Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 MonitoringEconomieComentarii

Promovarea exportului: pe hîrtie

|versiune pentru tipar||
Anatoli Gudîm / 20 iulie 2003
ADEPT logo
În conformitate cu evaluările FMI (Clasificarea barierelor comerciale), exportul extern al Republicii Moldova se clasează la ratingul “1”, aceasta fiind o categorie mai flexibilă. Fenomenul dat poartă denumirea de comerţ pe hîrtie.

Însă mai există şi comerţul în practică, în desfăşurarea căruia statul impune prin intermediul ministerelor, departamentelor şi agenţiilor impune numeroase bariere şi capcane atît oficial, cît şi neoficial, pentru menţinerea corupţiei. În vederea combaterii acestui fenomen trebuie întreprinse anumite acţiuni.

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr.141–145 din iulie 2003, producătorul autohton descoperă următorul act normativ:

DISPOZIŢIA Nr.72-d, din 7 iulie 2003

Atingerea unei creşteri economice durabile depinde de existenţa unui mediu de afaceri care asigură lipsa oricăror bariere oficiale şi neoficiale în activitatea agenţilor economici exportatori. În asigurarea acestui obiectiv, precum şi pentru realizarea cît mai eficientă a Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova Nr. 478 din 22 aprilie 2003 “Privind excluderea barierelor la exportul de mărfuri”, ministerele, departamentele şi agenţiile vor întreprinde măsurile necesare pentru a facilita exportul şi vor asigura tot suportul necesar agenţilor economici exportatori. Instituţiile nominalizate, precum şi angajaţii acestora, se vor conduce în activitatea lor după prescripţiile normative care presupun că decizia de a exporta, preţul şi modul de exportare, inclusiv procurarea mărfurilor pentru export prin intermediul Bursei de Mărfuri, rămîn la discreţia agenţilor economici.

Prim-Ministru al Republicii Moldova

Din această capodoperă a Cancelariei de Stat Nr. 72-d rezultă foarte clar că chiar şi după 12 ani de promovare a unei economii de piaţă, cînd 85% din PIB sînt obţinute pe seama sectorului privat, nu toţi funcţionarii ministerelor, departamentelor şi agenţiilor au înţeles că nu ei sînt cei care iau “decizia de a exporta, la ce preţ şi în ce mod”, ci agenţii economici!

Care era conţinutul hotărîrii anterioare a Guvernului privind acest subiect? Cităm:

HOTĂRÎREA nr. 478, din 22 aprilie 2003
Privind excluderea barierelor la exportul mărfurilor

În scopul promovării unei creşteri economice durabile, facilitării exporturilor de produse autohtone, prin crearea unui climat favorabil agenţilor economici, eliminării tuturor barierelor tehnice la export, precum şi evitarea introducerii unor noi restricţii de acest gen, Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:

  1. Se interzice ministerelor şi departamentelor aplicarea oricăror restricţii instituite prin acte normative departamentale, solicitarea unor documente adiţionale celor prevăzute în actele normative ce reglementează comerţul exterior, precum şi stabilirea preţurilor indicative la export şi a altor măsuri care complică activitatea de export a agenţilor economici autohtoni.
  2. Se pune în sarcina autorităţilor publice centrale:
    • să revizuiască actele normative departamentale în vederea ajustării acestora cerinţelor punctului 1 al prezentei Hotărîri şi să informeze Guvernul despre măsurile întreprinse, în termen de 30 de zile;
    • să publice, în mod obligatoriu, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, actele normative interne care afectează sau reglementează regimul de comerţ exterior, după coordonarea prealabilă a acestora cu Ministerul Justiţiei.
  3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei.
Prim-Ministru al Republicii Moldova

Deci în jumătate de an Guvernul a adoptat două hotărîri cu conţinut identic în vederea unei singure probleme — înlăturarea barierelor birocratice la promovarea exportului.

Din păcate, aceste hotărîri nu sînt nicidecum implementate. Vom menţiona faptul că nu demult a fost aprobată Strategia de promovare a exportului pentru anii 2002–2005 (Hotărîrea Guvernului RM nr. 80 din 29 ianuarie 2002), care are ca scop “înviorarea exportului şi mărirea încrederii exportatorilor în politica statului”. Anterior a fost aprobat programul Guvernului, în care era just prevăzut că exportul este forţa motrice a economiei Republicii Moldova, el fiind şi principala sursă de venituri în bugetul statului, pentru achitarea datoriei externe etc.

Dar toate acestea sînt… doar pe hîrtie. Realitatea este că deşi a avut loc o mărire nesemnificativă a exporturilor pe parcursul ultimilor trei ani, volumul total al exporturilor chiar şi în 2002 (666 mln dolari SUA) era cu 25,2% mai mic decît cel înregistrat pentru anul 1997, iar deficitul balanţei comerciale (exporturile fiind mai mici ca importurile) a constituit 414,2 mln dolari SUA. Structura şi orientarea geografică a exporturilor noastre se schimbă foarte încet. Producţia industriei alimentare şi a celei uşoare constituie jumătate din volumul total al exporturilor. Tradiţional, Rusia şi alte state ale CSI rămîn a fi principalii importatorii de produse din Republica Moldova.

Cu toate că comerţul cu UE e mult mai reglementat (comparativ cu cel din regiunea CSI), volumul exportului exterior al Moldovei cu UE rămîne a fi minimal. Dacă în 1997 exportul Moldovei în UE şi Europa Centrală constituia 21,2% din volumul total de exporturi, în 2002 constituia 37,8%; respectiv importurile — de 38,6% şi 49,5%. Creşterea importurilor produselor europene în Moldova se datorează creşterii consumului intern. Ca răspuns, creşterea exporturilor, din păcate, este împiedicată de competitivitatea scăzută a întreprinderilor Republicii Moldova şi predominarea în exportul nostru a produselor alimentare şi textile, în domeniul cărora există un grad mare de protecţionism în UE.

Barierele impuse la export de către sistemul birocratic al statului sînt numeroase şi diferenţiate. După părerea preşedintelui Asociaţiei “Timpul” Ion Muşuc, “în societate antreprenorul apare ca un duşman, prin urmare scade activitatea antreprenorială, se înregistrează trecerea în umbră a comerţului, şi multor antreprenori le este frică pentru viitorul companiei lor, al comerţului, precum şi pentru toată ţara”. La 15 iulie a.c. Asociaţia “Timpul”a prezentat o cerere Preşedintelui V. Voronin, în care comercianţii îi propun Preşedintelui să se exprime asupra tiraniei birocraţiei faţă de comerţul legal, crearea în cadrul Parlamentului a unei comisii permanente pentru protecţia comerţului, modificarea Legii cu privire la Centrul pentru combaterea infracţiunilor economice, în vederea aducerii ei în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi cu normele de drept internaţional.

În luna iulie Edgardo Ruggiero, reprezentantul permanent a FMI, a menţionat, că decizia Comitetului de Directori al FMI privind deblocarea finanţării externe a statului nostru nu poate avea loc atîta timp cît Moldova nu va înlătura restricţiile la export şi nu va reintroduce inspectarea înainte de expediere.

Zilele acestea Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat decizia cu privire la “Dezvoltarea economică a Moldovei: planuri şi perspective”, în care se recomandă conducerii ţării stimularea dezvoltării antreprenoriatului, anularea barierelor la export, implementarea mai largă a tehnologiilor informaţionale în procedurile vamale, în administrarea fiscală, în serviciile financiare şi dezvoltarea reţelei comerciale — standardizarea şi metrologia, marketingul, serviciile de transport şi telecomunicaţii.

Deci sîntem îndemnaţi să întreprindem acţiuni practice şi să promovăm exportul. Aceasta se referă la utilizarea mai activă a avantajelor aderării Moldovei la OMC, la Pactul de stabilitate pentru Europa Centrală şi de Est şi la Acordul de Parteneriat şi Cooperare cu UE, precum şi la înlăturarea barierelor comerciale oficiale şi neoficiale din interiorul statului.

Cît priveşte deciziile Guvernului privind “excluderea barierelor la export”, (precum şi la alte legi, strategii, programe), acestea trebuie aplicate şi nu clonate la infinit.

Drama ştampilelor vamale Economia subterană, o forţă motrice