Deschiderea la Chişinău a oficiului de legătură NATO este prezentată de propaganda oficială drept o acţiune inofensivă de lansare a unei mici misiuni diplomatice “civile”, care ar corespunde intereselor Moldovei, va contribui la “democratizarea” şi “integrarea europeană” a ţării. Realitatea însă arată altfel.

“Partidul Nostru” consideră deschiderea oficiului NATO în Moldova drept inadmisibilă şi care nu poate duce la stabilitatea politică, consolidarea societăţii, păstrarea statutului de neutralitate al ţării, reglementarea conflictului transnistrean. Am spus în repetate rînduri că pentru Moldova este importantă nu cearta geopolitică, care şi mai mult dezbină societatea, ci rezolvarea problemelor interne. Moldova trebuie să înceteze a fi locul în care factorii externi îşi măsoară puterile, cauză din care suferă cetăţenii noştri, dar să devină un spaţiu în care Vestul interacţionează cu Estul, şi nu amenajează un poligon geopolitic. “Partidul Nostru” este categoric împotriva atragerii Moldovei pe orbita NATO. Sîntem pentru păstrarea neutralităţii constituţionale, care trebuie confirmată, inclusiv prin garanţii internaţionale. Deschiderea oficiului NATO la Chişinău îndepărtează şi complică atingerea acestor obiective.

Pentru continuarea unor asemenea proiecte precum ajutorul la curăţarea unui şir de localităţi de pesticide periculoase, crearea unor laboratorii cibernetice în universităţi, precum şi participarea militarilor moldoveni în misiuni pacificatoare, inclusiv în Balcani, nu era necesară deschiderea vreunui oficiu NATO special la Chişinău, care serveşte doar ca factor enervant.

Nu este un secret că noul oficiu se va ocupa de realizarea aşa-zisei Iniţiative de Consolidare a Capacităţilor de Apărare (Defence and Related Security Capacity Building, DCB), aprobată la summitul NATO din Wells în 2014. Acest program prevede elaborarea pentru Moldova, sub conducerea NATO, a Strategiei securităţii naţionale, Strategiei naţionale de Apărare, Doctrinei Militare, cu ulterioara lor implementare de către o comisie interdepartamentală formată din peste 20 de ministere şi agenţii din Moldova. Acest plan include transformarea şi modernizarea forţelor armate, sistemului de aplicare a legii şi serviciilor speciale conform şabloanelor şi în interesul NATO, asigurarea securităţii cibernetice şi lupta (în coordonare cu structurile UE) cu “propaganda rusească” şi “atacul hibrid” al Rusiei. În documentele de program în privinţa apărării şi securităţii, elaborate de experţii NATO pentru Moldova, “oponenţii” săi de bază sînt numiţi Rusia şi Transnistria. Pentru contracararea lor, trebuie “antrenate” forţele armate şi sistemul de securitate. Prin asigurările precum că iniţiativa DCB nu este îndreptată împotriva Rusiei, că NATO respectă neutralitatea Moldovei şi nedorinţa sa de a intra în Alianţă, de facto, chiar blocul NATO va intra în Moldova, care se va dovedi a fi încorporată rigid în “matricea” comună a confruntării Occidentului cu Rusia. Moldova nu are nevoie de asta.

Ni se spune că deschiderea oficiului NATO la Chişinău nu încalcă neutralitatea Moldovei. Luînd în calcul acea agendă în domeniul apărării şi securităţii pe care o va realiza acest oficiu, asemenea asigurări arată deloc convingător. Să ne imaginăm doar cîtă gălăgie ar fi în privinţa “încălcării neutralităţii” dacă Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă şi-ar fi dorit să deschidă în Moldova un oficiu analogic.

De asemenea, auzim că asemenea misiuni diplomatice nu sînt o raritate şi că ele activează la Moscova, Kiev, Tbilisi. În ceea ce ţine de reprezentanţa NATO în Rusia, aceasta nu se ocupă de elaborarea şi implementarea pentru această ţară a doctrinelor în domeniul apărării şi securităţii. Relaţiile Georgiei şi Ucrainei cu Rusia s-au înrăutăţit brusc, chiar pînă la încetarea relaţiilor diplomatice, pe fundalul conflictelor militare şi pierderilor teritoriale, dar şi, nu în ultimul rînd, din cauza aspiraţiilor pro-NATO. Luînd în calcul existenţa în Moldova a conflictului transnistrean nereglementat, trebuie să fim extrem de atenţi în asemenea chestiuni. Trecerea forţelor armate şi structurilor de securitate la standardele NATO, concomitent cu declararea Rusiei şi Transnistriei drept principale ameninţări pentru ţară, nu are cum să contribuie la reglementarea problemei transnistrene.

Deschiderea oficiului NATO nu contribuie nici la depăşirea sciziunii în interiorul societăţii moldoveneşti. O mare parte a populaţiei nu susţine planurile puterii privind intensificarea colaborării cu NATO, avînd temerea că această colaborare are “un perete dublu”, iar în perspectivă poate duce la anularea neutralităţii constituţionale, atragerea Moldovei în această alianţă politico-militară, înrăutăţirea în continuare a relaţiilor cu Federaţia Rusă, dar şi apariţia unor conflicte militare în regiune.

Deschiderea oficiului de legătură NATO la Chişinău este convenabilă regimului banditesc care a capturat ţara şi încearcă să rămînă la putere “oferind” Occidentului “servicii geopolitice” de luptă cu “tancurile ruseşti”. Noi însă, cetăţenii Moldovei, trebuie să nu ne gîndim la ceea ca unele forţe externe să-şi rezolve propriile interese din contul nostru, nu la militarizarea ţării, mai ales, sub conducerea bandiţilor care au capturat-o, ci dimpotrivă, la demilitarizarea Moldovei, eliberarea “statului capturat”, restaurarea ordinii şi legalităţii, reglementarea conflictului transnistrean şi dezvoltarea paşnică a ţării în interesele majorităţii cetăţenilor săi.

Sursa: pnru.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet