Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 MonitoringPoliticaComentarii

Modificarea legislaţiei electorale în ajunul alegerilor locale

|versiune pentru tipar||
Igor Boţan / 29 aprilie 2015
ADEPT logo

La 9 aprilie 2015 Parlamentul a adoptat prin Legea Nr. 36 şi Legea Nr. 61 amendamente la Codul electoral şi la alte cinci coduri şi legi ce se referă la alegeri şi subiecţii electorali. Majoritatea amendamentelor sunt binevenite, însă cîteva sunt confuze şi inoportune. De asemenea, este de menţionat că amendamentele au fost efectuate deja după ce Parlamentul fixase, la 3 aprilie, data alegerilor locale generale. Instituţiile internaţionale de specialitate recomandă ca modificările legislaţiei electorale să aibă loc cu cel puţin o jumătate de an înaintea începerii campaniei electorale, astfel încît modificările legislative să nu afecteze planificarea campaniilor partidelor. Evident, se admit modificările ad-hoc dacă acestea îmbunătăţesc procesul electoral şi nu sunt contestate de către potenţialii concurenţi electorali. Modificările din 9 aprilie satisfac în linii mare aceste cereri, totuşi există şi aspecte negative, care merită menţionate.

Principalele amendamente introduse se referă la lărgirea competenţelor Comisiei Electorale Centrale (CEC) şi la finanţarea campaniilor electorale ale concurenţilor electorali. De fapt, lărgirea competenţelor CEC derivă din necesitatea detalierii finanţării campaniilor concurenţilor electorali şi din necesitatea unui control riguros asupra provenienţei resurselor financiare ale partidelor. Evident, trezeşte nedumeriri faptul că partidele de la guvernare şi acoliţii acesteia s-au apucat să facă ordine în problema respectivă abia după ce partidele de opoziţie emergente au demonstrat la parlamentarele din noiembrie 2014 şi la alegerile regionale recente din Găgăuzia că au acces la resurse financiare în cantităţi suficiente pentru a învinge “partidele bogate” de la guvernare, care pe lîngă resurse financiare exorbitante se mai bucură şi de avantaje de ordin administrativ şi mediatic. Aşadar, nu este deloc întîmplătoare intervenţia în legislaţia electorală chiar şi după anunţarea datei alegerilor.

Lărgirea competenţelor CEC în verificarea finanţării partidelor şi campaniilor electorale ale acestora este fără îndoială un lucru pozitiv, însă apare un şir de probleme de ordin conceptual. La momentul adoptării Codului electoral în 1997, prevederile acestuia împărţea membrii CEC în două categorii — trei membri permanenţi şi şase convocaţi în timpul campaniilor electorale. Cauza acelei abordări era lipsa de finanţare şi necesitatea economisirii banilor publici. În ultimii ani CEC a devenit o adevărată instituţie, cu finanţare suficientă de la buget şi cu resurse impunătoare din ajutoare internaţionale. În consecinţă, atît gradul de profesionalism al membrilor, cît şi structura internă a instituţiei a crescut şi s-a dezvoltat. Întrebarea legitimă, de ordin conceptual este — de ce nu se poate modifica legea astfel încît toţi cei nouă membri ai CEC să activeze permanent? Dacă CEC are 6 departamente şi cîteva subdiviziuni, de ce acestea nu pot fi conduse de membrii titulari ai CEC? Un calcul elementar arată că o astfel de abordare normală ar avea drept efect optimizarea activităţii CEC şi economisirea banilor publici. Nu ar exista nicio necesitate pentru majorarea cu 35% a salariilor membrilor nepermanenţi ai CEC în perioada electorală, nemaivorbind de disconfortul permanent cauzat acestei categorii a membrilor CEC de degrevările de la locul permanent de muncă.

În privinţa modificărilor referitoare la finanţarea campaniilor electorale este de menţionat că a fost revăzut substanţial capitolul patru a Codului electoral, care anterior se referea doar la asigurarea materială a campaniilor electorale. Principalele modificări se referă la:

Prin legea de modificare a Codului electoral au mai fost introduse modificări în Codul penal, Codul contravenţional, Codul audiovizualului, Legea Curţii de Conturi şi Legea privind partidele politice. Se poate constata că toate modificările la legile invocate sunt binevenite, cu excepţia celor referitoare la Legea privind partidele politice, care merită o examinare separată.

Învestirea Irinei Vlah în funcţia de Guvernator al Găgăuziei BOP despre situaţia social-politică din ajunul alegerilor locale