Partide

Partidul Social-Liberal (PSL)

Oleg Serebrian
Oleg Serebrian
Data înregistrării: 9 mai 2001
Data încheierii activităţii: 10 februarie 2008
Doctrina: Liberalism social Wikipedia

Declaraţii şi comunicate de presă

Evenimente

Arhiva documentelor

Programul din 2001adoptat la Congresul de Constituire din 9 mai 2001

Statutul din 2001adoptat la Congresul de Constituire din 9 mai 2001

Scurt istoric

Liderii Partidului Social-Liberal (PSL) au motivat apariţia noii formaţiuni pe scena politică a Republicii Moldova prin necesitatea de a răspunde sfidărilor generate de decepţia profundă a populaţiei faţă de guvernările din perioada 1991–2000. Ei consideră că această nemulţumire şi neîncredere faţă de forţele politice democratice şi liderii lor s-a manifestat prin acordarea masivă a voturilor electoratului în favoarea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) care promitea revenirea la “bunăstarea” din perioada sovietică.

În aceste circumstanţe, un grup de intelectuali, studenţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi oameni de afaceri s-au constituit în Grupul Iniţiativei Social-Liberale (GISL), condus de Oleg Serebrian. Manifestul, lansat de membrii GISL pe data de 12 martie 2001, exprima intenţia de a pune temeliile unei forţe politice pe segmentul liberal al eşichierului politic — Partidul Social-Liberal.

Primul partid care a salutat şi a aderat necondiţionat la principiile GISL a fost Liga Creştin-Democrată a Femeilor (LCDF) — constituită în 1990 —, urmată la scurt timp de Liga Naţională a Tineretului din Moldova (LNTM) — fondată în 1991.

Congresul de constituire a PSL, în baza juridică a LCDF, a avut loc de Ziua Europei, la 9 mai 2001, reflectînd simbolic obiectivul prioritar al partidului. În cadrul Congresului au fost adoptate Programul şi Statutul PSL, au fost alese organele de conducere la nivel naţional şi preşedintele partidului, în persoana lui Oleg Serebrian.

PSL are ca sarcină primordială edificarea unei noi elite politice în Republica Moldova, contînd esenţialmente pe oameni tineri, întrunind mai mulţi reprezentanţi ai minorităţilor lingvistice şi confesionale, funcţionînd după principii noi, ce ar permite evitarea anchilozării vieţii de partid. Pornind de la preocuparea de a obţine o reprezentare substanţială în teritoriu conducerea PSL a început activitatea de creare a structurilor locale ale partidului, inclusiv în zone aproape “virane” din punctul de vedere al prezenţei grupărilor politice. Scopul principal al PSL, în cadrul acestei campanii de recrutare a membrilor, era atragerea unor persoane active din punct de vedere politic, interesate şi apte de a se implica activ în problemele comunităţii şi care se bucură de respect şi apreciere în cadrul comunităţii.

O altă direcţie prioritară a activităţii PSL a constituit-o monitorizarea guvernării comuniste şi adoptarea unor atitudini ferme faţă de acţiunile conducerii republicii. Una din cele mai ferme luări de poziţii ale PSL poate fi considerată iniţiativa boicotării alegerilor locale anticipate anunţate de Parlament pentru 7 aprilie 2002, declarate ulterior drept ilegale de Curtea Constituţională. Atitudinea şi propunerile partidului au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice datorită prezenţei permanente a liderilor PSL în mass-media accesibile (inclusiv locale), precum şi prin desfăşurarea unor manifestaţii politice, dintre care cea mai importantă — mitingul “În Europa fără comunism”, organizat la 24 februarie 2002, împreună cu Mişcarea Europeană din Moldova şi alte structuri ale societăţii civile.

La 1 decembrie 2002 şi-a ţinut lucrările Congresul al X-lea extraordinar al PSL care a aprobat decizia Birourilor Permanente şi a Consiliilor Naţionale ale PSL şi Partidului Forţelor Democratice (PFD) de fuzionare a acestor două formaţiuni în baza juridică a PSL. Congresul a votat amendamente la Programul şi Statutul PSL, a ales preşedintele de onoare, vicepreşedinţii pentru relaţii externe, pentru probleme politice şi a reconfirmat în funcţie vicepreşedinţii pentru probleme economice şi pentru probleme de organizare. Forul a mai ales Comisia Naţională de Cenzori şi Etică de Partid.