partide.md

|||

PCRM / 10 noiembrie 2017

Textul prezentării Proiectului moţiunii simple asupra activităţii judecătorilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, rostit în plenul Parlamentului de către preşedinta fracţiunii PCRM Inna Şupac.

La precedenta şedinţă a Parlamentului fracţiunea Partidului Comuniştilor a făcut un apel către toţi deputaţi de a semna iniţiativa noastră de moţiune simplă asupra activităţii judecătorilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova.

Noi cu vehemenţă am condamnat mai multe hotărâri şi acţiuni distructive ale Curţii Constituţionale, care a demonstrat o lipsă totală de respect faţă de Constituţia Republicii Moldova şi care s-a transformat în una din componentele guvernării.

Reamintim, că noi încă în ianuarie 2012 şi-am retras încrederea faţă de Înalta Curte, organ ruşinos, declarând că unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova va fi poporul. Atunci Curtea Constituţională şi-a depăşit flagrant competenţa, anulînd în totalitate procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, fapt absolut inadmisibil.

Actuala componenţă a Înaltei Curţi a politizat excesiv rolul acesteia, modificând în mai multe rânduri Constituţia, prin ce şi-a arogat nişte competenţe ale Parlamentului Republicii Moldova.

Notăm că hotărâre din 5 decembrie 2013 a Înaltei Curţi referitoare la limba oficială nu comportă un caracter istoric, reprezentând o palmă dată cetăţenilor Republicii Moldova şi generând un conflict de identitate naţională. Avizul Curţii Constituţionale din 31 octombrie 2017 numit “decizie de ordin tehnic” încalcă principiile democratice care subminează suveranitatea naţională. Dreptul de a lua astfel de decizii aparţine doar întregului popor în cadrul unui referendum.

Nemaivorbind de faptul că decizia Curţii Constituţionale din data de 4 martie 2016 de trecere la alegeri prezidenţiale directe reprezintă o lovitură de stat constituţională.

Avînd în vedere că la apelul nostru de a semna textul moţiunii simple s-au alăturat deputaţii fracţiunii Partidului Socialiştilor, respectiv, iniţiativa dată are numărul suficient de semnături, depunem moţiunea în mod regulamentar şi aşteptăm dezbaterea acesteia, conform art.113 al Regulamentului Parlamentului.

Moţiune simplă
asupra activităţii judecătorilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova

Subsemnaţii, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu art.105 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova şi art.112 şi art.113 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, înaintăm moţiunea simplă asupra activităţii judecătorilor Curţii Constituţionale, astfel exprimând poziţia cu privire la una din problemele de bază ale politicii interne a Republicii Moldova.

Motivarea

În conformitate cu prevederile art. 134 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova, Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.

Judecătorul Înaltei Curţi trebuie să fie independent şi să se supună numai Legii Fundamentale, el are mai multe obligaţii, printre care îndeplinirea atribuţiilor cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei, păstrarea secretului deliberărilor şi al voturilor, să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale, la adoptarea actelor să-şi exprime votul afirmativ sau negativ, să nu permită folosirea funcţiei sale în scop de propagandă de orice fel, să se abţină de la orice acţiune contrară statutului de judecător, precum şi alte obligaţii.

Pe parcursul exercitării mandatului său, Preşedintele Curţii Constituţionale, domnul Tudor Panţâru a făcut mai multe declaraţii de presă contrare statutului său de judecător, acesta publicând mai multe articole unioniste şi contrare adevărului istoric. Ieşirile publice în mass-media ale dlui Panţâru provoacă mai multe interpretări şi controverse în ceea ce vizează limita între libertatea de exprimare a unui judecător al Înaltei Curţi şi obligaţiile sale funcţionale. Preşedintele Curţii Constituţionale, tot mai des, îşi permite să comenteze nu doar deciziile autorităţii de jurisdicţie constituţională, dar şi anumite subiecte politice, astfel încălcând principiul independenţei. Domnul Panţâru şi-a expus poziţia vis-a-vis de situaţia economică, politică şi socială din ţară, a supus criticii unii actori politici, precum şi unele ramuri ale puterii de stat. Tot mai des, Preşedintele Curţii Constituţionale este traducătorul celor cu tendinţe autoritare şi contrare statului de drept.

Spre regret, niciunul dintre judecătorii Curţii nu s-au autosesizat cu privire la comportamentul contrar statutului său de judecător al Preşedintelui Înaltei Curţi, manifestând o vădită neglijenţă în raport cu obligaţiile sale funcţionale.

Totodată, Înalta Curte, în actuala componenţă, manifestă o vădită părtinitate la examinarea cauzelor cu care sunt sesizate în raport cu opoziţia parlamentară. Astfel, majoritatea sesizărilor opoziţiei sunt respinse la faza admisibilităţii. Mai mult, într-un mod vădit contrar principiului independenţei şi imparţialităţii, Înalta Curte, la pronunţarea deciziilor pe marginea sesizărilor opoziţiei foloseşte într-un mod inadmisibil nişte argumente evident neîntemeiate, precum: sesizarea a fost întocmită defectuos şi prin abuz de drept. Spre regret însă, Înalta Curte învinuind opoziţia de abuz de drept şi de întocmire defectuoasă a sesizărilor, nu aduce nici un argument în acest sens. Din contra, folosirea unor asemenea tipuri de fraze nu pot fi tratate altfel decât limitarea accesului la justiţia constituţională.

Opoziţia parlamentară a condamnat cu vehemenţă mai multe hotărâri şi acţiuni distructive ale Curţii Constituţionale, care a demonstrat o lipsă totală de respect faţă de Constituţia Republicii Moldova — Legea Fundamentală a Republicii, care a discreditat unica autoritate de jurisdicţie constituţională în stat, care s-a transformat în una din componentele alianţei de guvernare.

Actuala componenţă a Înaltei Curţi a politizat excesiv rolul acesteia, modificând în mai multe rânduri Constituţia, prin ce şi-a arogat nişte competenţe ale Parlamentului Republicii Moldova.

Mai mult, Înalta Curte chiar şi-a permis să declare neconstituţionale unele prevederi constituţionale contrar propriei practici, care stabilea clar că, Înalta Curte va putea declara neconstituţionale toate actele legislative şi normative, cu excepţia legilor constituţionale.

Chiar dacă Curţile Constituţionale au un rol diferit de sistemul instanţelor judecătoreşti, judecătorii Înaltei Curţi nu au dreptul să îşi aroge competenţe străine, or o astfel de manifestare încalcă principiul constituţional al separării puterilor în stat.

Este de remarcat că, în ultima vreme Înalta Curte pronunţă nişte hotărâri pe cât de novatorii pe atât de stranii. Astfel, într-un caz judecătorii au constatat că, detenţia unei persoane în arest preventiv mai mult de 12 luni este neconstituţională. Totodată, într-un mod absolut inexplicabil, Înalta Curte a acceptat detenţia unor asemenea persoane pentru o perioadă de până la 30 zile, perioadă în care judecătorii instanţelor de judecată urmau să decidă asupra mandatelor de arest a persoanelor care sunt încarcerate mai mult de 12 luni. Adică, pentru perioada de 30 zile, în principiu Înalta Curte, în afara Constituţiei sau a altei norme internaţionale relevante, a autorizat detenţia ilegală a persoanei, fapt care este inadmisibil şi nu poate fi justificat nicicum.

Într-un alt caz, Înalta Curte a declarat neconstituţionale unele prevederi din Codul de procedură penală, dar a păstrat în fondul activ al dreptului normele declarate neconstituţionale până la modificarea lor de către Parlament. Adică, pe de o parte, Înalta Curte a constatat neconstituţionalitatea unor norme legale, iar pe de altă parte a admis încălcarea drepturilor omului în baza normelor litigioase, pe motiv că, nu există o altă normă care ar putea fi aplicată în condiţiile vidului legislativ format, ceea ce este inadmisibil.

Curtea Constituţională şi-a depăşit flagrant competenţa, atunci când a anulat în totalitate, la 12 ianuarie 2012, procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, fapt absolut inadmisibil. Curtea urma doar să constate încălcările, dacă au existat, intervenind doar în procesul validării mandatului de şef al statului şi nicidecum anterior acestui proces.

Nu este de neglijat nici hotărârea №36 din 5.XII.2013 a Înaltei Curţi referitoare la limba oficială vorbită de către cetăţenii Republicii Moldova. Notăm că, această hotărâre nu comportă un caracter istoric, reprezentând o palmă dată cetăţenilor Republicii Moldova şi generând un conflict de identitate naţională. Avizul Curţii Constituţionale din 31.X.2017 numit “decizie de ordin tehnic” încalcă principiile democratice care subminează suveranitatea naţională. Dreptul de a lua astfel de decizii aparţine doar întregului popor în cadrul unui referendum.

Vom remarca şi modul în care Înalta Curte a creat recursul individual, care deşi nu este prescris de lege, nefiind autorizat de către Parlament, a fost autorizat printr-o hotărâre a Curţii. Probabil din punct de vedere al democraţiei, un asemenea recurs se justifică, însă acesta putea fi autorizat doar de către Parlamentul Republicii Moldova.

Notăm şi cauza Falun Dafa şi Falun Gong, unde Înalta Curte a pronunţat neconstituţionalitatea unei norme, pe motiv de existenţă a două decizii judecătoreşti contradictorii. Însă existenţa a două hotărâri judecătoreşti contradictorii nu poate justifica neconstituţionalitate unei norme legale. Observăm că, în speţa litigioasă Înalta Curte nici măcar nu a examinat probabilitatea disfuncţionalităţii sistemului judecătoresc şi nu a normei legale.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova şi-a pierdut în totalitate dreptul de a se numi autoritate de jurisdicţie constituţională, în actuala componenţă, discreditându-se în faţa întregului popor prin acţiunile şi deciziile sale. Judecătorii care au sprijinit uzurparea puterii de stat urmează să-şi prezinte imediat demisia, ori în caz contrar, să fie demarată procedura de ridicare a mandatelor judecătorilor constituţionali.

În calitate de deputaţi de nenumărate ori am atenţionat asupra agravării permanente a situaţiei în domeniul jurisdicţiei constituţionale. Reamintim, că opoziţia parlamentară încă în ianuarie 2012 şi-a retras încrederea faţă de Înalta Curte, organ ruşinos, declarând că unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova va fi poporul.

Incapacitatea guvernanţilor de a identifica soluţii de compromis pentru alegerea şefului statului în cadrul constituţional şi legal existent au transformat problema respectivă în una ce trasează noi linii de divizare în societate. Încercările unor actori politici de a ieşi din cadrul constituţional existent pentru crearea unui nou cadru, astfel atentând la supremaţia Legii fundamentale a Republicii Moldova, au provocat proteste din partea mai multor formaţiuni politice şi cetăţeni, care invocă necesitatea de a apăra principiile constituţionale ale statului de drept împotriva abuzurilor celor de la guvernare. În acest sens, unele hotărâri ale Curţii Constituţionale au fost utilizate în mod impropriu pentru menţinerea cu orice preţ la putere ai unor actori politici şi nu este nici o siguranţă, că următoarele decizii ale acestui for constituţional nu vor duce la dispariţia statului suveran şi independent — Republica Moldova. Prin urmare, deciziile Curţii Constituţionale au fost în favoarea celor care au încălcat Constituţia, pentru că ei se dovedesc a fi principalii beneficiari ai acestor situaţii.

Dispozitivul

Având în vedere cele menţionate mai sus şi în baza prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi altor acte legislative în vigoare, prin prezenta moţiune simplă exprimăm neîncredere judecătorilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, solicităm autorităţilor competente iniţierea imediată a procedurii de demitere a judecătorilor Curţii Constituţionale şi modificarea în regim de urgenţă a procedurilor de eliberare a lor din funcţie.

Sursa: www.pcrm.md