Primul tur de scrutin pentru alegerea Adunării Populare a Găgăuziei s-a încheiat la 9 septembrie 2012 cu alegerea a 13 deputaţi din 35. Reprezentanţii celor trei forţe politice cu pondere semnificativă în regiunea şi-au exprimat satisfacţia, atît faţă de rezultatele obţinute, cît şi faţă de modalitatea de desfăşurare a campaniei[…]
Eşecul factorilor de decizie din Găgăuzia de a găsi un consens pentru amendarea legislaţiei electorale locale a dus la perpetuarea problemelor identificate în cele patru campanii electorale anterioare şi în cea din 2012. Ca şi în scrutinul anterior, campania electorală curentă pentru legislativul găgăuz va fi marcată de lupta între cele trei poluri de atracţie din regiune — Şeful Executivului de la Comrat, Guvernatorul Mihail Formuzal, primarul de Comrat, Nicolai Dudoglo şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM)[…]
Criza instituţională legată de incapacitatea Parlamentului Republicii Moldova de a alege şeful statului nu are la bază imperfecţiunea prevederilor Constituţiei, ci polarizarea antagonistă a scenei politice[…]
Incapacitatea guvernanţilor de a alege şeful statului are incidenţă directă asupra procesului de integrare europeană. Profanarea principiilor statului de drept din cauza orgoliilor şi ambiţiilor liderilor AIE este exact opusul criteriilor de aderare de la Copenhaga[…]
Declaraţiile Premierul Vlad Filat, precum că “lucrurile nu merg” şi că există pericolul “mafiotizării” Republicii Moldova indică asupra faptului că alegeri parlamentare anticipate nu ar fi atît “o catastrofă pentru Republica Moldova”, cît o catastrofă pentru AIE[…]
Certurile dintre componentele AIE au trecut dincolo de limitele cînd aceasta mai poate rămîne credibilă în ochii alegătorilor. Pentru moment, după desfăşurarea alegerilor locale, ruptura definitivă sau eventuala reabilitare a AIE poate avea loc doar în baza unei decizii politice de constituire a majorităţilor în consiliile raionale[…]
Nivelul înalt de participare la alegerile locale din 5 şi 19 iunie 2011 (53,7% în condiţiile cînd aproximativ 20% din cetăţenii cu drept de vot sînt în afara ţării şi nu pot participa la votare) a fost pe potriva importanţei acestora. Caracterul politico-administrativ al alegerilor locale comportă un şir de nuanţe[…]
Alegerile locale generale din 5 iunie au cîteva mize majore. De rezultatele acestor alegeri depinde dacă: Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) va supravieţui în calitate de coaliţie de guvernămînt; reforma administraţiei publice locale va fi promovată, iar programul guvernamental al AIE de descentralizare a puterii va fi realizat; principalele forţe politice vor găsi o soluţie pentru alegerea şefului statului şi depăşirea crizei instituţionale sau vor provoca alegeri parlamentare anticipate; mitul despre “Moldova — poveste de succes” se va dezumfla definitiv[…]
În linii mari, decizia CC din 8 februarie 2011 oferă AIE şanse să dispună în mod legitim de timp suficient pentru identificarea unei soluţii certe de alegere a şefului statului şi pentru depăşirea crizei instituţionale[…]
Compararea rezultatelor recente ale alegerilor pentru funcţia de Guvernator al Găgăuziei este importantă pentru a înţelege evoluţia peisajului politic din autonomie, întrucît, în ultimii cinci ani, în regiune au fost constituite mişcări civice în susţinerea anumitor lideri şi curente politice, care intră în competiţie cu partidele politice de nivel naţional[…]
Acordul privind constituirea şi funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), semnat la 30 decembrie 2010, a anunţat “consfinţirea activităţii unei guvernări stabile şi valabile pe durata unui mandat deplin de patru ani” de către părţile semnatare: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi Partidul Liberal (PL)[…]
Instabilitatea politică cauzată de guvernarea provizorie a caracterizat la modul general anul 2010. Eforturile îndreptate spre înlăturarea cauzelor care au generat incertitudine nu au putut fi înlăturate, dar organizarea referendumului republican constituţional, a alegerilor parlamentare şi regionale a demonstrat funcţionalitatea instituţiilor democratice, chiar şi în condiţii de instabilitate politică[…]
După trei săptămîni de la alegerile parlamentare rămîne neclar ce fel de coaliţie va avea Republica Moldova şi pentru cît timp. Rezultatele alegerilor şi declaraţiile liderilor politici fac posibile doar două variante de coaliţie[…]
Alegerile ordinare pentru funcţia de guvernator al Găgăuzia au fost fixate pentru ziua de 12 decembrie 2010. Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei (CECG) a înregistrat trei candidaţi, care reprezintă cele mai importante forţe politice din regiune[…]
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) doreşte să se revanşeze cu orice preţ. Liderii PCRM repetă constant că la 7 aprilie 2009 le-a fost furată victoria electorală repurtată cu două zile înainte. Astfel, miza alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 este revanşa, altminteri nu se recurgea la boicoturi, pe de o parte, şi încercări de depăşire a impasurilor provocate de aceste prin referendum şi alte acţiuni, pe de altă parte[…]
Cel mai recent BOP a fost realizat în perioada 17 octombrie — 7 noiembrie 2010, pe un eşantion reprezentativ de 1104 de respondenţi, ceea ce corespunde marjei de eroare a eşantionării de ±3%. Interesul faţă de ultima investigaţie este dictat de faptul că e una preelectorală, desfăşurată în condiţii de influenţare a opiniei publice de către principalii concurenţi electorali[…]
Formula egalitaristă de redistribuire a mandatelor între formaţiunile care depăşesc pragul de 4% va distorsiona substanţial proporţionalitatea reprezentării în Parlament. Cel mai probabil, această formulă este una provizorie, elaborată pentru un caz concret de competiţie politică între componentele AIE şi PCRM[…]
Partidele angajate de curînd în competiţia electorală ar putea fi, de o manieră foarte schematică şi arbitrară, clasificate în patru categorii: partide mari; partide de baraj; partide plancton; şi partidele letargice[…]
Rezultatele referendumului constituţional din 5 septembrie 2010, mai exact absenteismul în masă al cetăţenilor de la urnele de vot care a provocat eşecul referendumului, a readus în actualitate o întrebare: cine este responsabil de educaţia civică/electorală a cetăţenilor?[…]
Ca urmare a eşuării referendumului constituţional se poate constata că consecinţele pozitive le echilibrează pe cele negative. Printre lucrurile negative trebuie menţionate[…]
Indiferent de modul în care principalele formaţiuni politice vor prezenta cauzele eşecului referendumului, pot fi identificate un şir de cauze reale care să explice acest eşec. Cele mai importante dintre acestea sînt[…]
Referendumul constituţional din 5 septembrie 2010 s-a dovedit a fi nevalabil din cauza absenteismului. La urnele de vot s-au prezentat doar 30.3% din cetăţenii înscrişi în listele electorale, limita de validare fiind de 1/3[…]
La 7 decembrie va avea loc deznodămîntul. Dacă Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) va debloca alegerea şefului statului, atunci competiţia politică între putere şi opoziţie va intra în normalitate. Dacă nu, după boicot va urma confruntarea de revanşare[…]
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a declanşat în ultimele două luni o campanie furibundă de convingere a simpatizanţilor că nu există alternativă pentru blocarea alegerii şefului statului şi provocarea alegerilor parlamentare anticipate. Campania a culminat cu mitingul de protest al PCRM împotriva guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE)[…]
Rezultatele alegerilor anticipate din 29 iulie 2009 au confirmat faptul că, în linii mari, electoratul moldovenesc îşi menţine preferinţele politice chiar şi în prezenţa factorilor generatori de clivaje sociale şi politice. În acest sens, se poate afirma că după criza politică generată de evenimentele din 7 aprilie şi blocarea alegerii şefului statului, electoratul moldovenesc, practic, şi-a reiterat opţiunile electorale de la alegerile din 5 aprilie[…]
Potrivit Barometrului de Opinie Publică (BOP), efectuat la comanda Institutului de Politici Publice (IPP), în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, lucrurile în Republica Moldova merg din ce în ce mai prost. 67,4% consideră că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcţie greşită, şi doar 19,6% cred că lucrurile merg într-o direcţie bună[…]
În campania pentru alegerile parlamentare anticipate principalele forţe politice clarifică, de fapt, care dintre ele îşi iubeşte mai mult Patria. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), de guvernămînt, pretinde că numai liderii şi membrii acestei formaţiuni au sentimente de dragoste pentru Patrie[…]
La 15 iunie 2009 preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, a dizolvat Parlamentul, decretînd desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate pentru ziua de 29 iulie. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, a anunţat public despre agresivitatea şi duritatea campaniei pe care o va desfăşura împotriva opoziţiei la alegerile anticipate[…]
Alegerile prezidenţiale ordinare, fixate pentru 20 mai 2009, reprezintă un test extrem de serios pentru societatea moldovenească. De fapt, potrivit Legii privind procedura alegerii preşedintelui Republicii Moldova, alegerile urmau să aibă loc pînă la expirarea mandatului şefului statului — 7 aprilie 2009[…]
După alegerile din 5 aprilie 2009, în cadrul cărora a concurat oferta Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) — stabilitatea, cu oferta partidelor liberale — schimbarea, a urmat revolta din 7 aprilie. Revolta a reprezentat etapa intermediară de convertire a unor decepţii profunde în furie, ca urmare a anunţării rezultatelor preliminare ale alegerilor[…]
Caracterul periodic al Barometrelor de Opinie Publică (BOP), realizate la comanda Institutului de Politici Publice (IPP), oferă posibilitatea de a urmări tendinţele din viaţa social-economică şi politică. Tradiţional, în “anii electorali”, BOP-ul se realizează cu aproximativ o lună înainte de alegeri. Cel de-al şaptelea BOP “preelectoral”, realizat cu aproximativ o lună pînă la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, oferă una din puţinele oportunităţi de a estima probabilitatea realizării “schimbării” sau a conservării “stabilităţii”[…]
Modificările Codului electoral de acum un an au stîrnit comentarii diverse. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) şi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), care au promovat ideea ridicării pragului electoral pînă la 6%, deopotrivă şi interzicerea blocurilor electorale, şi-au argumentat opţiunea prin necesitatea evitării fragmentării excesive a componenţei viitorului Parlament[…]
Revendicările unor concurenţi electorali privind asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor moldoveni aflaţi la munci peste hotare sînt absolut legitime. Mai mult, este de remarcat că, în cazul de faţă, asigurarea dreptului de vot al gastarbeiter-ilor moldoveni are o legitimitate mai mare decît cea conferită de prevederile legale, consfinţite în Constituţie şi în legislaţia electorală[…]
După declararea independenţei Republicii Moldova autorităţile moldovene nu au putut crea condiţii pentru organizarea votării în raioanele din stînga Nistrului, controlate de autorităţile separatiste. Acestea din urmă s-au opus constant pe motiv că Transnistria ar fi un stat independent[…]
La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) speră să obţină o victorie tranşantă. Aceeaşi speranţă o nutreşte şi mai bine de o jumătate de duzină de partide de opoziţie, cu un rating peste 6%, cît e pragul electoral, sau oscilant în preajma acestuia[…]
Rezultatele recentului Barometru de Opinie Publică (BOP), realizat sub auspiciile Institutului de Politici Publice (IPP), confirmă stabilitatea percepţiilor cetăţenilor moldoveni, dar şi un şir de tendinţe noi, care se manifestă tot mai evident. Pentru a răspunde necesităţilor de estimare cît mai corectă a stărilor de fapt, se impune examinarea evoluţiei percepţiilor respondenţilor[…]
Luările de poziţii şi retorica liderilor partidelor politice denotă că pregătirile pentru alegerile parlamentare din anul 2009 sînt în toi. În această ordine de idei, merită a se vedea, care pot fi termenele exacte de efectuare a alegerilor[…]
Discursul Preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Lluis Maria de Puig, ţinut în faţa deputaţilor Parlamentului Republicii Moldova, a reiterat nişte lucruri pe care autorităţile moldovene le ştiu foarte bine de la alte instituţii pan-europene, oficiali ai statelor membre ale UE şi SUA[…]
Intriga alegrilor pentru Adunarea Populară (AP) a Găgăuziei, desfăşurate în două tururi de scrutin, pe 16 şi 30 martie 2008, a constat în reactualizarea raportului forţelor politice din regiune. Aceleaşi grupări politice, care în decembrie 2006 au intrat în competiţia pentru funcţia de Guvernator al Găgăuziei (şef al executivului), s-au angajat în contestarea supremaţiei în legislativul regional[…]
La sfîrşitul lunii martie au avut loc alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) — un eveniment de importanţă majoră pentru unitatea teritorial-administrativă din sudul Moldovei, dar şi pentru restul republicii[…]
Din cei 12 independenţi care au fost aleşi în primul tur, 2 fac parte din Blocul “Pentru o Găgăuzie înfloritoare într-o Moldova reînnoită” (BGÎMR), din care face parte şi Partidul Comuniştilor; alţii 4 fac parte din Mişcarea “Găgăuzia Unită” (MGU)[…]
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru 16 martie 2008 au adus în prim plan problema partidelor regionale. Problema în cauză are o istorie mai lungă, dar apropierea alegerilor pentru Adunarea Populară a generat discuţii cu participarea experţilor locali şi internaţionali[…]
Pregătirile de alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) au demarat cu mult timp înainte. În anul trecut, au pornit discuţiile privind data optimă a votării. Mandatul vechii componenţe a APG expira pe 17 decembrie, dar dad line stabilită de lege pentru organizarea alegerilor următoare le permitea deputaţilor să-şi mai deţină funcţiile timp de trei luni[…]
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a cîştigat la 11 noiembrie 2007 alegerile noi pentru consiliul raional Rezina, obţinînd cu trei mandate mai mult decît opoziţia, deşi în cadrul alegerilor ordinare din 3 iunie 2007 opoziţia cîştigase cu diferenţa de un mandat[…]
Imaginea destul de proastă a partidelor poate fi compensată prin imaginea destul de bună a organelor administraţiei publice locale, evident dacă partidele au o reprezentare pe potrivă în acestea din urmă şi dacă activitatea lor este apreciată pozitiv de către alegători[…]
Opoziţia va putea rămîne consolidată în continuare doar sub ameninţarea recuperării rating-ului PCRM şi reluării, sub diferite forme, a presiunilor şi hărţuielilor din partea PCRM[…]
Unul din scopurile colaterale declarate ale formaţiunilor politice lansate în recentele alegeri locale din 3 iunie 2007 se rezuma la estimarea potenţialului în vederea pregătirii pentru participarea la parlamentarele din 2009. Exerciţiul a reuşit, eventualele alianţe şi fuzionări ale partidelor fiind bazate pe date concrete[…]
Datele generalizate privind rezultatele alegerilor din 3 iunie 2007, făcute publice de către Comisia Electorală Centrală (CEC) la 6 iunie, au coincis, în linii mari, cu cele anunţate după închiderea secţiilor de votare de cei care au efectuat numărători paralele[…]
Alegerile locale generale, programate pentru 3 iunie 2007 au intrat în cea de a treia fază — decisivă. După constituirea celor aproximativ o mie consilii electorale de circumscripţie şi înregistrarea concurenţilor electorali, în cea de a treia fază urmează ca alegătorii să identifice cele mai bune oferte şi pe cei mai destoinici candidaţi[…]
Alegerile locale generale programate pentru 3 iunie 2007 vor avea un rol important, în afara celui propriu-zis de alegere a primarilor şi consilierilor locali. Cel puţin cinci alţi factori suplimentari adaugă importanţă competiţiei electorale[…]
La 22 decembrie, Curtea de Apel de la Comrat a confirmat legalitatea desfăşurării celor două tururi de scrutin, din 3 şi 17 decembrie, şi alegerea liderului opoziţiei regionale, Mihail Formuzal, în funcţia de Guvernator al Găgăuziei[…]
Campania electorală pentru alegerea guvernatorului autonomiei găgăuze a intrat în faza finală. La 3 decembrie 2006, aproximativ 85 mii de alegători, locuitori ai autonomiei, îşi vor da voturile pentru 4 candidaţi înregistraţi de către Comisia Electorală Centrală (CEC) din regiune[…]
Ca urmare a alegerilor din Transnistria, trei grupări, mai mult sau mai puţin consolidate, sînt reprezentate în sovietul suprem al autoproclamatei republici nistrene[…]
Alegerile noi pentru funcţiile vacante de primari urmează să se desfăşoare pe 27 noiembrie 2005 în treisprezece localităţi din Republica Moldova, inclusiv în municipiul Chişinău. În afara desemnării propriu-zise a primarilor, alegerile au şi o semnificaţie importantă pentru estimarea tendinţelor dezvoltării sistemului de partide din Republica Moldova, precum şi pentru testarea efectelor legate de modificările introduse în Codului electoral în iulie anul curent[…]
Deşi hotărîrea CEC referitoare la fixarea alegrilor noi este una impecabilă din punct de vedere legal, totuşi persistă impresia că această hotărîre este inoportună[…]
Inerţia simpatiilor alegătorilor, “sindromul găgăuz”, “consensul naţional” şi creşterea ponderii votului cetăţenilor cu “mobilitate redusă” sînt factorii care trebuie consideraţi la estimarea rezultatelor alegerilor noi ale primarului de Chişinău[…]
În prezent, cea mai importantă întrebare legată de alegerile noi ale primarului capitalei, preconizate pentru 10 iulie, este dacă la ele vor participa sau nu numărul necesar de alegători pentru ca scrutinul să se considere valabil[…]
De o importanţă deosebită ar putea fi efectele amînării cu o lună şi jumătate după alegerile parlamentare din 6 martie a deciziei lui Serafim Urechean de a renunţa la funcţia de primar[…]
Dacă Preşedintele Voronin îşi va onora promisiunile, atunci învingătoare va ieşi “opoziţia constructivă”, care va obţine argumente puternice pentru “scoaterea de pe carosabil” a AMN “obstrucţioniste”. Dimpotrivă, dacă acest lucru nu se va întîmpla, atunci, cel mai probabil, o parte a “opoziţiei constructive” va degenera într-o banală “opoziţie colaboraţionistă”, iar cealaltă parte va trece tacit şi umilită în tabăra “opoziţiei obstrucţioniste”, cu toate consecinţele negative evidente[…]
Situaţia care s-a creat oferă o şansă extraordinară, atît opoziţiei, cît şi partidului de guvernămînt de a nu admite lunecarea într-un eventual impas cu consecinţe nefaste pentru RM. Mai mult, este posibil chiar de a găsi o soluţie care ar oferi oportunităţi pentru a soluţiona un şir de probleme de ordin strategic pentru RM, recurgînd la aşa-zisul “consens naţional”[…]
Recentele alegeri parlamentare din Republica Moldova (RM) s-au desfăşurat cu abateri de la standardele internaţionale. Totuşi, Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor (MIOA) parlamentare a constatat că alegerile parlamentare din 6 martie 2005 din Republica Moldova s-au desfăşurat în general în conformitate cu majoritatea angajamentelor OSCE, cu standardele Consiliului Europei şi cu alte standarde internaţionale referitoare la alegeri[…]
Campania electorală pentru alegerile parlamentare programate pentru 6 martie a intrat în faza finală. În total Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat 23 de concurenţi electorali — 11 formaţiuni şi 12 candidaţi independenţi[…]
Cîteva lucruri au atras atenţia observatorilor: afirmaţia lui Terry Davis că a sosit la Chişinău la invitaţia conducerii de vîrf şi a formaţiunilor politice; afirmaţia că alegerile parlamentare din 6 martie a.c. din RM sînt primele de acest gen în 2005, în spaţiul CE şi, de aceea, vor fi în vizorul instituţiilor europene[…]
În mod curios demararea fiecărei din cele patru campanii electorale parlamentare de după declararea independenţei Republicii Moldova (RM) a fost precedată de anumite probleme[…]
În ajunul sărbătorilor de iarnă, la 24 decembrie 2004, forul legislativ a adoptat hotărîrea nr. 444-XV prin care a stabilit data desfăşurării alegerilor parlamentare. Stabilirea datei alegerilor pentru ziua de 6 martie a.c. este în perfectă conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova (RM), ale Codului electoral şi a unui şir de hotărîri ale Curţii Constituţionale referitoare la termenele expirării mandatului Parlamentului şi desfăşurarea alegerilor pentru un nou Parlament[…]
După lansarea, la 16 noiembrie 2004, a rezultatelor ultimului Barometru de opinie publică, mass-media şi analiştii şi-au focalizat atenţia asupra unui eventual impact imediat, lăsînd, probabil, pentru mai apoi analiza tendinţelor din opinia publică sau a schimbărilor de profunzime. Or anume aceste schimbări ar putea trezi un interes aparte, avînd în vedere perspectiva alegerilor parlamentare din 2005 din Republica Moldova[…]
În cadrul mesei rotunde la care a participat conducerea Comisiei Electorale Centrale, reprezentanţii partidelor politice, mass-media etc. au fost dezbătute un şir de probleme referitoare la calitatea legislaţiei electorale, asigurarea integrităţii procesului electoral, relaţiile organelor electorale cu formaţiunile politice şi organizaţiile neguvernamentale[…]
Estimările din presa autohtonă conform cărora alegerile parlamentare din 2005 ar urma să aibă loc la sfîrşitul lunii mai sau chiar în luna iunie ale aceluiaşi an trebuiesc tratate cu destulă circumspecţie[…]
Recent au fost votate modificările la Legea privind procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova în conformitate cu care “Parlamentul de aceeaşi legislatură alege Preşedintele o singură dată, cu excepţia cazurilor de intervenire anticipată a vacanţei funcţiei”[…]
În Republica Moldova (RM), la nivelul actelor normative, se face o distincţie între mass-media de stat şi mass-media publică. Cu toate acestea, lucrurile diferă în domeniul audiovizualului şi presei tipărite[…]
În luna mai a.c. s-a profilat destul de clar configuraţia principalilor concurenţi electorali pentru alegerile parlamentare din primăvara anului viitor. Astfel, principalele formaţiuni politice reprezentate în Parlament — Partidul Comuniştilor (PC) şi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) — şi-au desfăşurat adunarea plenară, în primul caz, şi congresul, în cel de al doilea[…]
Pregătirile pentru viitoarele alegeri parlamentare au demarat deja, deşi pînă la startul oficial al campaniei electorale a rămas aproximativ un an. Deocamdată, eforturile potenţialilor concurenţi electorali sînt concentrate asupra dezbaterilor privind viitoarele alianţe electorale şi asupra relaţiilor dintre putere şi opoziţie[…]
La 16 decembrie a.c. a expirat termenul primului mandat de 6 ani al Comisiei Electorale Centrale (CEC). Deşi în conformitate cu legislaţia electorală a RM membrii CEC pot deţine cel mult două mandate, autorităţile moldoveneşti au decis să schimbe complet componenţa CEC[…]
În perioada estivală mass-media oficială a consacrat destul de mult spaţiu pentru reflectarea problemelor cu care se confruntă organele administraţiei publice locale formate după alegerile locale generale din 25 mai a.c.[…]
La mijlocul lunii curente pe site-ul OSCE a fost inserat raportul final al misiunii de observare a recentelor alegeri locale din Republica Moldova. Raportul a fost insotit de o nota informativa intitulata “Tendintele negative depistate in cadrul alegerilor locale trebuie inversate”[…]
A trecut mai mult de o lună şi jumătate de la data alegerilor locale generale, dar acestea par să nu se mai termine. Votarea repetată a celui de al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor a avut loc la 22 iunie şi la 6 iulie, însă valul de contestări ale rezultatelor alegerilor se răspîndeşte în continuare[…]
A trecut mai mult de două săptămîni de la terminarea alegerilor locale generale, însă o analiza complexă a rezultatelor nu este posibilă încă pe motiv că nu au fost publicate rezultatele complete[…]
Campania pentru alegerile locale generale, care a culminat la 25 mai a.c., pare să se deosebească în mod cardinal de toate celelalte 7 campanii electorale care s-au desfăşurat, începînd cu 1991, după declararea independenţei RM[…]
Campania electorală pentru alegerea organelor administraţiei publice locale a intrat în faza finală. Comisia Electorală Centrală (CEC) a făcut publice datele privind numărul de candidaţii din partea concurenţilor electorali care vor disputa mandatele pentru funcţia de primar şi de consilieri locali (săteşti, orăşeneşti, municipali) şi raionali[…]
Pînă la alegerile locale fixate pentru ziua de 25 mai a.c. a rămas o lună de zile. Practic, cel mai important volum de lucru pentru organizarea alegerilor a fost deja efectuat[…]
La 20 martie a.c. Parlamentul a fixat ziua alegerilor locale pentru 25 mai. In conformitate cu prevederile legislatie electorale imediat dupa declararea zilei alegerilor incepe asa-numita “perioada electorala” in care se constituie circumscriptiile electorale raionale si cele locale (municipale, orasenesti si satesti)[…]
După adoptare, în noiembrie 1997, a Codului electoral au fost adoptate vreo 15 legi în vederea modificării lui. În total, dintre cele 205 articole ale Codului electoral au suferit schimbări peste 90 de articole în care s-au introdus aproximativ 250 de modificări[…]
Modalitatea desfasurarii alegerilor poate fi evaluata doar prin prisma principiului “integritatii procesului electoral”. Acest principiu impune respectarea in egala masura a nomelor etice si a prevederilor legislatiei electorale pentru a asigura exprimarea libera a vointei alegatorilor[…]
În anul 2003 urmează să aibă loc alegerile locale. Mandatul de 4 ani al organelor administraţiei publice locale expiră la 23 mai, de aceea, alegerile ar trebui să se desfăşoare în luna mai. În acest context sînt extrem de importante relaţiile putere-opoziţie[…]
În prima decadă a luni iunie s-a produs un şir de evenimente care indică foarte clar că principalele forţe politice din ţară au început pregătirea pentru alegerile locale ordinare care urmează să se desfăşoare peste aproximativ un an, în luna mai 2003[…]
În şedinţa din 19 februarie 2002 Curtea Constituţională (CC) a declarat neconstituţională decizia Parlamentului de a organiza la 7 aprilie alegeri locale generale anticipate. CC şi-a motivat decizia învocînd faptul că alegerile locale generale anticipate vor produce efecte juridice care vor pot afecta artcolul 109 din Constituţia ţării privind eligibilitatea organelor puterii locale[…]
La 5 februarie 2002 Parlamentul a adoptat a fixat data desfăşurării alegerilor locale generale anticipate pentru ziua de 7 aprilie 2002. Comisia Electorală Centrală CEC şi-a ţinut prima şedinţă pe 7 februarie în cadrul căreia a adoptat hotărîrea cu privire la constituirea a 37 de circumscripţii electorale[…]
După cum era de aşteptat la alegerile prezidenţiale din Transnistria a învins Igor Smirnov. În conformitate cu rezultatele prealabile el a acumulat 85 la sută din voturi[…]
Există zeci de variaţii ale principalilor sisteme electorale, testate de practica alegerilor parlamentare din întreaga lume. Putem afirma că nu există sisteme electorale bune şi rele, ci sisteme adecvate sau inadecvate condiţiilor ţărilor care le folosesc pentru alegerea organelor reprezentative[…]
Monitorizarea proceselor electorale şi democratice din Republica Moldova, Europa Centrală şi din ţările CSI este una din misiunile principale ale Asociaţiei pentru Democraţie Participativă “ADEPT”[…]