Alegerile locale generale din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPL

Discursul deputatei Corina Fusu la Reuniunea Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-Republica Moldova de la Bruxelles

|versiune pentru tipar||
PL / 29 mai 2012
Partidul Liberal

Stimată doamnă co-preşedinte Monica Macovei,
Stimate doamne şi domni deputaţi,
Dragi colegi,

Am onoarea de a vă vorbi în deschiderea lucrărilor celei de a XV-a Reuniuni a Comitetului de Cooperare UE-Republica Moldova.

Permiteţi-mi să mă refer în continuare la recentele evoluţii socio-politice din republică, dar şi la progresele înregistrate de statul nostru în perioada recentă.

Alianţa pentru Integrare Europeană urmează cu fermitate paşii necesari pentru aderarea la Uniunea Europeană. La 15 martie 2012, după o perioadă de aproape 3 ani de multiple încercări, am reuşit să alegem Preşedintele Republicii Moldova, pe Nicolae Timofti, astfel asigurând stabilitatea politică necesară, depăşind criza constituţională creată de partidul comuniştilor în anul 2000. Prima vizită oficială pe care a întreprins-o Preşedintele Republicii Moldova a fost la Bruxelles, unde înalţi oficiali europeni l-au asigurat pe Preşedintele Nicolae Timofti că Uniunea Europeană mizează pe viitorul european al Republicii Moldova, că Republica Moldova este un element important al unei Europe integre şi paşnice, că în egală măsură, Republica Moldova devine un model pentru multe alte ţări. Republica Moldova a arătat că tranziţia politică poate fi paşnică şi că este posibilă transformarea valorilor democratice în realitate. Încurajatoare sunt cuvintele dlui Herman Van Rompuy, Preşedintele Consiliului European, precum şi asigurarea Preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso că Uniunea Europeană va creşte la 100 de milioane de euro ajutorul pentru Republica Moldova anul viitor.

Negocierea Acordului de Asociere

Acordăm o atenţie deosebită negocierilor Acordului de Asociere cu UE, care va extinde considerabil orizontul cooperării dintre Republica Moldova şi UE, constituind astfel o etapă importantă pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Apreciem progresul în negocierea Acordului de Asociere. În cadrul celor 10 runde de negocieri, au fost închise provizoriu negocierile pe toate subiectele legate de dialogul politic şi reforme, cooperare în domeniul politicii externe şi de securitate. Capitolul justiţie, libertate şi securitate este aproape de un acord provizoriu. Au fost înregistrate progrese în negocierea preambulului, obiectivelor şi principiilor generale şi, de asemenea, dispoziţiilor instituţionale, generale şi finale ale Acordului. În ceea ce priveşte cooperarea economică şi sectorială, au fost provizoriu închise 23 din 25 de capitole negociate în cadrul Acordului de Asociere. Toate domeniile ce ţin de relaţiile interumane (inclusiv dezvoltarea regională, educaţia, cultura, societatea civilă) au fost provizoriu închise.

Următoarea rundă de negocieri va avea loc pe data de 15 iunie curent la Bruxelles, imediat după cea de-a doua rundă de negocieri pentru DCFTA.

Dat fiind faptul că Republica Moldova a avansat considerabil în negocierile cu UE în ceea ce priveşte Acordul de Asociere, iar unele angajamente asumate în cadrul respectivului acord deja sunt în proces de implementare, Republica Moldova consideră oportună lansarea discuţiilor referitor la Agenda de Asociere Republica Moldova-UE după primele două runde de negocieri privind DCFTA.

Reieşind din aceste considerente, ne adresăm Consiliului European, Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă, în contextul negocierilor în curs privind Acordul de Asociere cu Republica Moldova, să extindă mandatul negociatorilor din partea UE în sensul formulării explicite în preambulul Acordului de Asociere a perspectivei integrării europene, în temeiul articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, ceea ce ar reprezenta atât o pârghie preţioasă pentru punerea în aplicare a reformelor, cât şi un catalizator necesar al sprijinului public pentru aceste reforme. Perspectiva clară de Aderare la UE, le-ar oferi cetăţenilor Republicii Moldova o doză de eurooptimism şi entuziasm în lucrul de zi cu zi.

Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător

Apreciem pozitiv evoluţiile şi dinamica înregistrată în dialogul moldo-comunitar pe dimensiunea comercial-economică. Ne-am fixat un obiectiv clar — să valorificăm toate oportunităţile oferite de avansarea cooperării economice cu UE, inclusiv sub aspect bilateral. Am reuşit, în mare măsură, să ne apropiem de acest obiectiv, începând negocierile cu UE privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE (DCFTA). Inaugurarea oficială a negocierilor a avut loc la Bruxelles, pe data de 12 decembrie 2011. Runda tehnică DCFTA s-a desfăşurat la 18 ianuarie, iar prima rundă de negocieri privind crearea DCFTA a avut loc în perioada 19–23 martie 2012 la Chişinău. În cadrul rundei au fost discutate, conceptual, domeniile/capitolele care vor fi parte a DCFTA. La cea de-a doua rundă de negocieri, care va avea loc în perioada 11–15 iunie la Bruxelles, se vor discuta textele juridice ale DCFTA.

În comun cu Uniunea Europeană ne-am propus o agendă de negocieri destul de intensă (pe parcursul anului 2012 sunt planificate 4 runde de negocieri). Vom depune eforturi susţinute pentru a respecta calendarul convenit în cadrul vizitei la Chişinău în februarie anul curent a Comisarului European pentru Comerţ dlui Karel de Gucht, realizând astfel obiectivul finalizării negocierilor până la viitorul Summit al Parteneriatului (planificat pentru noiembrie 2013).

Nu mai puţin important este faptul că în cadrul negocierilor s-a reuşit participarea reprezentanţilor regiunii transnistrene, care au participat la prima rundă în calitate de observatori. Este în interesul tuturor ca DCFTA să fie aplicat pe întreg teritoriul ţării, totodată mecanismele exacte de aplicare a viitorului Acord în regiunea transnistreană încă urmează a fi definitivate.

Liberalizarea regimului de vize

Dialogul privind liberalizarea regimului de vize reprezintă prioritatea cheie de reformă şi cooperare RM-UE în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Dialogul RM-UE privind liberalizarea regimului de vize a fost lansat la 15 iunie 2010 şi Planul de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize a fost oferit Republicii Moldova la 24 ianuarie 2011.

Acţiunile care sunt necesare a fi îndeplinite pentru liberalizarea regimului de vize cu UE sunt structurate în 4 blocuri (I — securitatea documentelor, II — migraţie ilegală, inclusiv readmisia, III — ordine publică şi IV drepturile omului) în cadrul a 2 faze (I fază — elaborarea cadrului normativ necesar, iar faza a II — implementarea acestor acţiuni).

În acest context, a fost creat Grupul de lucru privind coordonarea procesului de liberalizare a regimului de vize cu UE şi aprobat Programul Naţional de implementare a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize (martie 2011) şi Măsurile Adiţionale ale Programului Naţional de implementare a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize (februarie 2012).

Republica Moldova a prezentat Primul Raport de Progres privind implementarea Planului de Acţiuni pe vize în mai 2011 şi cel de-al II Raport de Progres în noiembrie 2011. În baza acestora UE a prezentat Primul său Raport de Progres privind evaluarea implementării de către Republica Moldova a Planului de Acţiuni pe vize în septembrie 2011 şi cel de-al II Raport de progres în februarie 2012.

Raportul Comisiei constată în general un progres foarte bun în realizarea primei etape privind ajustarea cadrului legislativ a Planului de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize.

În rezultatul acţiunilor întreprinse până în prezent, din 42 acte legislative prevăzute în cadrul fazei I, toate actele legislative şi normative au fost adoptate.

Pe data de 25 mai au fost votate în Parlamentul Republicii Moldova ultimele două legi restante: Legea cu privire la reorganizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Legea cu privire la asigurarea egalităţii.

Aceste două probleme politice spinoase au fost citate ca fiind piedicile cu adevărat importante pentru a trece în faza a doua a Planului de Acţiuni. Credem că cele două probleme au suferit dificultăţi contrare în modul în care au fost tratate de autorităţi şi de publicul larg: s-a vorbit prea mult despre anti-discriminare şi prea puţin despre anti-corupţie.

Opoziţia comunistă a găsit un prilej de a ataca AIE, uitând că primul proiect de Lege anti-discriminare a fost propus de un guvernul PCRM în 2006. Tot un calcul politic a fost concentrarea dezbaterii pe tema homosexualităţii, doar unul dintre multele aspecte la care se referă legislaţia cerută de UE. Opoziţia a profitat de faptul că publicul larg este în mod covârşitor ostil persoanelor de orientare sexuală minoritară.

Nu e o coincidenţă că oraşele care au adoptat rezoluţii împotriva homosexualităţii (care nu au nici un efect practic) sunt dominate de PCRM, aşa cum nu e o coincidenţă că figuri religioase, precum episcopul Marchel de Bălţi şi Făleşti (care aparţine de Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse), care au agitat spiritele împotriva legii sau că un canal TV precum NIT care prezintă foarte părtinitor subiectul fac parte din reţeaua de instituţii şi organizaţii apropiate PCRM.

Legea cu privire la asigurarea egalităţii

Aderând la diferite instrumente internaţionale Republica Moldova şi-a asumat obligaţii primordiale de a respecta demnitatea şi drepturile omului pentru fiecare persoană ce se află sub jurisdicţia sa. Un aspect al protecţiei drepturilor omului vizează şi asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament tuturor persoanelor, indiferent de criteriu, prin aceasta garantându-se respectarea principiului non-discriminării. Pentru ca principiile afirmate în Constituţie să fie aplicate în practică este nevoie de dezvoltarea lor în cadrul sistemului legislativ al Republicii Moldova. Deşi există prevederi în domeniul nediscriminării în diferite acte legislative, la nivel naţional nu există nicio lege generalizată în acest domeniu, iar practica judiciară în problemele discriminării era inexistentă. Aspiraţiile Republicii Moldova de integrare europeană necesită ajustarea cadrului legislativ naţional la cel internaţional.

Reorganizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice

Noua denumire a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, conform legii adoptate, este Centrul Naţional Anticorupţie. Revizuirea Legii vechi este determinată de necesitatea asigurării unei independenţe reale Centrului Anticorupţie. Schimbarea procedurii de numire şi de eliberare din funcţie a directorului Centrului Anticorupţie este determinată de necesitatea protejării acestuia de fluctuaţiile politice. Directorul Centrului Anticorupţie nu trebuie să aibă tangenţă cu sfera politicului în ultimii 2 ani, iar desfăşurarea unui concurs public va asigura imparţialitatea, transparenţa şi corectitudinea procedurii de selectare. Numirea în funcţie a directorului se face de Parlament, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea exercitării unui alt mandat consecutiv. În contextul prevenirii şi combaterii corupţiei, se prevăd aspecte referitoare la integritatea persoanei angajate şi monitorizarea stilului de viaţă a colaboratorilor Centrului.

Decizia UE de a trece la a doua etapă de implementare a Planului de Acţiuni va fi formulată şi în funcţie de rezultatele Studiului de impact al liberalizării regimului de vize cu Republica Moldova.

În acest context, mizăm pe susţinerea Parlamentului European în vederea aprobării unei decizii favorabile pentru trecerea oficială a Republicii Moldova la cea de-a doua etapă de implementare a Planului de Acţiuni în domeniul vizelor până la reuniunea Consiliului de Cooperare RM-UE (din 26 iunie 2012).

Participarea Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic

Republica Moldova rămâne în continuare activă şi valorifică plenar principiul mai mult pentru mai mult în cadrul Parteneriatului Estic (PaE), în baza principiului diferenţierii între statele participante, oportunităţile oferite atât pe dimensiunea bilaterală, cât şi multilaterală în realizarea reformelor democratice, economice şi sociale. După cum prevede abordarea “mai multă asistenţă pentru mai multe reforme”, dorim ca UE să aprecieze performanţele Republicii Moldova de reformare şi apropiere de UE.

Republica Moldova consideră cooperarea în cadrul Platformelor multilaterale ale PaE drept o oportunitate în plus pentru a consolida cooperarea bilaterală, pe de o parte, dar şi pentru a intensifica relaţiile noastre cu celelalte state partenere de la Estul UE. Participăm cu regularitate la reuniunile din cadrul platformelor tematice ale Parteneriatului.

În textul Declaraţiei semnate în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Varşovia a fost menţionată elaborarea unei “Foi de parcurs pentru PaE” care va include priorităţile de cooperare pe dimensiunea bilaterală şi multilaterală pentru perioada de până la următorul Summit al PaE din 2013. Moldova participă activ la exerciţiul respectiv şi speră în adoptarea unui agende ambiţioase.

Sursa: www.pl.md

Progresele înregistrate de Republica Moldova vor fi discutate la Bruxelles la Reuniunea Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-Republica Moldova Mihai Ghimpu a avut o întrevedere cu moldovenii din Estonia