori ale filialelor.
Comisia Centrală de Cenzori este formată din 3 membri, îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Membrii Comisiei Centrale de Cenzori nu pot face parte din nici o altă structură de conducere şi control a Mişcării.
