Monitoring→Politica→Comentarii

---

Desfăşurarea procesului electoral

Recentele alegeri parlamentare din Republica Moldova (RM) s-au desfăşurat cu abateri de la standardele internaţionale. Totuşi, Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor (MIOA) parlamentare, misiune comună la care au luat parte OSCE/BIDDO, Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) şi Parlamentul European (PE), a constatat că “alegerile parlamentare din 6 martie 2005 din Republica Moldova s-au desfăşurat în general în conformitate cu majoritatea angajamentelor OSCE, cu standardele Consiliului Europei şi cu alte standarde internaţionale referitoare la alegeri. Cu toate acestea, nu au reuşit să îndeplinească unele angajamente şi standarde indispensabile pentru un proces electoral cu adevărat competitiv. În special, condiţiile desfăşurării campaniei electorale şi accesul la mass-media nu au fost suficient de echitabile; în această privinţă, s-au confirmat tendinţele negative constatate încă de la alegerile locale din 2003”.

Această concluzie a fost susţinută de Departamentul de Stat al SUA. Şi observatorii naţionali întruniţi în Coaliţia 2005 au reiterat, practic, concluzia.

În acest context merită menţionat şi comentariul Departamentului de Informaţii al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în care se afirmă: “Dacă estimăm alegerile din RM din punctul de vedere al transparenţei, atunci există dubii în acest sens. În cadrul desfăşurării campaniei electorale comunitatea internaţională a semnalat utilizarea de către autorităţile moldoveneşti a resurselor administrative, reflectarea părtinitoare, tendenţioasă a procesului electoral mai ales în mass-media de stat. Aceste concluzii ar fi putut fi confirmate sau infirmate de observatorii din CSI, inclusiv din Rusia, participarea cărora la monitorizarea alegerilor a fost nedorită de Chişinău. S-ar putea ca autorităţile RM să fi avut ce ascunde dacă au procedat în acest fel, recurgînd chiar la reţinerea şi deportarea din RM a reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale şi de apărare a drepturilor omului, preponderent a cetăţenilor ruşi, care în baze legale au încercat deopotrivă cu colegii lor din străinătate să participe la observarea alegerilor.

Un şir de încălcări a fost fixat în procesul de votare. Astfel, un număr semnificativ de cetăţeni moldoveni aflaţi peste hotare au fost, de fapt, lipsiţi de dreptul de a-şi realiza dreptul de vot, consfinţit în Constituţia RM. Din cîteva sute de mii de moldoveni aflaţi în Rusia au putut vota doar aproximativ trei mii. O situaţie similară s-a observat şi în cazul cetăţenilor RM domiciliaţi în Transnistria.

Din păcate, astfel de fapte au rămas în afara cîmpului de vedere al observatorilor internaţionali, care au activat în RM. Este vorba despre aceeaşi practică a dublelor standarde căreia este necesar a i se pune capăt prin intermediul elaborării criteriilor unice de monitorizare a procesului electoral, oriunde s-ar desfăşura acesta”.

Nu încape îndoială că aceste aprecieri, pe lîngă aprecierile formaţiunilor politice angajate în lupta electorală, vor avea un impact major asupra asigurării stabilităţii sau, dimpotrivă, asupra unei eventuale destabilizări politice din RM. În perioada imediat următoare alegerilor parlamentare, atunci cînd vor fi alese organele de conducere ale Parlamentului, cînd va fi numit Guvernul şi cînd va fi ales şeful statului de către Parlament vor ieşi la iveală toate antagonismele mai vechi, precum şi cele mai noi, generate de modul în care a fost desfăşurată campania electorală.

Rezultatele alegerilor

În conformitate cu datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale (CEC), la alegeri au participat 1 576 203 alegători din cei 2 430 537 incluşi în listele de bază şi în cele suplimentare, adică 64,84%. În listele suplimentare au fost incluşi aproximativ 7% din cetăţenii cu drept de vot.

Pentru comparaţie vom menţiona că la alegerile parlamentare din 2001 au participat 1 607 095 de alegători, cu aproximativ 30 000 mai mult, rata de participare fiind de 67,52%. Atunci în listele electorale suplimentare au fost introduşi 5,5% din alegători.

Merită menţionat faptul că pentru participarea la recentele alegeri parlamentare, în listele de alegători au fost introduşi cu 53 429 mai multe persoane, iar rata de participare a fost cu aproximativ 3% mai joasă. Diferenţa dintre numărul de buletine eliberate cetăţenilor şi numărul de buletine găsite în urnele de vot a fost de 124. În 2001 această diferenţă a fost de 392. Numărul de voturi nevalabile a fost de 18 251 sau 1,16%, fiind foarte aproape de cel din 2001 — 19 446 (1,21%).

În urma alegerilor din 6 martie, din cei 23 de concurenţi electorali doar trei — Partidul Comuniştilor, Blocul “Moldova Democrată” şi Partidul Popular Creştin Democrat au depăşit pragul electoral, urmînd să fie reprezentaţi în noul Parlament al RM. Ceilalţi 20 de concurenţi electorali au acumulat împreună 16,42% din voturile alegătorilor, voturi care au fost distribuite celor trei învingători în mod proporţional, în conformitate cu formula lui d’Hondt. În 2001 numărul de voturi acumulate de concurenţii care nu au trecut pragul electoral a fost de aproximativ 28%.

1. Partidul Comuniştilor (PC) a acumulat, în conformitate cu datele preliminare făcute publice de către Comisia Electorală Centrală (CEC), 716 336 voturi, ceea ce reprezintă 45,98%. Redistribuirea celor 16,42% de voturi acumulate de concurenţii care nu au depăşit pragul electoral i-a adus PC 10 mandate în plus. În noul Parlament PC va dispune de 56 de mandate din 101. Pe listele PC au fost aleşi 15 deputaţi care nu sînt membri de partid. Astfel, în noul Parlament PC va deţine o majoritate absolută, putînd să aleagă organele de conducere ale Parlamentului şi să numească Guvernul de unul singur.

   Totuşi, comparînd recenta victorie a PC cu victoria în alegerile din 2001 cînd acesta a acumulat 50,07% şi 71 de mandate, se constată că PC va avea în noul Parlament cu 15 mandate mai puţin. Acesta înseamnă că PC nu va mai putea modifica Constituţia RM de unul singur, pentru aceasta fiind nevoie de 68 de mandate (2/3 din voturile deputaţilor aleşi). De asemenea, PC nu va putea de unul singur alege nici şeful statului, pentru aceasta fiind necesare 61 de voturi (3/5 din voturile deputaţilor aleşi). Aceşti doi factori, în special ultimul, implică necesitatea cooperării cu celelalte două fracţiuni parlamentare.

2. Blocul “Moldova Democrată” (BMD) a acumulat, în conformitate cu aceleaşi date preliminare ale CEC, 444 377 voturi, sau 28,53%. După redistribuirea voturilor după formula lui d’Hondt BMD a primit 34 de mandate.

   Deşi unele voci din cadrul BMD şi-au exprimat insatisfacţia, totuşi rezultatul obţinut poate fi considerat drept un succes incontestabil al acestei formaţiuni. Anume faptul că BMD a reuşit să se constituie din trei formaţiuni diferite (Alianţa “Moldova Noastră”, Partidul Democrat şi Partidul Social-Liberal), care după alegerile din 2001, la rîndul lor, au însumat altele vreo 15 formaţiuni mici, se datorează micşorării dramatice a voturilor pierdute de formaţiunile care nu au trecut pragul electoral de la 28% în 2001 la 16,42% în 2005.

3. Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) a acumulat 141 341 voturi, ceea ce constituie 9,07%. Astfel, PPCD a obţinut în recentele alegeri cu aproximativ 10 000 de voturi mai mult decît în alegerile precedente, ceea echivalează cu un spor de aproximativ 0,8%. După redistribuirea proporţională a voturilor formaţiunilor care nu au trecut pragul electoral PPCD a obţinut 11 mandate, la fel ca în legislativul precedent.

   Deşi liderii PPCD s-au arătat nemulţumiţi de scorul obţinut pe motiv că formaţiunea a trebuit să-şi desfăşoare campania în condiţii inegale şi chiar ostile din partea partidului de guvernămînt, totuşi PPCD a confirmat tendinţa observată mai de mult de ascensiune foarte lentă, dar sigură.

4. Formaţiunile politice care nu au depăşit pragul electoral au acumulat împreună aproximativ 15,5% de voturi. Aceste formaţiuni pot fi împărţite în trei categorii:

   1. formaţiunile care au avut lideri relativ bine cunoscuţi şi au dispus, mai mult sau mai puţin, de resurse financiare pentru a se ambiţiona să se lanseze singure în campania electorală. Printre acestea pot fi menţionate: Partidul Social-Democrat (2,95%), Partidul Dreptăţii Social-Economice (1,66%), Partidul Ţărănesc Creştin Democrat (1,37%) şi Uniunea Centristă (0,75%). Ofertele electorale ale acestor formaţiuni au fost destul de consistente, unele chiar foarte bune. PSD şi PŢCD au reuşit să desfăşoare campanii foarte active, uneori chiar agresive, însă se pare că fenomenul “votului util” în conformitate cu care alegătorii preferă să voteze “formaţiunile cu şanse” de a trece pragul electoral a deturnat o parte din potenţialii simpatizanţi ai acestor formaţiuni;
   2. formaţiunile care au exploatat aşa-zisul “vot etnic”. Este vorba despre Blocul “Patria-Rodina” (4,97%), Mişcarea “Ravnopravie” (2,83%) şi Uniunea Muncii “Patria-Rodina” (0,92%). Deşi aceste formaţiuni s-au lansat separat în campania electorală, mesajele lor în linii mari aveau acelaşi conţinut antioccidental, prorusesc şi protransnistrean. Ţinta atacurilor acestor formaţiuni a fost liderul PC, Vladimir Voronin, pe motiv că acesta ar fi schimbat vectorul politicii externe din unul prorusesc în unul prooccidental şi că ar promova o politică de înăbuşire economică şi diplomatică a regimului transnistrean. În alegerile precedente formaţiunile respective acumulau sub un procent din voturile alegătorilor. De această dată au acumulat împreună 8,72%, mai ales, în regiunile în care locuiesc compact minorităţile naţionale şi unde, tradiţional, dominaţia PC era exclusivă.
   3. Partidul Republican s-a evidenţiat prin faptul că a acumulat doar 592 de voturi (0,04%), ceea ce ar însemna că pentru el a votat doar 10% din propriii membri.

5. Candidaţii independenţi au acumulat împreună 14 676, cea ce reprezintă 0,94% din numărul de voturi valabil exprimate. Pentru comparaţie vom aminti că în 2001 candidaţii independenţi au acumulat împreună 2,29%; în 1998 — 5,63%; în 1994 — 2,54%. Este evident că “votul util” al alegătorilor diminuează dramatic şansele candidaţilor independenţi, mai ales după ce în 1997 a fost introdus pentru aceştia pragul electoral de 4%, diminuat ulterior pînă la 3%.

   Prestaţia candidaţilor independenţi devine tot mai slabă. În recenta campanie electorală patru dintre aceştia s-au manifestat doar prin faptul că nu şi-au utilizat timpii de antenă gratuiţi pentru a încerca să iasă din anonimatul cvasiabsolut, ci au oferit aceşti timpi de antenă pentru un atac coordonat la adresa PPCD.

Portretul sociologic al Parlamentului

Portretul sociologic al noii componenţe a Parlamentului are cîteva particularităţi demne de menţionat. În primul rînd, formaţiunile politice care au depăşit pragul electoral au promovat pe listele lor de candidaţi 18 deputaţi care nu sînt membri de partid. Este un semnal pozitiv pentru apărătorii intereselor aşa-zişilor candidaţi independenţi. În al doilea rînd, numărul de doamne reprezentate în noul Parlament a atins cifra de 21.

Recentele alegeri au confirmat şi unele tendinţe observate în alegerile precedente: a) 1/3 din componenţa Parlamentului a rămas aceleaşi; b) 2/3 din deputaţi sînt din municipiul Chişinău, regiunile rămînînd foarte slab reprezentate.

Tabelul de mai jos pune în evidenţă şi alte date referitoare la ocupaţia, profesia şi instruirea deputaţilor aşa cum au indicat aceştia în documentele depuse la CEC.

Fracţiuni	PC	BMD	PPCD	Parlamentul în întregime
Numărul de membri	56	34	11	101
Membri fără de partid	15	1	2	18
Vîrsta medie (ani)	52,7	48,1	45,9	50,4
Numărul de femei	11	5	5	21
Domiciliaţi în Chişinău	31	27	9	67
Domiciliaţi în raioanele de centru	7	4	2	13
Domiciliaţi în raioanele de nord	13	3	0	16
Domiciliaţi în raioanele de sud	4	0	0	4
Domiciliaţi în afara RM	1	0	0	1
Funcţionari ai administraţiei publice centrale	13	0	0	13
Deputaţi în actualul Parlament	24	7	3	34
Primari	3	2	0	5
Funcţionari ai administraţiei publice locale	4	4	1	9
Economişti	12	9	0	21
Jurişti	9	5	1	15
Politologi	11	6	0	17
Manageri	2	4	1	7
Diplomaţi	2	0	0	2
Ingineri	23	12	2	37
Agronomi	4	0	0	4
Pedagogi	10	5	2	17
Istorici	2	4	1	7
Jurnalişti	0	1	5	6
Medici	3	1	0	4
Filologi	0	1	0	1
Sindicalişti	1	1	0	2
Conducători SA	2	4	0	6

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet