Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Retrospective economice pentru 2008
|
|
Cîteva repere…
Din punct de vedere economic, 2008 pare a fi unul dintre cei mai buni ani ai Republicii Moldova de după 1998. Ritmul de creştere economică de cca 8% (cel puţin aşa arată statistica oficială) a făcut din 2008 un an special în dinamica economiei moldoveneşti din ultimii ani (în pofida oricăror intemperii care ne-au afectat, fie climaterice, financiare sau economice) şi orice spirit, oricît de critic ar fi, probabil trebuie să recunoască acest lucru.
Figura 1. Dinamica principalilor indicatori economici, valori anuale în %
Sursa: BNS, BNM, FMI, prognozele Guvernului şi calculele autorului
Însă este puţin probabil ca actualul ritm de creştere economică să fie menţinut, asta din simplu motiv dacă ne uităm la pericolele care bat din exterior (efectele crizei financiare…), dar nu mai puţin şi pe intern (…şi implicaţiile acesteia asupra sectorului productiv local şi exporturilor). În plus, actuala creştere economică se datorează mai mult unor factori conjuncturali şi mai puţin unor politici sănătoase. Economia a fost propulsată de o producţie agricolă foarte bună, de un consum încă destul de mare (atît privat, cît şi cel public), ritmul înalt de dezvoltare al sectorului construcţiilor, formarea brută de capital fix şi un sector al serviciilor destul de activ (cu o pondere de peste 60% din PIB).
Totuşi, dacă privim mai îndeaproape factorii creşterii, observăm că baza acesteia nu este atît de solidă. Anul agricol 2008 nu se va repeta, pentru că nu politica agricolă l-a determinat, ci mai mult clima favorabilă. Consumul este încă foarte mare care ca consecinţă stimulează importurile (impozite pe produs şi servicii etc.) însă care s-ar putea diminua în eventualitatea unei reduceri a cererii (în particular prin scăderea remitenţelor), iar construcţiile s-au relansat mai mult din banii moldovenilor plecaţi la muncă în străinătate. De fapt, structural, puţin ce s-a schimbat în economie pe durata anului 2008. Agricultura este la fel de înapoiată şi de extensivă, importurile masive se reflectă negativ în deficitul comercial şi cel de cont curent (cca 20%), iar în ceea ce priveşte construcţiile, finanţarea lor nu este programatică şi de durată, ci sporadică, depinzînd mai mult de piaţa internaţională a muncii.
Efectele crizei financiare nu prea au afectat Republica Moldova, sau că aceasta nu prea este conectată la fluxurile comerciale şi tranzacţiile financiare internaţionale, sau că sistemul economic nu este atît de dependent de extern ca să resimtă consecinţele, totuşi urmează să urmărim evoluţiile. Bineînţeles că în 2008 o problemă interna a fost şi va rămîne şi în 2009 cea a deficitelor “gemene”, cel comercial şi cel de cont curent. Dar depinde din care punct de vedere ne uităm, că de fapt deficitele au contribuit, la creşterea economică (importuri/consum/impozite) şi la retehnologizarea economiei, dar astăzi totuşi ele se dovedesc o zonă de risc pentru economia moldovenească.
La fel ca în situaţia crizei mondiale, piaţa imobiliară locală am putea spune că a suferit o corecţie. Spun asta referindu-mă la o potenţială scădere a preţurilor pe aceasta piaţă. Însă cred că problema pieţei imobiliare este mai complicată decît cea strict legată de preţ fiind vorba mai ales de blocarea finanţării proiectelor în derulare, cît şi a tranzacţiilor.
Totodată, efectele creşterii economice în 2008 s-au dus mai mult pe salarii sociale decît pe elemente de politică socială. Alte raţionamente decît cele cu caracter economic au făcut ca o parte importantă a bugetului public să fie canalizată către plăţi sociale (inclusiv şi pentru 2009), specifice unei populaţii întreţinute, asistate. Iar bugetul public sărăceşte (deficitul bugetar este în creştere…). Aceasta înseamnă ca s-ar putea să nu satisfacă cerinţele vitale ale economiei şi obligaţiile internaţionale pe care ni le-am asumat, obligaţii care înseamnă mulţi bani.
O relaţie extrem de bună au avut autorităţile cu organismele financiare internaţionale, în particular cu FMI şi BM, ceea ce este un semnal foarte bun pentru investitori. S-au îmbunătăţit relaţiile Guvernului cu Comisia Europeană, aceasta din urma disbursînd o serie de finanţări de mai multe zeci de milioane de euro. Nu putem să nu amintim şi despre colaborarea productivă a Guvernului cu Corporaţia Provocările Mileniului în care Moldova s-a dovedit a fi eligibilă pentru finanţarea programului Compact în 2009.
Eventuale prognoze…
Consider că şi în 2009 principala problemă a marilor economii ale lumii va fi ţinerea sub control a crizei mondiale, fapt care nu va putea fi evitat şi de economia Moldovei. Totuşi, criza ar putea avea un efect stabilizator asupra economiei, prin scăderea inflaţiei (diminuarea cererii/consumului) dacă vreţi, eventual prin îngheţări de salarii (după cum au declarat unii angajatori) şi a unei cereri mai mici din partea populaţiei. Populaţia de fapt va începe să economisească mai mult. Însă, cred că economia îşi va reveni undeva pe la sfîrşitul anului 2009 sau începutul lui 2010, dar revenirea va depinde şi de evoluţiile regionale şi internaţionale.
De fapt, în 2009 Moldova are două mari avantaje care îi pot garanta o revenire rapidă. Primul este că sistemul financiar (în particular bancar) nu a fost afectat — nu au falimentat bănci şi nu a fost nevoie de intervenţia statului ca în alte ţări. Chiar dacă ai recesiune, însă merge sistemul financiar, poţi ieşi mult mai uşor din ea. Al doilea avantaj este că Moldova, potrivit statisticilor preliminare a înregistrat o creştere economică în jur de 8% în 2008, mult peste media europeană, ceea ce înseamnă că “avem norocul de unde să cădem”.
În 2009 am putea asista la potenţiale diminuări ale preţurilor pe piaţa imobiliară, însă cel mai înţelept ar fi ca cei care îşi doresc o casă să aştepte şi să urmărească evoluţiile pieţei imobiliare. Nu trebuie să uităm că anul 2009 este un an electoral, respectiv cursul reformelor economice sau potenţialelor schimbări ar putea să sufere unele modificări după instaurarea noului guvern. Politica fiscală şi bugetul aferent anului 2009 vor reprezenta punctele centrale ale discuţiilor pe care le va purta organizaţiile financiar-internaţionale, în special FMI cu autorităţile moldovene. Insă şi politica salarială, rata de schimb şi evoluţia preţurilor cred că vor rămîne în vizorul acestora sau cel puţin aşa ar trebui să fie.
În 2009, poate mai mult decît în anii precedenţi, inflaţia va fi ţinta-ţintelor. În dependenţă de comportamentul acesteia se vor comporta şi ceilalţi indicatori macroeconomici cu impact pentru publicul larg. Deocamdată se poate spune cu o probabilitate “oficială” că rata anuală a inflaţiei va fi în limitele celei din 2008, dar cu şanse mari să iasă din prognoze avînd în vedere o eventuală creştere a preţurilor la importul de hidrocarburi şi agenţi energetici. De fapt, inflaţia va rămîne indicatorul cu cel mai mare impact în economie. Pînă la urmă s-ar putea ca inflaţia să se apropie de ţinta propusă de 10% (-/+1%), chiar dacă este posibil să crească semnificativ mai ales în prima parte a anului, dar să atingă valori negative în perioada de vară.
Probabil BNM va practica şi în 2009 un regim valutar dirijat mai ales pentru a ţine în frâu inflaţia. Dar va depinde şi de evoluţiile pe pieţele regionale şi internaţionale. Tot în 2009 se încheie memorandumul cu FMI şi cu certitudine va trebui negociat un nou document, dar acesta cred că va intra în atribuţiile noului guvern.