Alegeri→Parlamentare→2009

Întrebări frecvente şi răspunsuri despre drepturile şi procedurile electorale

Soluţii şi comentarii privind cele mai frecvente întrebări despre drepturile şi procedurile electorale pentru alegerile parlamentare 2009, pe următoarele subiecte: Despre votare, Actele de identitate pentru votare, Votul cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, Proceduri judiciare.
Puteţi contribui la dezvoltarea acestei rubrici prin adresarea întrebărilor Dvs. despre drepturile şi procedurile electorale. Răspunsurile vor fi oferite prin intermediul poştei electronice şi/sau plasare pe site.

Despre votare
Actele de identitate pentru votare
Votul cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare
Proceduri judiciare

Despre votare

Este oare votarea obligatorie?
Participarea la alegeri este liberă (benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe.
Pot vota de mai multe ori?
Nu. Fiecare cetăţean are dreptul doar la un singur vot.
Pot vota la orice secţie de votare?
Puteţi vota la secţia de votare din raza domiciliului sau reşedinţei Dvs.
Cum pot afla unde este amplasată secţia de votare la care trebuie să votez?
Această informaţie o puteţi afla de la consiliul electoral de circumscripţie raional/ municipal sau de la primăria localităţii în care locuiţi. Datele de contact ale consiliilor electorale de circumscripţie le puteţi afla de la CEC, iar cele ale CEC le puteţi găsi pe www.cec.md.
Locuitorii municipiului Chişinău pot afla locul unde vor vota la 29 iulie 2009 pe pagina electronică a Primăriei capitalei www.chisinau.md.
Unde votez dacă nu stau la locul de reşedinţă?
Potrivit art. 39(2) Cod electoral, persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, şi-au schimbat locul de şedere sînt în drept, cel tîrziu cu 45 de zile înainte de următoarele alegeri, să-şi declare locul nou de şedere la organul administrării publice locale, pentru a putea fi înscrise în lista de alegători în secţia de votare corespunzător locului şederii.
Unde pot vota dacă am viza de reşedinţă retrasă?
În această situaţie, puteţi vota la ultimul domiciliu permanent, a cărui adresă este indicată în fişa de însoţire a buletinului de identitate. O altă posibilitate este ca, începînd cu 20 de zile înainte de data alegerilor, să vă adresaţi biroului secţiei de votare din raza domiciliului permanent, care vă va elibera certificatul pentru drept de vot. În baza acestui certificat veţi putea vota la orice secţie de votare.
Ce fac dacă mi-am schimbat locul de trai înainte de alegeri?
Dacă v-aţi schimbat locul de trai în perioada dintre data întocmirii listelor electorale şi data alegerilor, cereţi biroului electoral al secţiei de votare din raza domiciliului precedent să vă elibereze certificatul pentru drept de vot. În baza acestui certificat puteţi vota la secţia de votare din raza noului domiciliu.
Ce fac dacă nu găsesc numele meu în listele de alegători ale secţiei de votare?
Prezentaţi actele pentru a demonstra că domiciliaţi în raza secţiei de votare. Veţi fi inclus în listele suplimentare şi veţi primi un buletin de vot.
Ce fac dacă în listele de alegători în dreptul numelui meu deja există o semnătură?
Demonstraţi reprezentanţilor biroului electoral al secţiei de votare că semnătura în cauză nu coincide cu cea din buletinul de identitate. În acest caz, vă adresaţi preşedintelui biroului secţiei de votare să întocmească un act prin care să se consemneze că a fost încălcat dreptul de vot al persoanei şi cereţi să vi se elibereze un buletin de vot.
Unde trebuie să se adreseze studenţii din Chişinău cînd vin acasă (la sat), ca să obţină certificatul care îi va atesta votul în Chişinău?
Studenţii care nu au nici domiciliu, nici reşedinţă în localităţile de studiu, vor putea vota în aceste localităţi dacă şi-au declarat în prealabil locul de şedere sau în baza certificatului pentru drept de vot. Aceştia vor putea obţine certificatul în cauză adresîndu-se biroului electoral al secţiei de votare din localitatea de baştină. Adresa sediilor birourilor electorale ale secţiilor de votare se poate afla de la primăria din localitate.
Cu certificatul pentru drept de vot studenţii vor putea vota la orice secţie de votare!
Pot vota dacă voi împlini 18 ani chiar în ziua alegerilor?
Da. Alegătorii care împlinesc 18 ani în ziua votării şi nu au reuşit să-şi perfecteze documentele necesare, se pot adresa la serviciile teritoriale de evidenţă şi documentare a populaţiei care în regim de urgenţă le va elibera actul de identitate provizoriu F-9, act cu care aceştia îşi vor putea exercita dreptul de vot. Dacă aveţi deja perfectat buletinul de identitate, veţi putea vota în baza acestuia. Pentru că e posibil să nu figuraţi în lista electorală de bază, numele Dvs. va fi consemnat în lista suplimentară.
Ce pot face dacă am greşit la completarea buletinului de vot?
În acest caz aveţi dreptul de a cere comisiei încă un buletin, dar numai unul singur.
Există în buletinele de vot utilizate în Republica Moldova o astfel de opţiune “Împotriva tuturor”?
În buletinele de vot nu veţi găsi o astfel de opţiune. În acestea vor figura doar concurenţii electorali în ordinea înregistrării lor de către organele electorale abilitate. În aceste condiţii, alegătorului îi revine sarcina să aleagă un singur concurent electoral pentru care să-şi dea votul său.
Este obligatoriu ca listele electorale să fie afişate pe panoul informativ al secţiei de votare sau acestea sunt prezentate doar la solicitarea alegătorului?
Da, listele trebuie să fie afişate în localul secţiei de votare, pe panou sau în alt loc liber accesibil.
Această obligaţie rezultă din conţinutul art.39 alin.(1) şi art.40 alin.(2) ale Codului electoral, conform cărora, listele electorale “se aduc la cunoştinţă publică”, iar alegătorii trebuie să aibă posibilitatea de a le verifica şi comunica erorile. Şi în Îndrumarul pentru birourile electorale ale secţiilor de votare, întocmit de CEC în colaborare cu IFES, recomandă afişarea listelor în localul secţiei de votare, astfel ca orice alegător să le poată verifica.
La scrutinul din 5 aprilie 2009 am depistat în lista alegătorilor o persoană necunoscută care este înregistrată în apartamentul meu. Cum pot verifica dacă persoana în cauză a fost ştearsă din lista alegătorilor, domiciliul meu fiind în m. Chişinău?
Alegătorii din m. Chişinău pot verifica on-line pe site-ul Primăriei Chişinău www.chisinau.md dacă în casa în care domiciliază sunt înscrişi în lista electorală şi alte persoane, decât cele care figurează oficial în locuinţa respectivă. În situaţia în care se depistează astfel de cazuri, se completează o anchetă şi funcţionarii publici sunt obligaţi să opereze modificările în listele respective.

Actele de identitate pentru votare

Pot vota în baza paşaportului ex-sovietic?
Da, cu conditia ca in el exista mentiunea privind cetatenia Republicii Moldova, numarul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) si inregistrarea la domiciliu. Persoanele care au renuntat la actele de identitate ale Republicii Moldova din considerente religioase pot vota cu pasaportul de tip ex-sovietic modelul anului 1974 fara numar de identificare de stat (IDNP) cu mentiunile: “valabil pe un termen nelimitat”, cetatenia Republicii Moldova si inregistrarea la domiciliu.
Cu ce act votez daca sint militar cu serviciul in termen ori satisfac serviciul civil (de alternativa)?
Ostasii in termen voteaza in baza livretului militar, iar persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativa) — in baza livretului eliberat de Centrul Serviciului Civil.
As putea vota in situatia in care termenul de valabilitate al actului meu de identitate a expirat ori mi-am pierdut buletinul de identitate?
Alegatorii ce au pierdut actele de identitate, cei cu acte a caror termen de valabilitate a expirat si nu reusesc sa i-si perfecteze altele noi, se pot adresa la serviciile teritoriale (de la ultimul domiciliu) de evidenta si documentare a populatiei, care le vor elibera actul de identitate provizoriu F-9, cu care acestia se vor prezenta in ziua alegerilor la sectia de votare in raza careia domiciliaza. Actul de identitate provizoriu de tip F-9 trebuie sa contina mentiunile privind cetatenia Republicii Moldova si domiciliul titularului.

Votul cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare

Pot vota dacă sînt în afara ţării?
Da. Puteţi vota la misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova. O dată cu lansarea campaniei electorale şi cu cel tîrziu 7 zile înainte de alegeri vă adresaţi la misiune sau ambasadă pentru a fi incluşi în listele electorale. În ziua alegerilor vă prezentaţi la secţia de votare deschisă pe lîngă ambasadă sau secţia consulară. Conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale Republicii Moldova aduc la cunoştinţa cetăţenilor aflaţi pe teritoriul statelor respective data, ora şi locul desfăşurării alegerilor prin afişarea acestei informaţii la sediul lor (în incinta clădirii şi/sau pe panourile informaţionale ale acestora), precum şi pe pagina web.
În baza cărui act pot vota dacă mă aflu în străinătate?
Puteţi vota în baza paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova pentru ieşire şi intrare din ţară, inclusiv cu termen de valabilitate expirat sau în baza livretului de marinar.
Pot vota la misiunile şi ambasadele Republicii Moldova din străinătate dacă nu am statut legal/ drept de şedere?
Da. Este obligaţiunea ambasadelor şi misiunilor Republicii Moldova în străinătate să asigure dreptul de vot al tuturor cetăţenilor ţării, indiferent de statutul legal al acestora.
Unde pot vota dacă în ţara de şedere nu există o misiune a Republicii Moldova?
În acest caz vă puteţi exercita dreptul de vot la cea mai apropiată ambasadă sau misiune diplomatică a Republicii Moldova sau revenind în ţară.
Ce se întîmplă dacă, fiind în străinătate, nu mă adresez la timp pentru a fi inclus în lista de alegători? Pot fi inclus pe loc în listele suplimentare?
Da. Veţi putea fi inclus în lista suplimentară. De dorit este însă să vă adresaţi la ambasada sau oficiul consular al RM din ţara în care vă aflaţi chiar cu 20 de zile înainte de data alegerilor şi să vă asiguraţi astfel că numele Dvs. va fi inclus în lista electorală de bază. În caz contrar, se poate întîmpla să nu vă ajungă buletine de vot.

Proceduri judiciare

Care este modalitatea de atac a acţiunilor (inacţiunilor) şi hotărîrilor consiliilor şi birourilor electorale, acţiunilor (inacţiunilor) concurenţilor electorali în organele electorale?
Conform art. 65 alin. (1) din Codul electoral (CE) în redacţia Legii nr. 76-XVI din 10 aprilie 2008, alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile (inacţiunile) şi hotârîrile consiliilor şi birourilor electorale, acţiunile (inacţiunile) concurenţilor electorali în organele electorale, respectînd ierarhia sistemului organelor electorale, şi în instanţele de judecată.
Astfel alegătorii, concurenţii electorali pot contesta acţiunile (inacţiunile) şi hotărîrile organelor electorale şi acţiunile (inacţiunile) concurenţilor electorali atît în organele electorale ierarhic superioare, cît şi în instanţa de judecată.
Care instanţe sînt competente să examineze contestaţiile împotriva acţiunilor (inacţiunilor) şi hotărîrilor consiliilor electorale şi ale birourilor electorale, ale Comisiei Electorale Centrale?
Hotărîrile şi acţiunile (inacţiunile) consiliilor electorale şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare pot fi contestate în judecătoria în a cărei rază teritorială se află biroul sau consiliul electoral respectiv (art. 66 CE).
Acţiunile (inacţiunile) şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale pot fi contestate la Curtea de Apel Chişinău.
Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.
Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare se examinează de organele electorale sau instanţele de judecată în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.
Contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi. (art. 67 CE).
Poate fi atacată în instanţa de judecată hotărî-rea Comisiei Electorale Centrale privind aplicarea sancţiunii în formă de avertisment?
Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale privind aplicarea sancţiunii în formă de avertisment, ca şi orice altă hotărîre a acestui organ electoral, poate fi atacată la Curtea de Apel Chişinău.
Care este modalitatea de anulare a înregistrării concurentului electoral?
Potrivit art. 69 CE în redacţia Legii nr. 76-XVI din 10 aprilie 2008, pentru încălcarea prevederilor Codului electoral, Comisia Electorală Centrală poate solicita instanţei de judecată anularea înregistrării concurentului electoral.
În acest sens, CEC depune în judecată o cerere împotriva candidatului înregistrat sau partidului a cărui listă de candidaţi a fost înregistrată în ordinea stabilită de lege.
Care sînt consecinţele omiterii nejustificate a termenului de 3 zile stabilit de legislaţie pentru contestarea acţiunilor (inacţiunilor) şi hotărîrilor organelor electorale?
Conform art. 66 din Codul electoral, acţiunile (inacţiunile) şi hotărîrile organelor electorale pot fi contestate în termen de 3 zile de la data săvîrşirii acţiunii (inacţiunii) sau adoptării hotărîrii.
În caz de omitere nejustificată a termenului indicat, contestaţia (acţiunea) se respinge de instanţa de judecată ca tardivă.
Sînt obligate instituţiile private ale audiovizualului să difuzeze publicitate electorală şi să acorde timp de antenă concurenţilor electorali?
Din sensul art. 47 din Codul electoral rezultă că instituţiile private ale audiovizualului dispun de dreptul de a difuza publicitate electorală, dar nu pot fi obligate să efectueze această acţiune.
În cazul în care instituţia privată a audiovizualului a decis să difuzeze publicitate electorală, ea este obligată să creeze tuturor concurenţilor electorali condiţii echitabile în cadrul dezbaterilor electorale şi egale la procurarea timpului de antenă (art. 47 alin. (3), (6) Cod electoral).
Care organ decide acreditarea observatorilor din partea asociaţiilor obşteşti din Republica Moldova şi care sînt criteriile de care urmează să dispună asociaţia obştească în aşa caz?
Pentru acreditarea asociaţiei obşteşti în calitate de observator la alegeri, sînt necesare 2 condiţii, şi anume: asociaţia obştească se ocupă de apărarea drepturilor omului sau a valorilor democratice şi este capabilă sa exercite funcţii civice în alegeri.
Acreditarea observatorilor din partea asociaţiilor obşteşti se face prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale (art. 63 Cod electoral).
Care sînt consecinţele în caz dacă Comisia Electorală Centrală nu adoptă o hotărîre referitor la cererea privind acreditarea observatorilor asociaţiei obşteşti la alegeri?
În atribuţiile Comisiei Electorală Centrală intră examinarea cererii asociaţiei obşteşti privind acreditarea observatorilor la alegeri şi adoptarea hotărîrii respective în acest sens (art. 63 Cod electoral). Nee-xaminarea cererii menţionate constituie o violare a dreptului la un recurs efectiv stipulat în art. 13 al Convenţiei Europene, art. 38 şi 53 din Constituţia R.M., Legea cu privire la petiţionare şi Legea contenciosului administrativ.
Se admite agitaţia electorală prin Internet?
Da, se admite conform art. 47 alin. (15) CE, care prevede că publicitatea electorală în reţeaua Internet şi prin intermediul telefoniei mobile este asimilată publicităţii electorale în presa scrisă.
Dispune membrul consiliului electoral de dreptul de a ataca o hotărîre judecătorească ce ţine de alegeri?
Consiliul electoral este un organ colegial şi adoptă hotărîri cu votul majorităţii, în caz de anulare a hotărîrii consiliului electoral de către instanţa de judecată, dreptul de a ataca această hotărîre îl are preşedintele consiliului electoral, iar membrul consiliului electoral nu dispune de acest drept dacă n-a fost împuternicit de consiliu în acest sens în ordinea stabilită de lege.
Poate organul electoral respectiv să instituie un interval temporal pentru realizarea dreptului la vot mai restrîns faţă de alţi alegători alegătorului care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul de votare?
Conform art. 50 Cod electoral, votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07:00 şi 21:00. Instituirea unui interval temporal mai restrîns pentru a vota (spre exemplu, condiţia de a se adresa pînă la ora 15:00 cu cerere pentru a vota) alegatorului care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul de votare contravine legii nominalizate.
Este legală distribuirea de către concurentul electoral alegătorilor a unor bunuri, să zicem a recipientelor cu apă potabilă, prin intermediul persoanelor sale de încredere în perioada campaniei electorale?
Conform art. 38 alin. (7) Cod electoral, mijloacele financiare virate pe contul “Fond Electoral” nu pot fi folosite în scopuri personale. Concurenţilor electorali li se interzice să propună alegătorilor bani, cadouri, să distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoarele umanitare sau din alte acţiuni de binefacere.
În contextul art. 38 CE, acţiunile nominalizate ale concurentului electoral sînt ilegale.
Care este modalitatea de atac a hotărîrilor instanţelor de judecată referitor la alegeri?
Potrivit art. 68 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărîrii instanţei de judecată poate fi depus un recurs în termen de 3 zile de la pronunţare.
Recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză.
Astfel, hotărîrea judecătoriei poate fi contestată cu recurs la curtea de apel respectivă, iar hotărîrea Curţii de Apel Chişinău poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Decizia instanţei de recurs rămîne irevocabilă din momentul pronunţării (art. 421, 428 CPC).