Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
“Anexele secrete” şi transparenţa decizională
|
|
Programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) — “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, este pe cît de ambiţios, pe atît de dificil de realizat. Chiar dacă pe pagina web a Guvernului există o rubrică specială referitoare la transparenţa decizională, despre adevărata modalitate de adoptare a deciziilor putem află din citirea printre rînduri a Adresării din 12 iulie 2011 a Prim-ministrului către cetăţeni. Potrivit acestui demers, lucrurile în Republica Moldova merg prost, iar cauza constă în politizarea instituţiilor de forţă şi de ocrotire a normelor de drept.
În consecinţă, Premierul a propus deblocarea situaţiei prin realizarea mai multor acţiuni, printre care:
- dinamizarea implementării procesului de reformă şi lupta împotriva corupţiei;
- redarea funcţionalităţii instituţiilor statului, care să nu fie resetate de cîte ori se schimbă partidele de la guvernare, astfel încît să deservească necesităţile publice şi nu pe cele ale grupurilor de interese;
- evaluarea activităţii Cabinetului de miniştri şi a instituţiilor publice independente, urmată de remanieri;
- fiecare partid din AIE să facă o evaluare a activităţii conducătorilor de instituţii pe care i-au desemnat, după care să se discute pe marginea acestor evaluări şi să se ia deciziile care se impun; adoptarea Legii cu privire la responsabilitatea ministerială, astfel încît “fiecare membru al Cabinetului de miniştri să poarte răspundere personală pentru activitatea desfăşurată”;
- depolitizarea instituţiilor de drept — justiţia, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţie şi Securitate (SIS), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), pentru a rupe cercul vicios al unui sistem corupt de pe urma politizării excesive: numirea conducătorilor după criterii politice şi deservirea intereselor celor care determină numirile în funcţie.
Apelul invocat şi soluţiile propuse de Prim-ministru au amintit societăţii, că imediat după semnarea Acordului de constituire a AIE-2, la 30 decembrie 2010, în prim plan au ieşit discuţiile privind existenţa unor “anexe secrete” la Acordul menţionat. Liderii AIE au recunoscut existenţa unor astfel de anexe, dar au refuzat să le dea publicităţii, menţionînd că încă nu a venit timpul potrivit pentru aceasta. Acum, cînd lucrurile din cadrul AIE s-au împotmolit, este logic ca societatea să se întrebe dacă nu cumva rădăcinile răului se alimentează din acele “anexe secrete”? Mai mult, gîndul trebuie să ne ducă la guvernarea AIE-1, care după cum se ştie nu a fost constituită în bază unui acord scris, ci în baza unor înţelegeri verbale. Aceasta este necesar pentru a încerca să înţelegem dacă nu cumva “anexele secrete” au precedat, de fapt, Acordul de constituire a AIE-2. Dacă se va dovedi că este aşa, atunci negocierile ce au durat timp de o lună după alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, au fost o simplă aruncare a “prafului în ochi” şi nicidecum dezbateri pe marginea “principiilor şi valorilor” de guvernare a Republicii Moldova.
Primul clopoţel care a sunat alarma că lucrurile în AIE nu se bazează pe “principii şi valori”, ci pe “accesul la pîrghii”, adică la instrumente de influenţă pentru realizarea intereselor înguste de partid, a sunat la 20 octombrie 2009, cînd a fost modificată Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, tocmai pentru a politiza, adică a distribui după algoritm importante funcţii publice, în favoarea componentelor AIE. Al doilea clopoţel a sunat atunci, cînd AIE a adoptat, la 21 mai 2010, amendamente la Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000, prin care s-a adoptat o Anexă cu titlul Lista persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit, care sînt exceptate de la adresarea în instanţa de contencios administrativ. Această Listă, în afara funcţiilor politice, cuprindea funcţii ca:
- Preşedintele, vicepreşedintele, judecătorul instanţei judecătoreşti;
- Judecătorul Curţii Constituţionale;
- Preşedintele, membrul Consiliului Superior al Magistraturii;
- Preşedintele, membrul Curţii de Conturi;
- Procurorul General, prim-adjunctul Procurorului General, adjunctul Procurorului General;
- Directorul, directorul adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate;
- Guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei;
- Preşedintele, membrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului;
- Preşedintele, vicepreşedintele, secretarul, membrul Comisiei Electorale Centrale;
- Şeful, adjunctul şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat;
- Directorul general al Serviciului Vamal;
- Directorul, directorul adjunct al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, al Agenţiei “Moldsilva”, al Agenţiei Rezerve Materiale, al Agenţiei Turismului;
- Directorul, directorul adjunct al Biroului Naţional de Statistică, al Biroului Relaţii Interetnice;
- Directorul, directorul adjunct al Serviciului Grăniceri;
- Directorul, directorul adjunct al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei;
- Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentantul permanent şi trimisul — şef al misiunii diplomatice, consulul general;
- Directorul general, directorul, directorul general adjunct, directorul adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal;
- Preşedintele, vicepreşedintele, membrul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare;
- Directorul Centrului pentru Drepturile Omului, avocatul parlamentar.
Această listă nu este altceva decît expresia explicită a interesului AIE în politizarea funcţiilor respective, pentru partajarea lor algoritmică între componentele AIE. Mai mult, modificările la Legea contenciosului administrativ s-au efectuat pentru ca deţinătorii funcţiilor invocate mai sus să poată fi demişi şi numiţi în orice moment, la bunul plac al liderilor AIE, în conformitate cu “anexa secretă”, fără a putea măcar contesta deciziile de demitere în justiţie sau în Curtea Constituţională. În acest context, trebuie menţionat faptul că la 21 decembrie 2010, Curtea Constituţională (CC) a adoptat decizia nr.29, în care a hotărît că “Actele cu caracter individual, emise de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern, cu referire la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pe durata mandatului, şi anume: preşedintele, vicepreşedintele, judecătorul instanţei judecătoreşti, judecătorul Curţii Constituţionale, preşedintele, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele, membrul Curţii de Conturi, Procurorul General, prim-adjunctul Procurorului General, adjunctul Procurorului General, guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, preşedintele, membrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, preşedintele, vicepreşedintele, secretarul, membrul Comisiei Electorale Centrale, directorul general, directorul, directorul general adjunct, directorul adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, preşedintele, vicepreşedintele, membrul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, directorul Centrului pentru Drepturile Omului, avocatul parlamentar — pot face obiect al controlului constituţionalităţii sub aspectul formei şi procedurii de adoptare”. Este adevărat, că această decizie a CC este consecinţă a revizuirii din aprilie 2010 a jurisdicţiei CC, revizuire ad-hoc, legată de examinarea la Curte a aşa-zisului “caz Muruianu”.
Este important, că în aceeaşi hotărîre a CC a fost adoptată o Adresă către Parlament, în care se spune:
- Curtea Constituţională a constatat că modificările operate şi Anexa conţin unele inadvertenţe, care, în executarea dispoziţiilor legii, ar putea conduce la încălcarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor;
- Curtea a indicat că este necesară o interpretare suplimentară în sensul delimitării exprese a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit;
- la întocmirea listei din Anexă nu s-a făcut distincţie între persoanele oficiale de stat, exponente ale unui interes politic deosebit, şi persoanele oficiale de stat, exponente ale unui interes public deosebit;
- Curtea Constituţională solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi să informeze Curtea, în termenele stabilite de legislaţia în vigoare, despre decizia adoptată.
Ca de obicei, Parlamentul a ignorat Adresa Curţii Constituţionale. În consecinţă, peste doar o jumătate de an de la publicare hotărîrii CC, precum şi de la constituirea AIE-2, a sunat nu cel de al treilea clopoţel, ci un clopot mare, în care a bătut chiar Prim-ministrul, pentru a avertiza că Republica Moldova este supusă riscului mafiotizării din cauza politizării funcţiilor care reprezintă un interes public deosebit.
În contextul celor menţionate mai sus, merită dezvăluită, măcar lapidar, una din noţiunile de corupţie politică: comportament ce se abate de la rolul public formal sub influenţa scopurilor particulare, promovate prin distorsionarea statutului public al funcţiilor rîvnite, astfel încît aceste funcţii să poată fi controlate. Evident, corupţia politică are un caracter implicit, tenebru. Ea se manifestă, la prima vedere, prin lipsa componentei explicit monetare a actului corupţional, dar comportă riscuri mult mai mari, legate de folosirea instituţiilor publice în scopuri înguste de partid, inclusiv pentru acte de corupţie mult mai sofisticate, dar şi pentru lupta cu adversarii politici.
Constatînd cele de mai sus, este imperios necesar ca elementele active ale societăţii civile, mass-media, reprezentanţii instituţiilor internaţionale care asistă Republica Moldova să exercite presiuni asupra AIE pentru ca să fie date publicităţii “anexele secrete” la Acordul de constituire a AIE, dacă acestea există cu adevărat, astfel încît opinia publică să se convingă că nu există pericolul avansării corupţiei politice pînă la limita după care instituţiile statului au devenit supuse intereselor clanurilor politico-economice din spatele partidelor politice.