Membrii Platformei unioniste “Consiliul Unirii”, din care face parte şi Partidul Naţional Liberal din Republica Moldova, platformă constituită în anul 2012 pentru a comemora două secole de ocupaţie ruso-sovietică, urmăresc în permanenţă şi cu un interes deosebit evoluţiile politice din România.

Componentele Consiliului Unirii au îndemnat şi au salutat aderarea unor partide de pe ambele maluri ale Prutului la obiectivul refacerii unităţii naţionale, prin reunificarea celor două state româneşti.

PNL din Republica Moldova, un partid extraparlamentar activ şi consecvent, unicul care a adoptat mesajul unionist pe 17 aprilie 2010 şi care a inclus obiectivul Unirii cu România pe 3 decembrie 2011, în Congresul al III-lea, desfăşurat la Chişinău, a apreciat Mesajul adresat delegaţilor, în care Preşedintele Crin Antonescu a exprimat speranţa înfăptuirii idealului istoric al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, menţionând, în discursurile sale politice, că “întâmplarea istorică face ca Partidul National Liberal să fie singurul partid, nu doar din România, ci din toată fosta lume comunistă, din toate ţările invadate şi cucerite de sovietici şi, deci, de regimul lagărelor roşii de după 1945, care a supravieţuit, purtând nu doar prestigiul, ci, mai ales, povara unui nume istoric extraordinar pentru România, dar şi datoria — ca supravieţuitor al tuturor acestor realităţi — de a se comporta pe măsura trecutului său şi pe măsura acestei misiuni”.

Privind în ansamblul secolului de liberalism românesc, principiile liberale au fost subordonate direct ideii de unitate naţională (1859, 1918), înfăptuite de legendarii Brătieni, sacrificu ce rămâne pentru noi, urmaşii primilor PNL-işti, o obligaţie morală şi politică majoră.

Pe 27 iunie, Republica Moldova va semna Acordul de asociere cu UE, fapt salutat de Consiliul Unirii, care exprimă recunoştinţă pentru sprijinul puternic, acordat de politicienii din România traseului european al celui de-al doilea stat românesc.

Consiliul Unirii promovează imperativul consolidării forţelor politice în jurul obiectivului european — ce poate fi atins pe diferite căi, cea mai sigură fiind Unirea cu România, printr-o Declaraţie de tipul celei de la Snagov, semnată de partidele din România în anul 1995, prin care fiecare formaţiune politică s-a angajat, cu instrumente proprii, să apropie aderarea europeană.

Consiliul Unirii propune şi clasei politice din România semnarea unei Declaraţii de la Snagov-2 “Pentru Basarabia”, prin care toate partidele din primul stat românesc să se angajeze în sprijinul demersului democratic şi proeuropean al celui de-al doilea, cu disponibilitatea pentru refacerea cât mai grabnică a unităţii naţionale româneşti, prin lichidarea consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop, reunificându-şi poporul, aşa cum a făcut naţiunea germană.

Pe 28 iunie 2014, Partidul Naţional Liberal din România, care a împlinit 139 de ani şi a înfăptuit Marile Uniri, îşi va ţine Congresul extraordinar, în care îşi va reafirma identitatea şi va pleda pentru unificarea Dreptei româneşti, imperativ şi pentru al doilea stat românesc, unde se impune solidarizarea, unificarea pe o Platformă naţional-liberală, a tuturor liberalilor.

Consiliul Unirii propune PNL din România să evoce, la forul suprem al naţional-liberalilor, tragismul acestei date — 28 iunie 1940 — în Istoria Românilor şi să comemoreze victimele ocupaţiei comuniste pe ambele maluri ale Prutului, fapt pe care Consiliul Unirii îl va face la Chişinău prin participarea la un Marş de doliu şi al Demnităţii Naţionale.

Consiliul Unirii invită PNL din România pe platforma unionistă, alături de alte partide componente ale Consiliului Unirii, fiind convins că fondatorii curentului naţional-liberal, care au reîntregit România, ne-ar considera demni de lupta domniilor lor pentru unitatea naţională românească.

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet