Monitoring→Politica→Comentarii

---

Curentul unionist este reprezentat în campania electorală prezidenţială de doi candidaţi — Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal (PL), şi Ana Guţu, liderul Partidului “Dreapta” (PD). Ambii candidaţi au fost colegi de partid şi membri ai fracţiunii parlamentare PL în perioada 2009–2013. Traiectoriile lor politice s-au despărţit în 2013, după un conflict din cadrul PL. Ambii candidaţi au fost şi sunt promotori ai ideilor privind identitatea românească a basarabenilor şi a unionismului — reunirii Republicii Moldova cu România. Este adevărat că unionismul a fost promovat de Mihai Ghimpu mai nuanţat şi personificat. Pe de altă parte, Ana Guţu a promovat unionismul direct şi fără echivocuri. De fapt, nu există diferenţe majore între mesajele şi ofertele electorale ale candidaţilor respectivi. Diferenţele existente sunt mai mult expresia unui conflict interpersonal. Mihai Ghimpu are avantajul unei experienţe politice mai vaste. Mihai Ghimpu subliniază că cariera sa politică numără 30 de ani, de luptă pentru alfabet latin şi limba română, tricolor, libertate şi independenţă, istorie românească şi Unire. Dar acest avantaj este subminat de povara deciziilor politice de importanţă crucială, adesea cu impact negativ, din perioada ultimilor 7 ani, când a fost printre liderii celor trei partide ce au guvernat Republica Moldova. Reproşul lui Mihai Ghimpu către Ana Guţu că a venit în politică abia acum 6 ani, prin intermediul PL, este combătut de ultima anume prin referinţa la deciziile şi comportamentul lui Mihai Ghimpu în perioada respectivă.

Tezele şi mesajele candidatului PL, Mihai Ghimpu

În campania electorală pentru alegerea şefului statului, Mihai Ghimpu promite să devină Preşedintele Unirii, o punte de legătură între generaţia independenţilor şi cea a unirii. În comunicarea sa cu cetăţenii, liderul PL: şi-a fundamentat oferta electorală, a schiţat principalele sarcini ale mandatului său şi a explicat beneficiile pe care le vor avea cetăţenii de pe urma Unirii.

Fundamentarea proiectului unionist

• proiectul de independenţă a Republicii Moldova a eşuat;
• pentru a nu împiedica Unirea teritoriu din stânga Nistrului trebuie declarat ca fiind ocupat de Federaţia Rusă.

Principalele sarcini ale mandatului prezidenţial

• dedicarea primului decret în calitate de Preşedinte constituirii, conform modelului german, a un “Consiliu al înţelepţilor”, compus din 100 de personalităţi din România, Republica Moldova şi alte state euroatlantice, care va funcţiona pe lângă Preşedinţie în vederea pregătirii Unirii pe toate dimensiunile sale: juridice, economice, politice, de securitate, sociale, culturale etc.;
• promovarea proiectului Unirii, astfel încât la alegerile parlamentare din 2018 majoritatea parlamentară să fie unionistă;
• desfăşurarea unui şir de reforme şi proiecte, în special în ceea ce priveşte conectarea Republicii Moldova la reţelele europene, româneşti de gaze şi electricitate, în vederea asigurării independenţei energetice faţă de Rusia;
• construirea podurilor peste Prut, construirea căii ferate Chişinău-Iaşi (cu ecartament european);
• crearea punctelor vamale moldo-române comune;
• oferirea (în cooperare cu autorităţile române) cetăţeniei române tuturor celor născuţi înainte de 1940. Abia după aceasta se va purcede la iniţierea Unirii, pe motiv că “noi nu am renunţat la această cetăţenie”;
• modificarea Constituţiei, astfel încât să fie clar stipulată interdicţia pentru militarii străini de a se afla pe teritoriul ţării;
• sesizarea autorităţilor SUA să înceapă investigarea “furtul miliardului”.

Beneficiile pentru cetăţeni

Candidatul Mihai Ghimpu îşi împărtăşeşte cu alegătorii convingerea că Unirea cu România va însemna pentru ei următoarele:

• redobândirea identităţii de neam şi întoarcerea la sânul Patriei Mamă ca români moldoveni;
• prosperitate prin intrarea automată în Uniunea Europeană. Acces la fondurile europene nerambursabile destinate dezvoltării tuturor ramurilor economiei;
• intrarea sub umbrela NATO. Protecţie împotriva ocupaţiei ruseşti;
• luptă eficientă împotriva corupţiei. DNA va trece Prutul;
• subvenţii europene pentru agricultură, de la 150 Euro/hectar până la 200 Euro/hectar;
• majorarea salariului minim pe economie de 3 ori, de la 2,100 MDL până la echivalentul a 6,300 MDL (1,250 RON);
• majorarea de 3 ori a salariului mediu pe economie, de la 5,050 MDL până la echivalentul a 13,400 MDL (2,681 RON);
• majorarea pensiei medii de 4 ori, le la 1,165 MDL până la 4,660 MDL (931 RON);
• majorarea indemnizaţiilor la naşterea copilului până la 11,085 MDL, precum şi a alocaţiilor pentru creşterea copilului;
• crearea unui mediu de afaceri favorabil investiţiilor româneşti şi europene. Crearea a sute de mii de locuri de muncă;
• infrastructură mai bună — drumuri, căi ferate, canalizare, apă potabilă — toate din bugetul de stat şi fonduri europene;
• şcoli, grădiniţe de copii, spitale, universităţi mai bune;
• viitor prosper pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru minorităţile naţionale.

Tezele şi mesajele candidatei Partidului “Dreapta”, Ana Guţu

În campania electorală pentru alegerea şefului statului, Ana Guţu, de asemenea, promite să devină Preşedintele Unirii. În programul ei electoral liderul Partidului “Dreapta” şi-a fundamentat oferta electorală şi a schiţat principalele sarcini ale mandatului său.

Fundamentarea proiectului unionist

Unirea Republicii Moldova cu România este cea mai scurtă cale de integrare în Uniunea Europeană şi NATO. Unirea este unica şansă care mai poate salva cetăţenii Republicii Moldova de la pieire şi poate asigura viaţă decentă, justiţia corectă, securitatea economică, socială şi stabilitatea politică.

Principalele sarcini ale mandatului prezidenţial

• promovarea unirii Republicii Moldova cu România pe toate meridianele globului. Crearea axei politicii externe ce va trece exclusiv prin Vest: Bucureşti-Washington-Bruxelles. “Comunicarea cu preşedinţi de ţări pentru a le spune că noi dorim unirea cu România!”;
• înaintarea proiectul Legii Lustraţiei în Parlament pentru a cunoaşte cine au fost călăii şi trădătorii bunicilor şi părinţilor noştri, cine ne-a furat de-a lungul anilor. Pedepsirea conform legii a criminalilor, lipsirea lor de dreptul de a mai ocupa funcţii de demnitate publică;
• aderarea Republicii Moldova la Tribunalul Internaţional de judecare a crimelor comunismului, lansat la Tallinn în 2015 de Letonia, Lituania, Estonia, Polonia şi Ucraina;
• acordarea unui milion de cetăţenii fraţilor noştri de peste Prut — ca să poată vota pentru Unire aici, în Republica Moldova şi să putem sorbi Prutul dintr-o înghiţitură, desfiinţând frontiera odată şi pentru totdeauna!;
• punerea moratoriului asupra distincţiilor de stat, convenirea cu preşedintele României să acordăm distincţiile României celor mai merituoşi dintre voi, care au muncit cu adevărat cu abnegaţie pentru familie şi societate;
• aducerea procurorilor şi judecătorilor din România, de la DNA, pentru a putea judeca marii corupţi — demnitari de rang înalt, confiscarea averilor până la rudele de gradul trei, aşa cum se procedează în România;
• stoparea transnistrizării Republicii Moldova prin denunţarea acordului Snegur-Elţin din 1992;
• retragerea armatei a 14-ea din zona separatistă;
• transformarea formatului de negocieri 5+2, excluzând administraţia separatistă de la Tiraspol din formatul de negocieri şi solicitând includerea României în acest format;
• solicitarea suportului tuturor organismelor internaţionale pentru înlocuirea forţelor pacificatoare ruseşti cu o misiune internaţională civilă sub egida ONU;
• neadmiterea categorică a federalizării Republicii Moldova, neadmiterea cedărilor în faţa separatiştilor din stânga Nistrului;
• amendarea legislaţiei financiar-bancare pentru a interzice deţinerea de acţiuni în băncile din Republica Moldova de către firme înregistrate în zone off-shore;
• obţinerea investigării internaţionale a furtului miliardului şi confiscarea extinsă a averilor de la cei care l-au furat;
• contribuirea la crearea cât mai urgentă a Fondului Unirii cu cel puţin 10 miliarde de euro pentru următorii trei ani, din care să fie plătite pensii şi salarii la nivelul celor din România, să fie construite drumuri europene ca în România, să fie reconstruite şcoli, grădiniţe şi spitale;
• utilizarea banilor din Fondul Unirii pentru: construirea autostrăzii Chişinău-Bucureşti şi Chişinău-Iaşi; interconectarea reţelelor de energie electrică prin liniile de înaltă tensiune Suceava-Bălţi şi Isaccea-Vulcăneşti; construirea gazoductului Iaşi-Chişinău şi a altor conexiuni ce vor asigura cu gaz natural toată Republica Moldova, pentru a scăpa de gazul rusesc pe care l-am cumpărat cu zece preţuri de-a lungul anilor;
• modificarea structurii Consiliului de Securitate al Republicii Moldova, prin includerea în componenţa lui a personalităţilor importante, experţi, demnitari din România, SUA, UE şi NATO;
• propunerea unei noii legislaţii în domeniul social, care va prevedea unificarea sistemului de pensii şi va exclude pensiile speciale de zeci, chiar sute de mii de lei, plătite foştilor kgb-işti, nomenclaturişti şi generali sovietici, va anula pensiile pentru foşti înalţi demnitari de stat;
• propunerea unei noi legislaţii lingvistice, prin care limba română să devină de facto limbă oficială în Republica Moldova la toate nivelele;
• crearea departamentului de politici lingvistice pe lângă ministerul educaţiei şi cercetării, pentru a asigura implementarea programelor eficiente de studiere a limbii române de către reprezentanţii minorităţilor etnice. Combaterea propagandei ruseşti nocive şi promovarea românizării spaţiului informaţional din Republica Moldova;
• convenirea cu Preşedintele României pentru a demara procesul de unificare a sistemului diplomatic. Vom avea câte o singură ambasadă în ţările din lume pentru ambele state româneşti;
• propunerea unei noii legislaţii pentru restructurarea teritorial-administrativă a Republicii Moldova, cu trecerea la câteva judeţe şi descentralizarea deplină a puterii locale după modelul României;
• unificarea armatei române cu cea din Republica Moldova pentru a spori capacitatea de apărare a cetăţenilor din Republica Moldova în cazul unui pericol militar în regiune;
• promovarea unificării vămilor la frontiera cu România;
• garantarea respectarea drepturilor atât a majorităţii româneşti a cetăţenilor Republicii Moldova, cât şi a tuturor minorităţilor convieţuitoare, aşa cum sunt ele respectate în România — în deplină conformitate cu tradiţiile şi normele Uniunii Europene.

Candidatul Ana Guţu promite că: “În ziua când Unirea Republicii Moldova cu România se va produce — voi depune mandatul de preşedinte şi nu voi pretinde la nicio funcţie publică în Ţara Românească Reîntregită”.

Comentarii poilitice

• Fundamentarea ideii decretului prezidenţial unic
  10 octombrie 2016

• Mesajele şi priorităţile curentului eurasiatic
  4 octombrie 2016

Referinţe

• Alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie şi 13 noiembrie 2016

• Mihai Ghimpu
  Partidul Liberal

• Ana Guţu
  Partidul “Dreapta”

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet