Republica Moldova ca şi multe alte state cu democraţii fragile sau în proces de formare, mai este încă supusă monitorizării la capitolul “nivelul de durabilitate al democraţie în ţară”. Unul dintre criteriile de performanţă a nivelului de democratizare, de rînd cu libertatea media, independenţa justiţiei, nivelul corupţiei, responsabilitatea guvernării, este şi corectitudinea şi transparenţa alegerilor.

În procesul de monitorizare a alegerilor au fost identificate mai multe probleme ce ţin de organizarea şi desfăşurarea lor, printre care se regăseşte şi cea a calităţii listelor electorale alături de lipsa registrului electronic centralizat al alegătorilor. Voi menţiona, că problema calităţii listelor electorale în Republica Moldova a devenit mai acută după alegerile parlamentare din 2001. Iar prima recomandare privind examinarea posibilităţii creării unui registru civil centralizat a fost făcută în anul 2004.

În retrospectivă, reforma electorală în Republica Moldova, a început în anul 1993 odată cu adoptarea Legii privind alegerea Parlamentului, prin care s-a instituit o singură circumscripţie electorală naţională. Apoi, în 1997 a urmat adoptarea Codului electoral conform căruia s-a instituit Comisia Electorală Centrală, în sarcina căreea a fost pusă funcţia de participare la verificarea şi actualizarea listelor de alegători, de comun cu autorităţile administraţiei publice locale.

De ce problema calităţii listelor electorale continuă să rămîna una din cea mai acută problemă? Deoarece procedura de completare a listelor electorale este de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale — care, de regulă, doar copie listele respective de la o campanie electorală la alta, fără a se verifica informaţia despre persoanele decedate, informaţia privind persoanele care şi-au schimbat locul de trai, care au atins vîrsta pentru exercitarea dreptului de vot. În plus, listele întocmite nu sunt expuse spre examinare şi consultare de către cetăţeni aşa cum prevede Codul Electoral, şi, în marea majoritate, nu conţin informaţia despre absenţa în ţară a alegătorului la momentul votării. Toate cele menţionate favorizează frauda electorală.

Şi procedura de votare a cetăţenilor aflaţi la muncă peste hotare este o parte a problemei calităţii listelor electorale, deoarece în conformitate cu prevederile Codului electoral “în secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele lectorale se întocmesc în baza datelor colectate de misiunile diplomatice care activează pe teritoriul statelor respective”. Iar dacă e să comparăm numărul cetăţenilor care şi-au exercitat dreptul de vot peste hotarele ţării şi al celor oficial înregistraţi ca plecaţi la muncă peste hotarele ţării, diferenţa este de sute de mii. În acest sens, cred că ar fi binevenită preluarea experienţei altor state, care au mers şi mai departe în democratizarea procesului electoral. Spre exemplu, elveţienii dispun de trei posibilităţi de votare: 1. prin scrisoare în plic, 2. direct în cabina de vot, 3. votul electronic.

Şi Estonia a aplicat cu succes în 2007 votul electronic civic datorită tehnologiilor moderne bazate pe accesibilitatea oferită de Internet, concomitent cu aplicarea tuturor instrumentelor antifraudă.

Revenind la practica Republicii Moldova, voi reaminti că Comisia Electorală Centrală încă în anul 2008 a anunţat despre trecerea la Registrul electronic al Alegătorilor pînă la următoarele alegeri parlamentare (2009). Dar, în 2009 CEC a lansat doar testarea unor module ale Sistemului Informaţional Automatizat de Stat “Alegeri” cu sprijinul proiectului “Suport electoral pentru Moldova” al PNUD Moldova/UE. Apoi a urmat prima testare a registrului Electronic al Alegătorilor în 2010 în alegerile locale noi din oraşul Sîngera şi în ziua referendumului republican constituţional, 5 septembrie 2010, în sectorul Centru al capitalei.

Prevederile Codului electoral adoptate în 2010, privind listele electorale nominalizează că “întocmirea listelor electorale în baza Registrului de stat al alegătorilor” se va începe din 2015.

Constatarea este că instituţiile statutului, responsabile de implementarea măsurilor, a căror realizare va contribui la avansarea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, în mod prioritar, sunt obligate să asigure transparenţă în exercitarea actului votării, să contribuie la excluderea situaţiilor în care unii cetăţeni voteaza de două ori, să asigure evidenţa strictă a numărului de alegători şi actualizarea permanentă a listelor electorale.

Sunt convins, că prin soluţionarea rapidă a problemelor nominalizate, partidele democratice aflate la guvernare vor da un semnal de încredere atît cetăţenilor Republicii Moldova, cît şi comunităţii internaţionale. O ţară arată aşa după cum îi este sistemul electoral. Rămîne doar să ne onorăm obligaţiunile asumate.

Sursa: www.pprm.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet