Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPNL

Declaraţia PNL: “Aniversăm Independenţa unui stat care nu-şi respectă propria Declaraţie de Independenţă”

|versiune pentru tipar||
PNL / 21 august 2011
Partidul Naţional Liberal

Partidul National Liberal constata, cu multa tristete ca, la implinirea a 20 de ani de la proclamarea Independentei Republicii Moldova, starea de lucruri din societate reprezinta un regres la toate capitolele in raport su starea de spririt si cu asteptarile nationale din momentul adoptarii Actului fundamental de constituire a statului.

O recitire a textului Declaratiei de Independenta demonstreaza ca, in acesti 20 de ani, imperativele expuse intr-un document adoptat de un Parlament ales liber si democratic, — un document reprezentind vointa populatiei de pe malurile drept al Prutului si sting al Nistrului, ce au format statul “moldovenesc” din componenta imperiului sovietic, — nu s-au realizat, indiferent de guvernarile perindate la putere.

Modul de conducere a statului, de dirijare a treburilor publice, orientarea parcursa de societate in acesti 20 de ani au fost, fara echivoc, o abatere constanta de la dezideratele expuse in Actul de fondare a statului. Cauza acestei situatii ramin ingerinta constanta a fortelor imperiale rusesti, ostile aspiratiilor romanesti si europene, in treburile interne ale Republicii Moldova, dar si clasa conducatoare, santajabila de catre structurile de securitate ale fostului imperiu sovietic. Aceasta clasa de politicieni, colaborationisti cu dusmanii Republicii Moldova, nu a avut niciodata curajul sa aplice prevederile Declaratiei de Independenta, mai ales tinind de esenta statului si dreptul de a-si decide soarta, urmare a redobindirii identitatii si a constiintei nationale romanesti de catre populatia majoritara.

Republica Moldova poate avea viitor doar ca al doilea stat romanesc, ce va reusi, prin democratizare, sa aplice exact prevederile din Declaratia de Independenta, care spun, intre altele:

“(…) CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 şi 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei;

LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul URSS şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională «Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia» prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991;

SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din RASS Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale; a adoptat la 2 august 1940 «Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldoveneşti unionale», iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 «Decretul cu privire la stabilirea graniţei între RSS Ucraineană şi RSS Moldovenească», acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la URSS;

REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”

Aceste parti din Declaratia de Independenta a statului Republica Moldova reprezinta jaloane definitorii — in trecut, dar si in viitor — pentru traitorii teritoriului pe care s-a constituit Republica Moldova si trebuie realizate in mod imperativ, prin alesii pe care populatia ii delegheaza in Parlament.

Din pacate, actualii guvernanti — pretinsi liberali, democrati si proeuropeni -, care sint, de fapt, prorusi si nu abroga Legea comunista ce ne declara, in mod criminal, stat polietnic, au misiunea de a impiedica, in continuare, unificarea celor doua state romanesti. Aceasta guvernare ineficienta ignoreaza in mod condamnabil realitatea proclamarii Republicii Moldova drept stat independent, pe 27 august 1991, ca oportunitate de desprindere de imperiul sovietic, pentru a-si deschide calea spre Unirea cu Romania.

Partidul National Liberal declara univoc faptul ca cetatenii Republicii Moldova au viitor doar ca cetateni romani europeni, care vor constientiza ca numai alaturi si impreuna cu Romania vor putea oferi un alt viutor copiilor lor, restabilindu-se, totodata, un dureros adevar istoric, care, din pacate, inca nu-i inspira pe decidentii de la Putere sa recunoasca identitatea statului, a cetatenilor si a dreptului lor de a-si decide nestingherit viitorul, asa cum prevede si Declaratia de Independenta din 27 august 1991. Este o rusine sa manipulezi in asemenea hal populatia, incit sa aniversezi, sub o guvernare pretins democratica, Independenta unui stat, ai carui conducatori nu respecta insasi Declaratia de Independenta a acestuia.

Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova

PARLAMENTUL REPUBLICII MODLOVA, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice,

AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;

CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 şi 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei;

SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria — parte componentă a teritoriului istoric şi etnic al poporului nostru;

LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul URSS şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională “Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia” prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991;

SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din RASS Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale; a adoptat la 2 august 1940 “Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldoveneşti unionale”, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 “Decretul cu privire la stabilirea graniţei între RSS Ucraineană şi RSS Moldovenească”, acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la URSS;

REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

PORNIND de la Declaraţia suveranităţii Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, şi de la faptul că populaţia Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale URSS, la referendumul asupra menţinerii URSS;

ŢINÎND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă:

REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei ONU, Actului final de la Helsinki şi normelor de drept internaţional;

APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrşirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional,

PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.

În calitatea sa de STAT SUVERAN şi INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:

SOLICITĂ tuturor statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii, şi îşi exprimă dorinţa de interes comun cu ţările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept internaţional şi practicii existente în lume în această materie.

ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisă ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate;

DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale:

CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova;

HOTĂRĂŞTE ca pe întregul său teritoriu să se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;

GARANTEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţii politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparţinînd grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki şi ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Adoptată la Chişinău, de Parlamentul Republicii Moldova, la 27 august 1991

Declaraţia Partidului Naţional Liberal Declaraţia PNL în legatură cu situaţia creată după decizia Curţii Constituţionale