PNL a optat mereu ferm pentru crearea condiţiilor menite să asigure independenţa justiţiei, invocînd starea proastă a acesteia încă sub regimul comunist, a cărui victimă a devenit şi justiţia. În prezent, cînd la conducere se află forţele democratice, există premizele de reformare a justiţiei — atît din interior, cît şi pe cale legislativă, ca şi prin sprijin european. Din păcate, însă, lupta pentru o justiţie independentă a căpătat o regretabilă conotaţie electorală, ceea ce compromite obiectivul conceptual de edificare a statului de drept. Dacă actuala guvernare ar fi mai fermă în lichidarea condiţiilor pentru perpetuarea clanurilor oligarhice şi mafiote moştenite de la guvernarea comunistă coruptă, ar apărea bani pentru finanţarea conform legii a justiţiei independente, fără de care nu vom avea investiţii străine şi autohtone în economie, nici încrederea societăţii în stat. In-justiţia desfiinţează statul Republica Moldova.

În şedinţele Delegaţiei Politice Naţionale, juriştii PNL se expun în legătură cu unele hotărîri pronunţate în instanţele judecătoreşti.

PNL prezintă constatări şi sugestii concrete pentru reformarea justiţiei, pentru asigurarea unor procese echitabile şi apariţia încrederii cetăţenilor în stat. Astfel:

1. Statisticile experţilor demonstrează că fluxul de dosare venite la Curtea Supremă de Justiţie de la Curţile de Apel este acelaşi. Iar Curtea Supremă de Justiţie, ca instituţie de recurs, nu are mijloace legale să reacţioneze la această situaţie, decît să caseze hotărîrile ilegale şi să adopte hotărîri contrare, nici să dea unele indicaţii privind anularea şi corectarea greşelilor acestora..
2. Judecatorii vinovaţi de hotăriri ilegale rămin nepedepsiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece Curtea Supremă de Justiţie e privată de dreptul de a adopta decizii interlocutorii, precum a fost cîndva. Comuniştii au abrogat, acum cîţiva ani, acest articol din Codul de procedură civilă. E nevoie de remodificarea legii.
3. CSM nu verifică astăzi cazurile adoptării hotărîrilor ilegale şi nu intentează proceduri disciplinare, motivînd că nu este instanţă de examinare, adică nu-şi îndeplineşte funcţiile. Sînt cazuri cînd Inspectoratele fiscale, CCCEC depisteaza firme-fantomă cu milioane în conturi, însă Curtea de Apel ridică sechestrul şi banii dispar imediat din conturile firmelor cu datorii imense faţă de Bugetul de stat. Sînt cazuri concrete de adevărată corupţie şi nimeni nu reactionează.
4. Deciziile ilegale, adoptate de instanţele de sector, sînt evidente şi flagrante, însă, din nou, nu reacţionează nici o instituţie a statului sau de autoreglementare judecătorească, fiind vizibilă o cîrdăşie la mijloc. Dacă unii judecători încearcă să adopte decizii legale sînt influenţaţi să procedeze invers, pentru a nu-şi pierde locul de muncă.
5. Din păcate, nu înregistrăm reacţii din partea societăţii civile ori a Ministerului Justiţiei la multitudinea de hotărări ilegale.
6. În prezent, distribuirea dosarelor este aleatorie, însă administraţia din justiţie găseşte căi de eludare a mecanismului. Unii experţi spun că în judecătorii de sector numerele dosarelor sînt repartizate din timp, adică dosarul poate fi înregistrat cu numărul unui judecător concret.
7. În timp ce la Curtea Supremă de Justiţie a început un proces de autoreglementare şi mai mulţi judecători se eliberează de frica apelului telefonic al ex-conducătorilor comunişti, în instanţele de sector situaţia rămîne deplorabilă. Acolo e cea mai mare corupţie şi doar Curţile de Apel şi Curtea Supremă de Justiţie rămîn filtrul pentru rebuturi.
8. Sunt necesare prevederi în Codul de procedură civilă, pentru ca instanţa de recurs să reacţioneze la încălcările judecătoriilor în prima instanţă. Trebuie prevăzută posibilitatea unei decizii interlocutorii în privinţa judecătorilor care au greşit. Toate cazurile să fie examinate în CSJ, într-un termen rezonabil.
9. Trebuie create mijloace legale pentru ca şi Curtea Supremă de Justiţie să poată sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, care nu se autosesizeaza din oficiu.
10. Este necesar ca la şedinţele CSM să participe, fără drept de vot, reprezentanţi ai Baroului de avocaţi şi ai societăţii civile.

Acestea sînt doar unele constatări şi propuneri ale PNL, care, dacă ar fi realizate, ar contribui la demararea procesului de reformare a justiţiei din R.Moldova.

Sursa: www.pavlicenco.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet