La 22 iulie curent, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului (Transnistria). În pofida faptului că a fost prezentat cu mare pompă de însuşi şeful statului ca un pas important în procesul de reglemenatre a conflictului transnistrean, proiectul respectiv n-a trezit dezbateri parlamentare pe potrivă, fiind aproape unanim votat în două lecturi atît de fracţiunea partidului de guvernămînt, cît şi de către sateliţii acesteia din pretinsa opoziţie. Ca şi în alte cazuri, reprezentanţii celei din urmă n-au fost în stare să formuleze obiecţii clare şi coerente referitor la deficienţele, de altfel evidente, ale documentului cu pricina şi nici să se refere la posibilile consecinţe ale adoptării lui.

Partidul Popular Republican consideră că este vorba despre încă o aşa-numită lege “moartă din momentul apariţiei”, care, la fel ca şi majoritatea actelor legislative adoptate în Parlament de la 2001 încoace, va rămîne doar pe hîrtie. Din păcate, în ultimul caz situaţia se complică prin faptul că adoptarea “prevederilor de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului”, în forma în care a fost făcută, nu numai că nu apropie soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean, ci o îndepărtează şi mai mult.

Adoptarea acestei legi înseamnă şi o deviere de la aşa-numitul “plan Iuşcenko” pe care actuala conducere a Republicii Moldova, chipurile, l-ar fi acceptat drept soluţie pentru ameliorarea crizei transnistrene. Prin adoptarea ei Chişinul oficial o dată în plus şi-a demonstrat nedorinţa şi neputinţa de a accepta dialogul ca unica cale de soluţionare a conflictului din raioanele de est — şi aceasta în situaţia în care conducerea ţării noastre este tot mai insistent chemată la reluarea dialogului nu doar de către mediatorii deja tradiţionali ai procesului de negocieri, în primul rînd, de OSCE, ci şi, în ultimul timp, de către SUA şi Uniunea Europeană.

Partidul Popular Republican, reafirmîndu-şi poziţia din programul politic, constată că pe ambele maluri ale Nistrului — la fel ca şi 13 ani în urmă, în toiul războiului fratricid — continuă să domine spiritul de intoleranţă şi nedorinţa de a căuta compromisuri. Pentru noi este evident că fără o schimbare a atitudinilor, care poate interveni numai după plecarea de pe avanscenă a politicienilor orientaţi doar spre confruntare sau discuţii sterile în jurul noţiunilor de federalism, unitarism etc., soluţionarea conflictului transnistrean nu se va produce.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet