Partidul Liberal constată că la un an de la formarea coaliţiei de guvernare, reformele anunţate întîrzie. Deşi integrarea europeană a Republicii Moldova este declarată în continuare ca fiind prioritatea principală a guvernării, observăm, totuşi, un decalaj substanţial între declaraţii şi fapte. Puterea de cumpărare a populaţiei a scăzut, iar majorările de salariu sunt anulate de creşterea preţurilor. În plus trezesc îngrijorare anumite aspecte contradictorii orientării europene precum: declararea nostalgiei după URSS, ignorarea recomandării APCE privind condamnarea crimelor comise de regimul totalitar comunist, lipsa unei voinţe politice privind ieşirea RM din CSI, menţinerea vizelor pentru cetăţenii UE şi SUA, promovarea teoriilor staliniste prin impunerea cursului de istorie integrată, numirea în funcţii administrative pe criterii politice, exercitarea de presiuni asupra simpatizanţilor opoziţiei. Autonomia locală cunoaşte un declin accentuat. Lupta împotriva corupţiei nu vizează marea corupţie şi corupţia la vîrf. În domeniile vieţii sociale constatăm:

În economie:

Pentru anul 2005 a fost anunţată o creştere a PIB-ului cu 7,1%, fără să fie menţionat faptul că această creştere economică se datorează în totalitate creşterii consumului alimentat de transferurile masive de valută din străinătate. Prin urmare, artificialitatea acestei creşteri economice menţine în continuare un nivel de trai foarte scăzut. Nu există condiţii pentru dezvoltarea business-ului mic şi mijlociu, dimpotrivă sunt puse piedici. Agenţii economici sunt obligaţi, la perfectarea actelor necesare activităţii economice sau în timpul desfăşurării activităţii, să achite sume de bani pentru diverse activităţi patronate de autorităţi sau partidul de guvernămînt. Nivelul ridicat de corupţie, birocraţie şi cumătrism reprezintă o piedică suplimentară în acest sens. Agricultura îşi continuă “marşul triumfal” cu sapa în mînă, lipsesc reformele, investiţiile şi subvenţiile în acest domeniu. Investiţiile străine sunt departe de a fi o reuşită a anului 2005. Puterea încearcă sa monopolizeze sectoarele economiei naţionale. În aceste condiţii PL cere:

• Crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea business-ului mic şi mijlociu, încurajarea activităţilor economice şi neîmpiedicarea desfăşurării lor;
• Scutirea de TVA a produselor agricole. Extinderea şi diversificarea pieţei de desfacere, importarea de tehnologii noi în agricultură;
• Abolirea practicii de hărţuire a oamenilor de afaceri şi de intimidare a agenţilor economici;
• Completarea cadrului legislativ pentru diminuarea economiei tenebre;
• Acordarea unor garanţii şi facilităţi fiscale reale pentru investitorii străini;
• Investiţii suplimentare în modernizarea infrastructurii de transport, energetică, comunicaţii;
• Sprijinirea investitorilor autohtoni, concesionarea de servicii publice către privaţi;
• Crearea de condiţii pentru importul de tehnologii noi şi performante pentru diversificarea şi dezvoltarea sectoarelor industriale;

În învăţămînt:

Alocaţia din PIB pentru învăţămînt este mai mica de 3%, necesarul însă este de 7% — 10 %. Salariile cadrelor didactice au scăzut. Prin raportare la dolar, un profesor universitar primea în 1992 circa 90$, iar în 2006 — 50$. Prin urmare, creşterea salarială pentru profesori aplicată cu o întîrziere de un an de zile nu reprezintă o creştere reală. Bursele studenţilor au fost micşorate de la 250 lei la 190 lei. Categoria studenţilor bursieri a fost restrînsă. Banii publici statului sunt îndreptate într-o direcţie greşită în ceea ce priveşte elaborarea şi editarea manualelor de istorie integrată, manuale care promovează un fals ştiinţific. Avînd în vedere cele expuse PL cere:

• Respectarea legii învăţămîntului şi dublarea alocaţiei din PIB pentru educaţie;
• Alinierea salariilor cadrelor didactice cel puţin la coşul minim de consum;
• Readucerea burselor la nivelul anterior şi creşterea lor în continuare;
• Oprirea experimentului “Istoria Integrată” şi nepermiterea cheltuirii banilor publici pentru promovarea unor teorii sovietice şi a unui fals ştiinţific;
• Încheierea unui număr mai mare de acorduri în domeniul învăţămîntului, în special cu Romînia şi alte state europene;
• Revenirea la practica firească de susţinere a bacalaureatului conform standardelor europene, fără deplasarea elevilor spre aşa-zise “centre” de susţinere a examenelor;
• Acordarea unei atenţii deosebite şcolilor romîneşti din regiunea transnistreană şi acordarea asistenţei necesare pentru extinderea activităţii acestora;
• Contracararea fenomenului de etnocid în şcolile din regiunea transnistreană subordonate regimului de la Tiraspol;

În cultură, sănătate şi sfera socială:

Salariile medicilor şi a angajaţilor din sfera culturii rămîn a fi foarte mici, departe de a acoperi coşul minim de consum. Medicamentele s-au scumpit ca urmare a introducerii TVA pentru produsele farmaceutice. Poliţa de asigurare nu permite tratamentul deplin al unui bolnav. Casele de cultură sunt în stare deplorabilă. Pensiile, alocaţiile sociale şi compensaţiile nu sunt suficiente nici pentru acoperirea minimului de existentă, a costurilor de supravieţuire. Indexarea pensiilor nu a fost făcută la nivelul creşterii preţurilor. În consecinţă considerăm necesar:

• Alinierea salariilor şi a pensiilor la nivelul costului minim de consum;
• Modificarea conţinutului poliţei de asigurare în medicină pentru oferirea unui tratament complex şi suficient;
• Scutirea medicamentelor de TVA;
• Renovarea caselor de cultură şi desfăşurarea de activităţi pentru tineret în special în mediul rural;
• Modificarea legii filantropiei, încurajarea agenţilor economici să sprijine proiecte culturale;
• Indexarea pensiilor proporţional cu creşterea preţurilor pentru a menţine puterea de cumpărare a cetăţenilor;

În justiţie:

Nivelul încrederii populaţiei în justiţie rămîne a fi unul scăzut. Instanţele de judecată sunt percepute de către puterea politică ca mijloc pentru atingerea de scopuri politice şi nu ca o autoritate a statului care veghează asupra respectării legii. Funcţionarea justiţiei este împiedicată de: salariile mici ale judecătorilor şi a personalului auxiliar ceea ce duce la corupţie, încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, limitarea independentei instituţionale a justiţiei, neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti pronunţate împotriva guvernului, dependenţa financiară a sistemului judiciar de către puterea executivă, finanţare insuficientă şi lipsa unor spaţii de lucru adecvate. Deşi a fost efectuată reforma CSM, această instituţie nu corespunde normelor ;i standardelor europene. Magistraţii sunt discriminaţi din punct de vedere social şi financiar prin raport la reprezentanţii puterii legislative şi executive. Avînd în vedere cele expuse PL cere implementarea următoarelor măsuri pentru buna funcţionare a justiţiei şi recăpătarea încrederii populaţiei într-o justiţie independentă şi dreaptă:

• Creşterea salariilor magistraţilor pentru asigurarea garanţiilor sociale şi salariale pornind de la principiul separaţiei puterilor în stat (venituri similare cu cele ale reprezentanţilor puterii legislative şi executive);
• Îndeplinirea angajamentelor faţă de Consiliul Europei referitor la modificarea şi completarea unui set de legi care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc şi a procuraturii în Republica Moldova;
• Asigurarea rolului decisiv al CSM în procesul de numire a judecătorilor pentru aducerea funcţionării sistemului judecătoresc conform standardelor europene şi pentru nepermiterea abuzurilor Preşedintelui statului în această privinţă;
• Reducerea vîrstei de intrare în magistratură de la 30 la 25 de ani;
• Schimbarea modalităţii de desemnare a Procurorului general;
• Demilitarizarea şi depolitizarea procuraturii şi a poliţiei, şi asigurarea funcţionării acestor instituţii conform standardelor europene. Reorganizarea procuraturii în minister public menit să asigure o ancheta penala obiectivă. Reorganizarea poliţiei conform principiului subsidiarităţii şi a descentralizării puterii pentru ca poliţia să asigure protecţia cetăţenilor;
• Reducerea implicării Guvernului prin intermediul Ministerului Justiţiei în activitatea Baroului de Avocaţi;
• Autorizarea Baroului de Avocaţi cu dreptul de a organiza şi desfăşura examenul de intrare în avocatură;

În mass-media:

Deşi există o pluralitate de opinii în presa scrisă, mass-media electronică rămîne a fi influenţată de mediul politic. Din această cauză lipseşte dialogul firesc în mass-media pe subiectele de interes public. Presa nu are libertatea de a exercita funcţia de informare a populaţiei. În acelaşi timp CCA nu asigură aplicarea legislaţiei pentru dezvoltarea spaţiului informaţional unic în RM şi pentru conectarea deplină a acestuia la spaţiul informaţional european. Situaţia din presă nu permite cetăţeanului să discearnă între adevăr şi minciună, corupţie şi onestitate, demagogie şi justeţe. Obişnuinţa de a lustrui imaginea guvernării rămîne a fi o practica în mass-media cu acoperire naţională. O precondiţie pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă Republica Moldova o reprezintă liberalizarea mass-media, din aceste motive cerem:

• Asigurarea condiţiilor necesare pentru respectarea libertăţii editoriale;
• Apariţia unui dialog public şi deschis prin intermediul mass-media cu participarea reprezentanţilor partidelor politice de la putere şi din opoziţie, parlamentrară şi extraparlamentara, a societăţii civile, a publicului larg etc;
• Dezbaterea şi analizarea sub toate aspectele a problemelor cu care se confruntă societatea precum: implementarea planului de acţiuni UE — RM, problema transnistreană, presiunile Federaţiei Ruse, problema gazului şi a resurselor energetice, problema condamnării crimelor comunismului, legea lustraţiei, transparenţa actului de guvernare, corupţia, implicarea tinerilor în viata publică şi în politică, problema istoriei integrate şi a reducerii orelor de limba romînă etc;
• Susţinerea presei scrise şi electronice autohtone fără discriminare;
• Deetatizarea presei raionale;
• Asigurarea accesului la mass-media din Republica Moldova a populaţiei din stînga Nistrului;

În politica externă:

În domeniul politicii externe Republica Moldova înregistrează un succes salutabil. Parteneriatul strategic cu UE şi SUA reprezintă o încununare a aspiraţiilor pentru libertate a populaţiei din RM. Colaborarea pe plan regional cu Ucraina contribuie la consolidarea independentei RM, precum şi la soluţionarea conflictului transnistrean. Este important, în special prin prisma obiectivelor de integrare europeană a RM, ca şi relaţiile cu Romînia sa înregistreze o dinamică pozitivă şi să aibă loc o apropiere firească între cele două state. În acelaşi timp implementarea planului de acţiuni UE-RM se arata a fi de suprafaţă şi mai mult declarativă. Uniunea Europeană a constatat multiple restanţe la majoritatea capitolelor. Anumite iniţiative vin chiar în contradicţie cu planul de acţiuni. În aceste condiţii cerem:

• Implementarea mai dinamică şi cu buna credinţă a planului de acţiuni UE — RM, şi renunţarea la orice tip de practici sau acţiuni care contravin planului de acţiuni;
• Menţinerea unei poziţii demne şi verticale în relaţia cu Federaţia Rusă;
• Implicarea sporită a actorilor regionali Ucraina şi Romînia în soluţionarea conflictului transnistrean;
• Ieşirea Republicii Moldova din CSI;
• Anularea vizei pentru cetăţenii UE şi SUA, anularea obligaţiei de înregistrare a cetăţenilor străini la MDI;
• Conectarea sistemului informaţional al RM la sistemul european;
• Alinierea la standardele europene a sistemului de paşapoarte al RM, a serviciului vamal şi a celui de grăniceri;
• Crearea de condiţii propice pentru investiţii străine şi dezvoltarea mediului de afaceri;
• Valorificarea regimului preferenţial de comerţ cu UE.

În concluzie, Partidul Liberal constată că pe plan extern, Republica Moldova înregistrează anumite progrese şi se bucură de atenţie sporită din partea partenerilor occidentali. Partidul Liberal se pronunţă pentru consolidarea acestor relaţii şi pentru unirea eforturilor Ucrainei, Georgiei şi a Republicii Moldova pentru respingerea şantajului aplicat de Federaţia Rusă în problema vinului, a regimului vamal şi a gazelor. Este important, ca şi politica interna sa fie în concordantă cu politica externă, or, din păcate, pe plan intern guvernarea actuală manifesta spirit declarativ şi nedorinţă de a implementa în realitate reformele asumate în faţa Uniunii Europene şi în faţa populaţiei RM, reforme necesare pentru depăşirea crizei social economice, a perioadei de tranziţie şi pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Partidul Liberal reaminteşte că, în contextul actual, al şantajului aplicat de Federaţia Rusă este cu atît mai important ca reformele să nu întîrzie, pentru ca doar reformele în interiorul RM vor da credibilitate demersului nostru european şi vor crea premisele necesare pentru soluţionarea problemei transnistrene, şi pentru edificarea în Republica Moldova a statului de drept şi a unei societăţi democratice cu cetăţeni prosperi.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet