Alegerile prezidenţiale din 2020 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPL

20 de ani de Tricolor

|versiune pentru tipar||
PL / 27 aprilie 2010
Partidul Liberal

Gheorghe Ghimpu s-a născut la 26 iulie 1937 în satul Coloniţa, Lăpuşna, România. A fost un politician din Republica Moldova, deţinut politic în perioada sovietică pentru convingeri sale şi participarea la fondarea Frontului Naţional-Patriotic din Basarabia şi Nordul Bucivinei în 1972. A fost fondator al Mişcării de Eliberare Naţională, membrul al Comitetului Executiv al Frontului popular din Moldova şi deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic în 1990.

Gheorghe Ghimpu şi-a trăit clipa de fericire la 27 aprilie 1990, fiind primul care a dat jos drapelul sovietic şi a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Preşedenţia Republicii Moldova.

Studii

Studiază la Universitatea Pedagogică din Tiraspol şi absolveşte în 1960 Facultatea de Fizică şi Matematică. Face studii postuniversitare, doctorand la Institutul de Fizică Biologică al Academiei de Ştiinţe al Uniunii Sovietice la Moscova între anii 1970–1971. Activează în învăţământul preuniversitar, la Străşeni, şi în cel universitar, la Tiraspol şi Chişinău.

Sergiu Miron, profesorul de matematică a lui Gheorghe Ghimpu îşi aminteşte că tânărul student se interesa nu doar de ştiinţa reală, dar şi de istoria neamului. “Gheorghe Ghimpu era un student excelent, învăţa foarte bine la toate obiectele. În particular discutam chestiunile din istoria neamului. Îmi povestea că aceasta îl interesează mai mult chiar decât propria teză de doctorat”.

Implicarea în Frontul Naţional-Patriotic

Frontul Naţional-Patriotic a fost înfiinţat în ilegalitate după război, avea drept scopuri ieşirea Moldovei din componenţa URSS, formarea Republicii Populare Moldoveneşti, unificând şi celelalte teritorii românofone din zonă (Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, teritorii din stânga Nistrului) şi unirea ulterioară cu România. Drapelul Republicii Populare Moldoveneşti urma sa devina tricolorul, cu o panglică neagră în diagonală, până la realizarea Unirii. Un alt scop era organizarea de alegeri libere pentru organele de conducere ale statului. Limba română pe baza alfabetului latin trebuia sa devină limbă oficială.

Printre conducatorii acestui Front din Basarabia s-a numărat şi regretatul Gheorghe Ghimpu.

La scurt timp de activitate sunt arestaţi şi Gheorghe Ghimpu şi alţi colegi ai săi Valeriu Graur şi Alexandru Şoltoianu.

După jumătate de an de anchetă, dosarul nr. 6648 privind lotul Usatiuc-Ghimpu-Graur este trimis la Curtea Supremă de Justiţie a RSSM. Judecata durează trei zile.

“Avocatul lui Gheorghe Ghimpu, adus din Leningrad — Vişnevski, a spus aproximativ: «Ghimpu e încă tânăr, fără experienţă, a căzut sub influenţa lui Usatiuc», chipurile a fost instigat de mine şi eu aş fi vinovat. A rugat ca curtea sa ţină cont de toate astea şi să-i facă o reducere a pedepsei cerute de acuzare. Eu l-am întrebat pe Ghimpu: Asa e? El a raspuns ca nu.”

Pe 13 iunie 1972, completul de judecată, dă hotărârea: de a-l condamna pe Gheorghe Ghimpu la şase ani de încarcerare în închisoarea-lagăr corecţional cu regim sever, în baza art. 67, partea I şi art. 69 ale Codului Penal al RSSM;

Au început persecutiile celor bănuiţi de a face parte din Frontul Popular. O mulţime de basarabeni şi bucovineni au fost daţi afară de la lucru, în special, din învăţământ. O mulţime de elevi şi studenţi au fost eliminaţi din instituţiile de învăţământ. Mai mulţi tineri au fost puşi sub urmărire de către securitate.

Gheorghe Ghimpu şi-a ispăşit pedeapsa de şase ani în lagărele din Mordovia şi regiunea Perm ale GULAG-ului sovietic. După “eliberare” i s-a interzis orice activitate pe făgaş pedagogic.

Deputat în Parlament

În perioada 1990–1994 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Autor al proiectelor de lege privind reabilitarea victimelor regimului totalitar de ocupaţie şi despre controlul de stat. A publicat în presa periodică din Republica Moldova şi România numeroase articole politice şi de atitudine civică.

La 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al RSSM a aprobat tricolorul ca drapel de stat. Lui Gheorghe Ghimpu i-a revenit meritul de a înălţa tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente clădirea Preşedenţiei Republicii Moldova.

Scriitorul şi deputatul Ion Hadârcă a comunicat ulterior că “atunci când a arborat tricolorul la 27 aprilie deasupra Parlamentului, nu pricepeam de ce îşi risca viaţa ridicându-se la nişte inălţimi ameţitoare. Mai târziu am inţeles că numai Gheorghe Ghimpu putea face acest lucru. Sunt puţini în lumea celor drepţi care ar fi trăit o asemenea clipă în viaţa lor”.

Doctor în filologie, Ion Melniciuc a redat emoţiile pe care le-a trăit în momentul în care a fost arborat tricolorul — “Am alergat pe jos cu soţia de la Botanica până la sediul Parlamentului, când Gheorghe Ghimpu a arborat Tricolorul. Îl vedeam de la Botanica. Am trăit emoţii de nedescris, o stare sufletească nemaivazută, urmărind Tricolorul arborat pe clădirea Parlamentului. Asta a făcut-o Gheorghe Ghimpu. A fost un adevărat patriot”.

Gheorghe Ghimpu a fost preşedintele Asociaţiei victimelor regimului comunist de ocupaţie şi a veteranilor de război ai Armatei Române din Republica Moldova denumită, la Congresul IV din 11 iunie 2000, Partidul Naţional Român.

Gheorghe Ghimpu decedează la 13 noiembrie 2000, în urma rănilor suferite într-un accident rutier petrecut la 27 octombrie 2000, rămas fără elucidare.

Gheorghe Ghimpu şi colegul său de asociaţie Ion Caftanat se deplasau în dimineaţa zilei de 27 octombrie 2000 spre comuna Târnova, jud. Edineţ, unde urmau să se întâlnească cu un grup de veterani de război ai Armatei Române. După 3 ore de drum, la ora 6.30 maşina în care se aflau a fost lovită de un camion.Versiunea oficială a autorităţilor — “Dupa trei ore de drum, la 06.30, din cauze deocamdată necunoscute, Ghimpu a pierdut controlul autoturismului şi a lovit în plină viteză un copac.” (Basa-Press, 14 noiembrie 2000).

În urma impactului Ion Caftanat a decedat pe loc, iar Gheorghe Ghimpu a fost transportat la spitalul din oraşul Donduseni, iar apoi la Spitalul de Urgenţă din Chişinău, unde a murit la 13 noiembrie 2000.

Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, fratele lui Gheorghe Ghimpu, a menţionat în cadrul unui simpozion în memoria lui Gheorghe Ghimpu desfăşurat la 27 iulie 2007 că, la vârsta la care a plecat din viaţă, badea Gicu era încă foarte puternic. “Dacă nu s-ar fi organizat acel accident, astăzi la sigur era printre noi. Totuşi, Gheorghe Ghimpu a lăsat în urma sa o comoara, şi anume dragostea faţă de tot ce e romanesc. Nu în zădar, când am ridicat piatra comemorativă la Coloniţa, am scris pe ea cuvintele lăsate de Gheorghe Ghimpu: «Ne vom salva doar revenind la românism şi realizând reîntregirea neamului românesc»”.

Departamentul de Comunicare al Partidului Liberal
Sursa: www.pl.md

Tineretul Liberal anunţă programul de acţiuni pentru aniversarea a 20 de ani de la adoptarea Tricolorului ca Drapel de Stat La Hânceşti a avut loc conferinţa teritorială a Partidului Liberal