Alegerile locale generale din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPL

Discursul Corinei Fusu, Vicepreşedinte PL, Deputat în Parlament, la Forumul Economic Internaţional din Polonia, 3–5 septembrie 2013

|versiune pentru tipar||
PL / 5 septembrie 2013
Partidul Liberal

Rusia secolului XXI. Societatea: Democraţie sau Stabilitate?

Pentru mine să vorbesc despre Rusia este destul de complicat, căci a vorbi unilateral despre Rusia ar însemna sa nu tii cont de dimensiunea acestei ţări, de complexitatea problemelor cu care se confruntă însuşi poporul rus. Mă aflu în situaţia când, pe de o parte, admir Rusia pentru scriitorii, poeţii, artiştii, savanţii, gânditorii săi şi, pe de altă parte, condamn Rusia pentru faptul că în secolul XXI mai ramâne unicul stat din Europa care nu s-a debarasat de ideologia imperialistă. Condamn Rusia pentru faptul că are la guvernare persoane care nu vor să recunoască greşelile predecesorilor săi şi, din orgoliu velicorus, nu-şi pot cere iertare de la popoarele pe care le-au măcelarit, le-au deportat, le-au nimicit prin foamete organizată, le-au înjosit, le-au umilit, le-au deznaţionalizat. Mă gândesc la românii moldoveni din Basarabia, astăzi Republica Moldova, care de 200 de ani se află sub ocupaţie rusa, chiar dacă la 27 august 1991, RM şi-a declarat independenţa faţă de URSS.

Fraţii nostri din republicile Baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, odată cu declarea independenţei, au fixat în Constituţie ocupaţia sovietică din 1940. Pentru ţările Baltice Pactul Ribbentrop-Molotov (sau Hitler — Stalin) a fost denunţat, de facto. Astăzi balticii sunt membri ai Uniunii Europene, iar Basarbia, din cele şase ţări ( Polonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia şi Basarabia) vizate în monstruosul Pact, ramâne ostaticul Rusiei.

Partea stângă a Nistrului, aşa numita Transnistrie, ramâne teritoriu ocupat, urmare a războiului din 1992, teritoriu pe care sunt dislocate trupe militare, arme şi muniţii ruseşti. Prin propagandă şi vărsări generoase de fonduri, prin livrare de gaze la preţuri simbolice pentru autoproclamata Republică Separatistă Transnistreană, Rusia ţine RM în stare de permanent şah. Frica şi şantajul sunt instrumentele preferate pe care Rusia modernă le-a preluat cu fedilitate de la părinţii comunismului — Lenin şi Stalin. Frica a intrat atât de tare în personalitatea moldovenilor, încât astăzi, după 22 de ani de independenţă, RM încă nu are la guvernare oameni de stat, partide politice care să-şi asume adevărul istoric, să aibă faţă de Rusia un comportament demn şi nu unul slugarnic. Este corect să menţionez faptul că nu este doar vina Rusiei că RM a scăpat mai multe trenuri care ne-ar fi adus în UE. Vă dau câteva exemple elocvente:

În 2010, Preşedintele interimar al RM, Mihai Ghimpu, prin decret prizedenţial, a declarat ziua de 28 iunie 1940, zi de ocupaţie sovietică. Curtea Constituţională a RM, spre ruşinea noastră, a decis că decretul Preşedintelui Mihai Ghimpu este neconstituţional din motive de nerespectare a procedurii. Semn de frică şi laşitate! Totuşi, în faţa clădirii Guvenului RM, prin decizia Primăriei Municipiului Chisinau, a fost instalată o piatra comemorativă în amintirea victimelor regimului totalitar comunist. Prin acest gest curajos al unui adevarat om de stat, Mihai Ghimpu, Preşedintele Partidului Liberal, s-a pomenit în topul listei duşmanilor Federaţiei Ruse, alături de:

Vă dau un alt exemplu legat de frica conducatorilor RM de la 1990 încoace de a recunoaşte crimele ocupaţiei sovietice. Aceasta pentru că Federaţia Rusă nu recunoaşte ocupaţia sovietică şi se face a uita că regimul comunist de ocupaţie a provocat aproape 1 milion de victime prin foamete organizată, deportări, colectivizări forţate, gulaguri, crime. Unicul monument din Chişinău care comemorează victimele deportărilor staliniste a fost inaugurat la data de 23 august 2013, prin eforturile lui Dorin Chirtoacă, Primar General al Municipiului Chişinău, Prim-vicepreşedinte al PL. Timp de peste 20 de ani nu a existat voinţa politică şi nici fonduri de la bugetul de stat pentru a ridica Monumentul în Memoria Victimelor Deportărilor Regimului Comunist de ocupaţie! Daca în 2007, în capitala RM, nu venea la putere Partidul Liberal, Dorin Chirtoacă, Primar al Chişinăului, cu siguranţă nici astăzi Monumentul Adevărului şi al Demnităţii poporului nostru nu ar fi existat.

Cum am scăpat trenul European. În 1998 Alianţa pentru Democraţie şi Reforme, la guvernare atunci în RM, după un conflict politic provocat, l-a demis pe Ion Sturza, Prim-ministru al RM, cu doar o zi înainte ca Sturza să plece la Summit-ul de la Helsinki, unde urma să semneze Acordul de preaderare a RM la UE! Au urmat 8 ani de guvernare a Partidului Comuniştilor, RM a facut zece paşi înapoi în ceea ce priveşte respectarea Drepturilor Omului, Independenţa Justiţiei, Libertatea de Exprimare şi Libertatea Mass-mediei. Au fost construite scheme de corupţie care, din păcate, au fost preluate de guvernarea democratică de astăzi.

Urmare a protestelor din aprilie 2009 a tinerilor din RM, care au militat pentru democraţie şi Integrare Europeană, în 2010 în Parlamentul RM au intrat trei partide democratice: Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PD) şi Partidul Liberal (PL) care au format Alianta pentru Integrare Europeană. RM s-a angajat să facă reforme incluse în Planul de Acţiuni pentru semnarea Acordurilor de Asociere cu UE. RM a devenit în scurt timp Istoria de Succes a Parteneriatului Estic, UE ne-a acordat un mare credit de încredere şi urma ca la Summit-ul de la Vilnius din noiembrie 2013, să semnăm Acordurile de Asociere cu UE. Istoria se repetă: la 13 februarie 2013, Prim-ministrul RM, liderul PLDM, fără a se consulta cu propriul partid, fără a discuta cu partenerii de Alianţă, denunţă Acordul de formare a Alianţei pentru Integrare Europeană, distruge Alianţa de Guvernare şi, astfel, spulberă speranţele moldovenilor de a semna Acordurile de Asociere în toamna anului 2013.

Deci putem impărţi vina nereuşitelor RM la doi sau chiar la trei actori importanţi: Federaţia Rusă, Republica Moldova şi Uniunea Europeana. De ce UE? Pentru că UE nu are nici până astăzi o politică unică, clară faţă de FR, faţă de încălcarea Drepturilor Omului în această ţara şi faţă de politica preţului la gaz, stabilită de Gazprom pentru fiecare ţara UE în parte. Fostele ţări socialiste şi cele trei ţări foste sovietice, ţările baltice, cumpără gazul rusesc mai scump, ţările vechi europene cumpără gazul rusesc mai ieftin. La intrebarea adresata unui oficial de ce Franta nu sprijină mai puternic RM, care este un stat Francofon, în integrarea europeană, oficialul francez mi-a raspuns că asta se va întampla în situaţia în care FR nu va avea interese geopolitice faţă de RM.

Federaţia Rusă are mare interes de a crea o altă alternativă Uniunii Europene. Vladimir Putin şi-a prezentat de mai multe ori noul său proiect de renaştere a URSS, proiect care se numeşte Uniunea Euroasiatică, proiect ce există doar în capul lui Putin, dar eforturile de a-l transfera şi în minţile moldovenilor sunt considerabile. Mai multe partide de stânga, inclusiv Partidul Comuniştilor din RM, promovează cu vehemenţă proiectul Uniunii Euroasiatice, deşi majoritatea cetăţenilor optează pentru un viitor European.

Dar Rusia, dupa cum am menţionat la începutul discursului meu, nu este monocoloră. Poporul rus, ca şi cetăţenii RM, au crezut cu sinceritate în 1990 că democraţia poate învinge, că dreptatea şi adevarul le pot asigura o viaţă bună, o viaţă decentă. Sute de mii de ruşi s-au adunat în faţa Casei Albe de la Moscova, sute de mii de moldoveni au venit în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinau. Entuziasmul şi marile aşteptări de atunci ale cetăţenilor simpli au fost furate de cei veniţi la guvernare, care s-au ghidat mai mult de interesul personal sau de grup decât de aşteptările cetăţenilor. Rusia se confruntă mai bine de douazeci de ani cu dilema să aleagă între stabilitate sau democraţie.

Întrebarea vitală pentru Rusia este dacă ea va ramane o democraţie de tip Putin, care reprezinta o guvernare autoritară ce controlează toate instituţiile din stat, sau va alege un drum mai anevoios, mai dureros pentru a deveni o democraţie de stil occidental, cu o economie de piaţă.

Există unele motive de optimism. Ruşii sunt mai liberi decât în alte etape din istoria lor. Ei pot citi acum ceea ce le place, pot călători, pot spune ce gândesc, doar că nu aduc critici autorităţilor centrale şi Preşedintelui Vladimir Putin. Să ne amintim de asasinatele nerezolvate a doua dintre persoanele critice la adresa lui Putin, jurnalista Anna Politkovskaia şi activista pentru Drepturile Omului Natalia Estemirova.

În ultimul său mandat, Preşedintele Putin dă dovadă de tot mai multă străduinţă de a reduce din libertăţile cetăţenilor. Recent, reprezentanţii Poliţiei au declarat că mai multe picturi au fost ridicate din “Muzeul Puterii” din Sankt Petersburg după ce au primit reclamaţii cum că tablourile ar fi fost ilegale. În Rusia există o lege conform căreia insultarea autorităţilor este infracţiune şi se pedepseşte cu maximum un an de închisoare.

Printr-un decret prezidenţial din 19 august anul curent,Vladimir Putin a interzis orice adunare sau manifestaţie în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă ce se vor desfăşura la Soci, între 7 şi 23 februarie 2014.

De altfel, Human Rights Watch (HRW), Organizaţie non-guvernamentală, acuzase autorităţile ruse că ar fi “hărţuit numeroşi apărători ai drepturilor omului şi jurnalişti”, pe cei care au denunţat violări ale drepturilor omului în timpul pregătirilor JO din oraşul Soci.

Astfel, s-a făcut referire la tratamentul muncitorilor imigranţi, la “impactul construcţiei infrastructurilor olimpice asupra mediului şi sănătăţii locuitorilor”, precum şi la “compensaţiile injuste” acordate persoanelor constrânse să-şi părăsească domiciliul.

O altă lege nouă consideră că Organizaţiile non-guvernamentale care primesc finanţare din exterior sunt agenţi străini.

Conform datelor Freedom House, mass-media din Rusia este una neliberă. Pe de o parte, ruşii au o varietate de noi surse din care să aleagă. Dar citind un anumit ziar sau vizionând un anumit post de televiziune, cetăţeanului rus i se ofera versiunea patronului ce stă în spatele instituţiei media, cele mai importante instituţii media fiind controlate de stat. Principalul furnizor de ştiri imparţiale din Rusia, ca şi în perioada sovietică, ramâne a fi serviciul rus al Radio Europa Libera. Este evident faptul că libertatea de expresie, libertatea de asociere şi libertatea în general sunt lucruri absolut străine pentru democraţia în stil Putin. Ramâne speranţa că progresele tehnologice, cum ar fi internetul, telefoanele mobile vor face imposibilă monopolizarea informaţiei de către guvernare.

Nu există democraţie autentică fără un sistem de partide politice, dar încercările de a dezvolta un astfel de sistem în Rusia a fost o dezamăgire totala. Deşi fracţiunile politice din Duma rusească reprezintă un oarecare activism regional, un adevărat sistem de partide politice urmează încă a fi dezvoltat. După 70 de ani de “monopol al unui partid”, este de inteles scepticismul ruşilor cu privire la partidele politice.

În concluzie, democraţia rusă are încă un drum lung de parcurs. O Federaţie Rusă care funcţionează pentru cetăţenii săi şi joacă un rol constructiv în politica mondială va fi o Rusie care a ales bine.

Opoziţia din Federaţia Rusă, care s-a consolidat în ajunul alegerilor prezidenţiale din decembrie 2011, este una foarte pestriţă, nu are lideri puternici, nu este unită şi nu propune o alternativă guvernării lui Putin.

O opoziţie puternică i-ar putea oferi Rusiei o şansă sigură de democratizare de tip occidental. În acest sens, vedem în Grigorii Yavlinski şi Serghei Mitrohin, lideri ai partidul de platforma liberală Yabloko, o alternativă guvernarii lui Putin. Recent, Grigorii Yavlinski şi-a exprimat public părerea că “opoziţia din Rusia ar trebui să treacă de la practica protestelor, la preocuparea de a face politică serioasă pentru a câştiga alegerile şi a prelua Puterea”.

La data de 8 septembrie, în Rusia vor avea loc alegeri locale. Le dorim colegilor liberali din Yabloko mult succes şi izbândă în lupta politică care se desfaşoară în condiţii foarte dificile pentru partidele neagreate la curtea lui Vladimir Putin. Apreciem faptul că Mitrohin este unicul candidat la fucţia de Primar în Moscova care nu consideră că migranţii sunt o pacoste pentru moscoviţi. “Migraţia ilegală este o sursa de venit sigură pentru oamenii de afaceri corupţi. Pentru a nimici acest flagel Mitrohin propune aplicarea imediată a Codului Penal, articolele ce prevăd Penalizarea organizării migraţiei ilegale şi Folosirea muncii de sclav”. Serghei Mitrohin este un candidat serios la postul de Primar al oraşului Moscova şi poate câştiga alegerile, aşa cum în 2007, liberalul Dorin Chirtoaca a câştigat oraşul Chişinau în faţa comuniştilor care păreau de neînvins.

În RM aşa a început schimbarea — de la o stabilitate menţinută autoritar de partidul comuniştilor, la o Guvernare democratică orientată spre integrarea în Uniunea Europeană.

Rusia trebuie să accepte faptul că URSS nu mai există şi că fostele republici sovietice sunt în drept să-şi construiască viitorul după cum decide majoritatea cetăţenilor, fără a cere permisiunea lui Putin. Înverşunarea cu care Kremlinul lucrează pentru a zădărnici buna desfăşurare a Summit-ului Parteneriatul Estic de la Vilnius, ne îngrijorează foarte mult.

Embargoul economic aplicat Ucrainei, menţinerea conflictului din Transnistria, recunoaşterea Osetiei de Sud şi a Abhaziei, reacţia de nemulţumire a Rusiei faţă de conectarea RM la gazoductul european prin România sunt semne clare că Federaţia Rusă este mai hotarâtă ca niciodată să ne ţină în zona sa de influenţă. Noiembrie 2013 va fi hotărâtor pentru Ucraina, care umează sa semneze Acordul de Asociere cu UE, pentru RM, Georgia şi Armenia, care trebuie să parafeze textul Acordurilor. Calea noastră pentru un viitor mai bun este Integrarea în UE.

O Rusie democratică, cu cetăţeni prosperi, ar fi un câştig pentru toată Europa, pentru Lumea întreagă!

Corina Fusu,
Vicepreşedinte PL,
Deputat în Parlamentul RM

Sursa: www.pl.md

La mulţi ani, Doamnă Corina Fusu! Partidul Liberal împlineşte 20 de ani de la fondare!