Alegerile locale generale din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPL

Veaceslav Untilă: Până unde poate merge Rusia?

|versiune pentru tipar||
PL / 18 martie 2014
Partidul Liberal

Mitul despre Rusia înţelegătoare şi gata oricând să intervină pentru soluţionarea problemelor în spaţiul ex-sovietic şi nu numai s-a spulberat definitiv. În cazul Ucrainei, Rusia şi-a dat arama pe faţă, demonstrând că este gata de orice, inclusiv de invazie armată, dacă aceasta o vor cere interesele sale politice. Tot mai multe voci afirmă că astfel Kremlinul şi-a deconspirat ambiţiile sale imperiale şi intenţia de a readuce în sfera sa de influenţă întreg spaţiul ex-sovietic, blocând accesul unor foste republici unionale spre Uniunea Europeană. Aceleaşi voci afirmă că următoarea ţintă a Rusiei este Republica Moldova, care urmează să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în câteva luni. Şi există suficiente motive pentru a admite că lucrurile vor derula în baza aceluiaşi scenariu, ca şi în ţara vecină. Dar să le luăm pe rând.

Potrivit unor informaţii, Federaţia Rusă are în vedere minimum patru scenarii pentru Republica Moldova. Primul presupune convingerea uneia dintre componentele alianţei de guvernare să dea înapoi în ultimul moment, ceea ce înseamnă că s-ar repeta planul pus în aplicare în Ucraina înainte de Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Atunci, puterea de la Kiev a refuzat in corpore să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, întorcându-se cu faţa spre Rusia. Ceva mai înainte, ruşii au aplicat un scenariu similar în Armenia. Şi dacă în Armenia acesta a mers, în Ucraina vedem cu toţii care sunt urmările. Având precedentul ucrainean, nu se ştie dacă cineva dintre guvernanţii de la Chişinău ar risca să repete comportamentul fostei guvernări de la Kiev. Deşi, ţinând cont de faptul cât de vulnerabili sunt unii factori de decizie autohtoni în faţa Moscovei, nimic nu poate fi exclus.

Al doilea scenariu ar consta în ruperea coaliţiei de guvernare pe calea cumpărării unor deputaţi. Informaţii despre aşa gen de “tranzacţii” au fost şi continuă să fie vehiculate, mai ales după recenta plecare a deputatului Iurie Bolboceanu din fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat. Ceva mai înainte, despre încercarea de a fi cumpăraţi au atenţionat alţi doi deputaţi — Iurie Chiorescu şi Valentina Stratan. Neoficial, se vorbeşte că se lucrează şi cu alţi deputaţi de la guvernare, însă asemenea discuţii sunt ţinute în mare secret şi, în funcţie de rezultat, ele vor avea efectul unor bombe, care vor zdruncina temelia coaliţiei de guvernământ şi vor pune în pericol cursul proeuropean al ţării noastre. De aceea, este necesară implicarea organelor abilitate pentru a scoate la iveală şi a sancţiona unele eventuale tentative de corupere politică.

Al treilea scenariu ar putea determina “răzvrătirea” unor teritorii după modelul Crimeii. Transnistria nu este relevantă în acest sens, deoarece, de facto, ea demult nu mai face parte din Republica Moldova, deşi oficial continuă să fie considerată parte a acesteia. Mult mai relevant este exemplul Găgăuziei, care în ultimul timp a devenit foarte activă pe filiera separatistă — a organizat chiar şi un referendum pe data de 2 februarie, privind o posibilă separare de Republica Moldova. Iar Rusia, vrând să transmită un mesaj de susţinere separatiştilor de la Comrat, a anunţat că, spre deosebire de restul vinurilor din Moldova, pe cele din Găgăuzia le va accepta pe piaţa sa. Acesta a fost un prim pas spre susţinerea economică a Găgăuziei şi el a venit după declaraţia de tristă faimă a ambasadorului rus la Chişinău, Farit Muhametşin precum că în acest an Rusia va acorda o atenţie mai mare Găgăuziei şi raionului Taraclia, populat în deosebi de etnici bulgari. E de aşteptat că următorul focar de instabilitate va fi anume raionul respectiv, după care vor urma unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi populate compact de vorbitori de limbă rusă, cum ar fi municipiul Bălţi. Adică, se vor întreţine cu bună ştiinţă unele stări de conflict, acolo unde ele ar putea să apară.

Al patrulea scenariu prevede activizarea Transnistriei pe direcţia recunoaşterii sale ca stat. Apropo, deputatul rus Roman Hudeacov a înaintat deja o iniţiativă în acest sens şi nu este greu să ne dăm seama cum va proceda Rusia în cazul în care aceasta va fi supusă votului. De altfel, în privinţa Georgiei, Moscova nu s-a sinchisit să recunoască independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud. Dacă pe balanţă va fi pusă “pierderea” Moldovei (în viziunea Rusiei) ca urmare a apropierii ei de UE, Moscova va încerca să păstreze în sfera sa de influenţă măcar Transnistria, care este un important cap de pod spre Balcani, dar şi un cuţit în spatele NATO şi UE, atâta timp cât acolo staţionează armata rusă.

Acestea fiind spuse, este clar că trebuie să ne aşteptăm la surprize din partea Moscovei în orice moment. În linii mari, acţiunile Kremlinului sunt previzibile şi întrebarea mea este în ce măsură conştientizează conducerea Republicii Moldova aceste pericole şi dacă întreprinde careva acţiuni pentru diminuarea lor? De exemplu, ar fi interesant să aflăm ce eforturi se depun pe filiera diplomatică, dar şi ce se face pentru asigurarea stabilităţii interne, luându-se în calcul diverse evoluţii ale situaţiei. Şi mai am o întrebare, deşi sunt sigur că la ea nu voi obţine un răspuns: înţeleg oare acum guvernanţii noştri cât de periculos a fost să facă jocul Moscovei cu un an în urmă, înlăturând Partidul Liberal de la guvernare? Dar vorba ceea: dă-le, Doamne, mintea cea de pe urmă! Oricum, Partidul Liberal rămâne la straja intereselor ţării şi a cetăţenilor, şi va acţiona în vederea asigurării integrării europene a Republicii Moldova, dar şi a stabilităţii interne, indiferent de comportamentul actualei guvernări şi de evoluţia situaţiei în continuare.

Departamentul Imagine şi Comunicare al PL
Sursa: www.pl.md

Femeile liberale luptă împotriva violenţei în familie Deputaţii PL au înaintat un Proiect de hotărâre a Parlamentului cu privire retragerea armatei Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova