Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPL

Congresul III al Partidului Liberal

|versiune pentru tipar||
PL / 26 septembrie 2010 | 
Partidul Liberal

Duminică, 26 septembrie 2010, la Palatul Naţional s-a desfăşurat cel de-al III-lea Congres al Partidului Liberal. Cele mai importante chestiuni incluse pe ordinea de zi au fost: raportul preşedintelui Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, cu privire la activitatea partidului în intervalul de timp care a trecut de la congresul precedent, adoptarea de modificări la statutul PL, adoptarea unui nou program al partidului, alegerea preşedintelui, a prim-vicepreşedinţilor, a vicepreşedinţilor, a Secretarului General şi a Consiliului Central al Partidului Liberal.

De asemenea, sau adoptat patru rezoluţii: politicile economice, combaterea corupţiei, susţinerea şi promovarea tineretului şi condamnarea comunismului.

Noul Program al Partidului Liberal este un ansamblu de măsuri şi politici în domeniile vieţii politice, economice şi sociale. Acestea vor asigura Republicii Moldova, o dezvoltare în concordanţă cu valorile liberale — libertatea individuală, respectul faţă de om şi faţă de familie, egalitatea şanselor, proprietatea privată, o piaţă liberă şi concurenţială, spiritul intreprinzător, coeziunea economică şi socială. Respectivele politici vizează: reforma constituţională, prevenirea şi combaterea corupţiei, libertatea economică şi concurenţa liberă, libertatea de exprimare şi independenţa reală a mediilor de informare, reorganizarea administrativ-teritorială şi cea a administraţiei publice, dezvoltarea sectorului privat, rolul statului în economie, măsurile bugetar-fiscale.

Programul adoptat include măsuri pentru următoarele domenii: investiţii, dezvoltare rurală şi modernizarea satelor, infrastructura drumurilor şi transportului, societate informaţională, educaţie, sănătate, cultură, protecţie socială, mediu înconjurător, relaţii interetnice, problema transnistreană, politica externă şi integrarea europeană.

Principiile, obiectivele, politicile şi măsurile incluse în documentele menţionate anterior sunt completate prin rezoluţiile Congresului al III-lea. Rezoluţia cu privire la politicile economice prevede implementarea unor măsuri cu caracter simulatoriu în vederea promovării şi susţinerii libertăţii economice şi concurenţei loiale ca principii fundamentale de dezvoltare a activităţii economice.

Rezoluţia cu privire la combaterea corupţiei prevede următoarele măsuri: perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării legislaţiei, eficientizarea sistemului instituţional, asigurarea transparenţei în activitatea publică, diminuarea efectelor corupţiei asupra sectorului privat, intensificarea activităţii organelor de drept, intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă, şi extinderea cooperării internaţionale.

Rezoluţia privind susţinerea şi promovarea tineretului include, printre altele, următoarele acţiuni: încurajarea implicării tinerilor în viaţa publică, inclusiv în politică, şi promovarea lor în functii executive, tragerea la răspundere a celor care se fac vinovaţi de maltratarea tinerilor după evenimentele din 7 aprilie 2009, organizarea acţiunilor şi campaniilor de orientare profesională a tinerilor, perfecţionarea cadrului normativ în domeniul politicilor de tineret, inclusiv adoptarea unei noi Legi cu privire la tineret.

Rezolutia cu privire la condamnarea comunismului include, prevede următoarele: infiinţarea Muzeului Memoriei Victimelor Regimului Totalitar Comunist şi al Rezistenţei Antisovietice şi Anticomuniste, cu sediul în actuala închisoare din mun. Chişinău, infiinţarea Institutului Naţional de Studiere a Istoriei Regimului Totalitar Comunist din Republica Moldova, inaugurarea Complexului Memorial al victimelor regimului totalitar comunist în perimetrul din faţa Gării Feroviare din mun. Chişinău şi ridicarea unui monument în memoria victimelor regimului totalitar comunist şi a participanţilor la lupta de rezistenţă antisovietică şi anticomunistă în Piaţa Mării Adunări Naţionale din capitală.

Congresul al III-lea l-a reales pe domnul Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului, preşedinte interimar al Republicii Moldova, în calitate de preşedinte al Partidului Liberal.

În calitate de prim-vicepreşedinţi au fost aleşi Dorin Chirtoacă, Ion Hadârcă şi Anatol Şalaru, iar în calitate de vicepreşedinţi: Corina Fusu, Vlad Lupan, Boris Vieru şi Valeriu Munteanu.

Rezoluţia Congresului al III-lea al Partidului Liberal privind condamnarea comunismului

Dat fiind faptul că regimul totalitar comunist de sorginte sovietică a lăsat urme tragice, de neşters, în istoria tuturor popoarelor din fosta URSS, mutilându-le destinul, istoria, cultura, tradiţia şi conştiinţa,

Considerând că, prin instaurarea ocupaţiei sovietice la 28 iunie 1940, regimul totalitar comunist a pus în practică crima de genocid împotriva populaţiei româneşti băştinaşe, genocid soldat cu sute de mii de victime nevinovate,

Rememorând că în RASSM şi RSSM, prin politicile antiumane de lichidare a ţărănimii, comunismul a distrus satul cu tradiţiile sale multiseculare; că executările în masă, fără dreptul la o judecată echitabilă, constituie alte crime grave comise de regimul totalitar comunist; că procesele extrajudiciare, cu condamnări în masă la moarte, la ani grei de detenţie şi la izolare în lagărele de concentrare au făcut câteva sute de mii de victime în RASSM şi RSSM; că din RASSM şi RSSM au fost deportate peste 100.000 de persoane în Siberia şi Kazahstanul de Nord; că din categoria crimelor regimului totalitar comunist fac parte şi mobilizările forţate de populaţie din RSSM la munci în minele carbonifere din Donbas, pe alte şantiere sovietice, unde mulţi şi-au pierdut viaţa, Rememorând moartea a două sute de mii de oameni în timpul foametei organizate în anii 1946–1947,

Având în vedere faptul că ideologia totalitar comunistă a fost profund antiumană, a condamnat la dispariţie popoare întregi din fostul imperiu sovietic, cu preponderenţă în partea siberiană a imperiului; că a condus la exterminări ale unor părţi considerabile ale mai multor popoare din spaţiul european al URSS, inclusiv a celui rus,

Ţinând seama de faptul că utilizarea violenţei şi a terorii contra celor indezirabili s-a soldat cu zeci de milioane de victime, iar “lupta de clasă” a fost purtată de regimul totalitar comunist până la nimicirea unor întregi categorii sociale — intelectualitate, ţărănime, nobilime, negustori, bancheri, industriaşi, indiferent de naţionalitate,

Luând în considerare faptul că partidul bolşevicilor, primul pe continentul european, a recurs la organizarea unei întregi reţele de lagăre de concentrare, în care au fost trimişi şi zeci de mii de locuitori din RASSM şi RSSM; că pe conştiinţa conducerii comuniste sovietice sunt mii de oameni de cultură, persecutaţi şi exterminaţi pentru convingerile lor,

Ţinând seama de faptul că, comunismul s-a manifestat printr-o intoleranţă absolută faţă de alte doctrine şi partide politice; că acesta a anihilat orice alte mişcări politice, partide de orientare democratică, inclusiv, de stânga; că distrugerea Bisericii şi persecutarea credincioşilor a constituit o altă crimă a practicilor totalitariste de sorginte comunistă; că în RASSM şi RSSM au fost închise şi profanate sute de biserici, cu persecutarea şi omorârea reprezentanţilor clerului,

Având în vedere că partidul — stat acaparase întreaga putere în stat, subordonându-şi în totalitate întreaga societate, dominând-o prin intermediul unei propagande agresive şi prin utilizarea unor instrumente represive; că ura viscerală cultivată aderenţilor săi faţă de valorile democratice, faţă de drepturile omului, libertăţile individuale, constituie o caracteristică a regimului totalitar comunist; că totalitarismul de sorginte comunistă, ca şi cel de provenienţă fascistă a constituit cel mai diabolic sistem de alienare a omului,

Având în vedere faptul că Parlamentul actual al Republicii Moldova nu a reuşit să condamne în mod oficial comunismul, după exemplul statelor europene,

Noi, delegaţii la Congresul al III-lea al Partidului Liberal, declarăm următoarele:

  1. Condamnarea oficială a ideologiei totalitar comuniste, cu practicile sale odioase, este absolut necesară şi această acţiune de importanţă crucială pentru prezentul şi viitorul Republicii Moldova revine în sarcina viitorului Parlament.
  2. În Republica Moldova consecinţele ideologiei şi practicilor comuniste continuă să aibă o prezenţă semnificativă în mentalul social. Pentru asanarea morală a societăţii se impune, în mod imperios, un proces amplu şi profund de decomunizare a societăţii. Din categoria de măsuri, menite să contribuie la procesul de decomunizare, trebuie să facă parte:
    1. Înfiinţarea Muzeului Memoriei Victimelor Regimului Totalitar Comunist şi al Rezistenţei Antisovietice şi Anticomuniste, cu sediul în actuala închisoare din mun. Chişinău;
    2. Înfiinţarea Institutului Naţional de Studiere a Istoriei Regimului Totalitar Comunist din Republica Moldova;
    3. Publicarea unor serii de volume de documente inedite, precum şi a unor studii care ar elucida această perioadă tragică din istoria noastră;
    4. Propagarea rezultatelor acestor investigaţii prin intermediul unor conferinţe ştiinţifice, emisiuni permanente radiofonice şi televizate, unui curs obligatoriu de istorie a regimului totalitar comunist în învăţământul preuniversitar;
    5. Inaugurarea Complexului Memorial al victimelor regimului totalitar comunist în perimetrul din faţa Gării feroviare din mun. Chişinău şi ridicarea unui monument în memoria victimelor regimului totalitar comunist şi a participanţilor la lupta de rezistenţă antisovietică şi anticomunistă în Piaţa Marii Adunări Naţionale;
    6. Inaugurarea unor monumente în memoria victimelor regimului totalitar comunist în localităţile Republicii Moldova, unde au avut loc manifestări de rezistenţă anticomunistă şi antisovietică şi unde s-au înregistrat pierderi umane în timpul ocupaţiei sovietice.

Rezoluţia Congresului al III-lea al Partidului Liberal privind politicile economice

Alianţa pentru Integrare Europeană a reuşit să stabilizeze situaţia macroeconomică şi a creat condiţii pentru relansarea economică a Republicii Moldova. În primul trimestru al anului 2010 Produsul Intern Brut s-a majorat cu 4,7%, iar în perioada ianuarie-iulie 2010 sectorul industrial a înregistrat o creştere de 5,5%, exporturile s-au majorat cu 6,9% şi salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2877,8 lei, ceea ce reprezintă o majorare de 6,8%.

În perspectivă, programul economic al PL urmăreşte realizarea următoarelor obiective economice strategice:

  1. Creştere economică durabilă în mărime de 7–10% anual;
  2. Creşterea veniturilor populaţiei, astfel încât salariul mediu să se dubleze în următorii 4 ani;
  3. Crearea locurilor de muncă noi şi repatrierea treptată a cetăţenilor aflaţi peste hotarele ţării;
  4. Obţinerea statutului de ţară cu economie de piaţă liberă şi funcţională din partea instituţiilor Uniunii Europene.

În scopul realizării obiectivelor economice, PL îşi propune implementarea unor măsuri cu caracter stimulatoriu în vederea promovării şi susţinerii libertăţii economice şi concurenţei loiale ca principii fundamentale de dezvoltare a activităţii economice. De asemenea, PL îşi propune politici economice care vor contribui la reformarea şi restructurarea economiei Republicii Moldova şi vor soluţiona problemele legate de nivelul redus al productivităţii în ramurile economiei naţionale, deficitul de investiţii, distorsiunile în funcţionarea pieţilor, birocraţia şi inerţia în activitatea instituţiilor publice, monopolurile, lipsa unei infrastructuri adecvate:

  1. Asigurarea stabilităţii macroeconomice prin intermediul instrumentelor monetare, astfel ca să fie asigurat un nivel acceptabil al inflaţiei şi o stabilitate a cursului de schimb valutar.
  2. Promovarea unei politici monetare active în vederea creşterii accesului la resursele creditare bancare şi reducerea costului creditelor bancare prin încurajarea unei concurenţe veritabile pe pieţele bancare.
  3. Promovarea unei politici fiscale în conformitate cu cele mai bune practici în vederea stimulării activităţilor antreprenoriale si optimizării încasărilor la bugetul de stat.
  4. Stimularea sectoarelor economice cu valoare adăugată înaltă în scopul creşterii competitivităţii lor faţă de producatorii externi. Promovarea unor programe speciale de dezvoltare a industriei uşoare, vinului, lactatelor, producere de carne, etc.
  5. Stimularea fiscală pentru persoanle fizice si juridice care se implica in investitii imobiliare prin declararea dobânzii la creditul ipotecar deductibila in scopuri fiscale.
  6. Diminuarea plăţilor sociale pentru antreprenorii ce angajează tineri în câmpul muncii — plata doar a 50% din contribuţii în Fondul Social de către întreprinderi pentru angajaţii cu vîrsta sub 28 ani.
  7. Crearea sistemelor de asigurare obligatorie medicală şi pensii private, care sa funcţioneze în paralel cu cele publice, la alegerea angajatului;
  8. Dezvoltarea instituţiilor Fondurilor de Investiţii; Fondurilor de pensii private; Companiilor de asigurări investiţionale ca alternativă a instituţiilor bancare şi ca furnizori de capital independenţi pentru a face concurenţă sistemului bancar;
  9. Înfiinţarea Agenţiei pentru Investiţii cu statut de instituţie autonomă, această formă de organizare fiind considerată mai eficientă în practica internaţională;
  10. Stimularea ISD, în special în sectorul de producere, pentru a asigura modernizarea economiei prin intermediul inovării şi transferului tehnologic;
  11. Orientarea investirii remitenţelor în scopul dezvoltării mediului rural şi creării de noi întreprinderi, noi locuri de muncă şi, respectiv, noi posibilităţi de extindere a bazei impozabile;
  12. Liberalizarea in continuare a pieţei funciare şi stabilirea unui preţ normativ real al terenului în funcţie de bonitate şi echilibrarea intereselor ambelor părţi în procesul de vânzare-cumpărare a pământului;
  13. Împroprietărirea cetăţenilor cu teren în satele, în care terenul a rămas în proprietatea statului şi nu este utilizat, sub pretextul apartenenţei la instituţiile ştiinţifice şi experimentale.
  14. Restructurarea, reorganizarea si deetatizarea întreprinderilor cu capital de stat, în vederea eficientizării activităţii acestora si creşterii transparentei lor prin promovarea principiile “guvernării corporative”;
  15. Utilizarea parteneriatului public-privat în vederea finanţării proiectelor de infrastructură;
  16. Dezvoltarea interconexiunilor dintre sistemele energetice ale Republicii Moldova şi României, diminuarea ponderii gazelor naturale în balanţa energetică, dezvoltarea resurselor de energie regenerabilă, liberalizare şi demonopolizare a pieţii energetice.
  17. Restructurarea întreprinderilor de stat, în scopul creşterii eficienţei şi transparenţei în activitate. Promovarea principiilor “guvernării corporative” în întreprinderile de stat şi accelerarea proceselor de privatizare.
  18. Transmiterea prestării unor servicii publice către sectorul privat (servicii de salubrizare, canalizare şi aprovizionare cu apă, infrastructura drumurilor, etc.).
  19. Emiterea obligaţiunilor de stat pe termen lung, în special pentru finanţarea proiectelor de infrastructură.
  20. Evitarea dublei impuneri, aplicarea nediscriminatorie a TVA şi a accizelor, perfecţionarea procesului de administrare fiscală şi optimizarea procedurii de restituire a TVA.
  21. Susţinerea investiţiilor în tehnologii moderne pentru industrie, prin crearea parcurilor tehnologice şi industriale, pentru agricultură şi industria agroalimentară.
  22. Promovarea diversificării exporturilor prin intensificarea procesului de integrare europeană şi semnarea Acordului de liber schimb.
  23. Asocierea corporativă a exportatorilor în scopul diversificării exporturilor şi penetrării pe noi pieţe;
  24. Majorarea salariilor şi pensiilor mici până la valoarea coşului minim de consum.

Rezoluţia Congresului al III-lea al Partidului Liberal privind susţinerea şi promovarea Tineretului

Având în vedere faptul că tineretul a fost întotdeauna promotorul schimbărilor în bine şi al progresului în societate,

Considerând că integrarea în Uniunea Europeană poate avea loc doar cu implicarea tinerilor în viaţa publică şi politică,

Considerând necesară reformarea clasei politice din Republica Moldova,

Considerând că potenţialul tinerilor pentru dezvoltarea Republicii Moldova rămâne insuficient valorificat,

Întrucât tinerii întâmpină dificultăţi în procesul de studii ca urmare a locurilor bugetare insuficiente, a burselor mici, a căminelor aflate într-o stare deplorabilă,

Întrucât tinerii sunt dezavantajaţi la angajare, iar rata şomajul în rândul tineretului este peste media statelor europene,

Întrucât, ca urmare a politicilor guvernării comuniste, a avut loc un exod masiv al forţei de muncă tinere,

Întrucât persistă problema asigurării cu spaţiu locativ a tinerilor cu posibilităţi financiare reduse,

Şi întrucât după evenimentele din 7 aprilie 2009, autorităţile comuniste au declanşat un val de teroare împotriva tinerilor, recurgând la represiune şi acţiuni în forţă, soldate cu pierderi de vieţi omeneşti, cazuri de tortură şi maltratări,

Noi, delegaţii la Congresul al III-lea al Partidului Liberal, considerăm că pentru redresarea situaţiei tinerilor, redarea încrederii în ziua de mâine şi a speranţei într-un viitor prosper în Republica Moldova, este necesară realizarea următoarelor obiective:

  1. Încurajarea implicării tinerilor în viaţa publică, inclusiv în politică, şi promovarea lor în funcţii executive;
  2. Tragerea la răspundere a tuturor celor care se fac vinovaţi de omucidere şi maltratare a tinerilor după evenimentele produse la 7 aprilie 2009;
  3. Suplimentarea numărului de locuri finanţate de la buget în instituţiile de învăţământ superior;
  4. Majorarea burselor studenţeşti până la minim 50 de euro;
  5. Înlesnirea accesului tineretului la surse de creditare a învăţământului cu rambursarea după absolvire într-un termen şi la o dobândă avantajoase;
  6. Asigurarea studenţilor cu cămine, renovarea şi construcţia căminelor în baza parteneriatelor public-privat;
  7. Stimularea prin facilităţi fiscale a agenţilor economici care angajează tineri specialişti;
  8. Majorarea salariilor cadrelor didactice tinere, pentru a elimina salarizarea discriminatorie şi acordarea de sporuri salariale în cazul optării tinerilor specialişti pentru mediul rural;
  9. Aplicarea unui sistem de creditare pentru tinerii care vor să înceapă o afacere şi încurajarea lor prin scutirea de impozite pe termen de 3 ani la începutul activităţii;
  10. Organizarea acţiunilor şi campaniilor de orientare profesională a tinerilor din instituţiile de învăţămînt prin intermediul cursurilor de instruire, seminare de informare, training-uri de formare a abilităţilor de accedere la locul de muncă;
  11. Extinderea Programului de instruire on-line în domeniul antreprenoriatului pentru tinerii din Republica Modlova, în comun cu Asociaţia Tinerilor Antreprenori din România;
  12. Dezvoltarea Programului de abilitare economică a tinerilor, prin susţinerea iniţierii şi dezvoltării afacerilor în rîndurile tinerilor şi creditarea preferenţială a acestora;
  13. Extinderea programului de granturi adresat organizaţiilor de tineret, consilii locale ale tinerilor, servicii pentru tineret, grupuri locale de iniţiativă în implementarea proiectelor adresate tinerilor;
  14. Implemenatrea Proiectului “Fondul pentru tineri” în trei regiuni ale ţării menit să susţină dezvolatrea tinerilor şi dezvoltarea comunităţilor locale cu suportul tinerilor;
  15. Organizarea în instituţiile de educaţie a campaniilor de informare şi a instruirilor privind modul sănătos de viaţă, inclusiv prin intermediul proiectului Teatrul Social în comun cu Fondul ONU pentru Populaţie;
  16. Perfecţionarea cadrului normativ în domeniul politicilor de tineret, inclusiv adoptarea unei Legi cu privire la tineret.

Departamentul de comunicare şi imagine
Secretariatul General al Partidului Liberal

Rezoluţia Congresului al III-lea al Partidului Liberal cu privire la combaterea corupţiei Mihai Ghimpu a fost ales unanim preşedinte al PL