Alegerile locale generale din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPL

Mihai Ghimpu la Vilnius: Republica Moldova urmăreşte 3 obiective strategice — aderarea la NATO, aderarea la UE, retragerea de către Rusia a trupelor militare din Transnistria

|versiune pentru tipar||
PL / 13 iulie 2012
Partidul Liberal

“Pentru a fi alături de Lituania în Europa secolului XXI, Republica Moldova trebuie să înlăture cu hotărâre şi perseverenţă politică cele trei diferenţe majore care ne despart: aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, aderarea la Uniunea Europeană, retragerea de către Rusia a trupelor militare din Transnistria. În acelaşi timp, ele sunt şi trei probleme existenţiale ale statului Republica Moldova, dar şi trei obiective strategice în drumul nostru împreună spre Europa secolului XXI”. Este concluzia formulată de deputatul Mihai Ghimpu în discursul prezentat astăzi, la Vilnius, în cadrul Mesei rotunde “Moldova şi Lituania în drumul lor spre Europa secolului XXI”.

Potrivit Preşedintelui PL Mihai Ghimpu, Lituania reprezintă prietenul Republicii Moldova, împreună cu care a pornit odată pe drumul libertăţii. Cu toate acestea, Lituania a avut şansa să parcurgă rapid o bună parte de drum, iar Republica Moldova a rămas, din păcate, mult în urmă. În context, Mihai Ghimpu a solicitat transmiterea de cunoştinţe şi experienţe a Lituaniei în negocierea Acordului de Aderare la UE.

Referitor la prezenţa armatei ruse în stânga Nistrului, Preşedintele PL a menţionat că, de fapt, nu există niciun conflict transnistrean. “Rusia a inventat acest conflict, în special pentru europeni şi americani, cu scopul de justifica ocupaţia militară a Republicii Moldova”, a spus Mihai Ghimpu în cadrul Mesei rotunde de la Vilnius.

Totodată, în contextul aderării Republicii Moldova la UE, Mihai Ghimpu a precizat că Republica Moldova ar trebui să se orienteze clar spre obiectivul de aderare la Alianţa Nord-Atlantică. “Republica Moldova trebuie să facă parte din sistemul de securitate european, aşa cum face parte Lituania. Mai mult, personal consider că noi ar trebui să aderăm la NATO înaintea aderării la Uniunea Europeană. Aceasta va face ca procesul de aderare la UE să fie mai scurt şi mai uşor de parcurs”, a punctat Mihai Ghimpu.

Preşedintele PL s-a referit şi la evoluţiile interne înregistrate de Republica Moldova şi apreciate de instituţiile europene. “Republica Moldova se află în tranziţie — de la un sistem de cutume şi tipare socio-politice de sorginte sovieto-asiatică spre sistemul de valori europene. Această stare de tranziţie se va încheia, cu siguranţă, după ce trecem prin purgatoriul de foc al decomunizării şi desovietizării. Procesul a început în 2009 şi probabil va mai continua câţiva ani”, a precizat Mihai Ghimpu. Totodată, deputatul PL a specificat că europenizarea societăţii, modernizarea statului pot fi realizate doar prin legi, instituţii, politici, practici şi standarde europene, care ar îmbunătăţi nivelul de trai al cetăţenilor.

Deputaţii liberali Mihai Ghimpu şi Ion Hadârcă au participat astăzi, la Vilnius, la Masa rotundă “Moldova şi Lituania în drumul lor spre Europa secolului XXI”. Evenimentul este organizat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Lituania cu ocazia aniversării a 20 de ani de relaţii diplomatice dintre Republica Moldova şi Lituania.

Deputaţii liberali Mihai Ghimpu şi Ion Hadârcă decoraţi la Vilnius cu medalia de onoare “Steaua diplomaţiei lituaniene”

Preşedintele PL Mihai Ghimpu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi deputatul Ion Hadârcă, Preşedintele Fracţiunii Parlamentare PL au fost decoraţi la Vilnius cu medalia de onoare “Steaua diplomaţiei lituaniene” a Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei pentru suport în stabilirea independenţei Lituaniei şi eforturi susţinute în consolidarea recunoaşterii internaţionale a Republicii Lituania.

Astăzi, deputaţii liberali Mihai Ghimpu şi Ion Hadârcă au participat la Vilnius, la Masa rotundă “Moldova şi Lituania în drumul lor spre Europa secolului XXI”. Evenimentul este organizat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Lituania cu ocazia aniversării a 20 de ani de relaţii diplomatice dintre Republica Moldova şi Lituania.

Discursul Preşedintelui PL Mihai Ghimpu în cadrul Masei rotunde de la Vilnius “Moldova şi Lituania în drumul lor spre Europa secolului XXI”

Stimaţi Domnilor şi Doamnelor,

Tema conferinţei noastre — “Moldova şi Lituania în drumul lor spre Europa secolului XXI” — este o temă mai mult decât dificilă. Este o temă dureroasă. Pentru că pentru noi ea răsună astăzi ca şi îndemnul, ca şi chemarea unui prieten, împreună cu care am pornit odată pe lungul drum al libertăţii. Acest prieten al nostru — Lituania — a avut şansa să parcurgă rapid o bună parte de drum. Noi, însă, am rămas, din păcate, mult în urmă.

Le mulţumesc organizatorilor pentru inspiraţia de a formula în felul acesta subiectul dezbaterii noastre, un mod care sugerează şi doreşte să ne apropie, să reducă distanţele, să anuleze diferenţele. Aceste diferenţe însă sunt majore, nu pot fi anulate cu bagheta magică, de aceea cred că ar trebui să ne preocupăm mai îndeaproape de ele.

Ce ar trebui deci să facem pentru a fi siguri că ne aflăm pe acelaşi drum? Ce ar trebui să întreprindem, ca oameni politici, pentru a fi siguri că şi Republica Moldova va atinge în final acelaşi obiectiv?

Există, aşa cum am afirmat mai sus, câteva diferenţe majore. Anume ele trebuie înlăturate pentru a ne asigura că viitorul pe care dorim să-l construim împreună va arăta aşa cum ni-l imaginăm acum. Prima diferenţă care urmează a fi înlăturată este cea geopolitică. Republica Moldova trebuie să facă parte din sistemul de securitate european, aşa cum face parte Lituania. Cu alte cuvinte, trebuie să ne orientăm clar, din acest moment 2012, spre obiectivul de aderare la Alianţa Nord-Atlantică. Mai mult, personal consider că noi ar trebui să aderăm la NATO înaintea aderării la Uniunea Europeană. Aceasta va face ca procesul de aderare la UE să fie mai scurt şi mai uşor de parcurs.

A doua diferenţă majoră este că Lituania a devenit membră a UE din 2004; noi suntem abia la etapa de negociere a Acordului de Asociere. Noi ştim că Lituania a avut negociatori puternici şi a negociat în mod strălucit acest Acord, ca de altfel şi Acordul de Aderare propriu-zis. În acest moment, transmiterea acestor cunoştinşe şi experienţe către negociatorii moldoveni ar fi foarte benefică.

Şi, în sfârşit, a treia diferenţă majoră este că Lituania a obţinut retragerea armatei ruse de pe teritoriul său încă de la începutul perioadei de independenţă, iar Republica Moldova — deocamdată, nu. După cum vă daţi seama, nu există niciun “conflict transnistrean”. Rusia a inventat acest conflict, în special pentru europeni şi americani, cu scopul de justifica ocupaţia militară a Republicii Moldova.

Iată, aşadar, trei diferenţe majore dintre Lituania şi Republica Moldova. În acelaşi timp, ele sunt şi trei probleme existenţiale ale statului Republica Moldova, dar şi trei obiective strategice în drumul nostru împreună spre Europa secolului XXI.

Doamnelor şi Domnilor,

Pe alt plan, cel al evoluţiilor interne, aş putea afirma că Republica Moldova se află în tranziţie — de la un sistem de cutume şi tipare socio-politice de sorginte sovieto-asiatică spre sistemul de valori europene. Este o stare amestecată şi destul de confuză, care face ca o parte a populaţiei, nu majoritară, să mai fie prizoniera unei nostalgii după imperiul sovietic. De fapt, numeric vorbind, este vorba în principal de aşa-zisa “minoritate imperială”, după definiţia lui Constantin Tănase, care până în prezent a refuzat integrarea în societatea noastră — integrare prin acceptarea şi asumarea adevărului istoric şi ştiinţific. Pentru această minoritate, ziua de 28 iunie 1940 mai este ziua eliberării, şi nu a ocupaţiei sovietice a Basarabiei.

De asemenea, mai am în vedere “electoratul captiv” al partidului comuniştilor, fidelizat printr-o îndelungată asistenţă socială exagerată, din punctul meu de vedere nesusţinută şi nejustificată de evoluţiile economice interne. În realitate, avem de a face cu un soi de “parazitism social”, cultivat de fostul regim comunist în mediul unor categorii sociale. La acestea mă refer când spun “electoratul captiv”.

Această stare de tranziţie se va încheia, cu siguranţă, după ce trecem prin purgatoriul de foc al decomunizării şi desovietizării. Procesul a început în 2009 şi probabil va mai continua câţiva ani.

Concomitent, transformarea, chiar aş zice europenizarea societăţii, modernizarea statului pot fi realizate doar prin legi, instituţii, politici, practici şi standarde europene. Acest proces are loc în prezent, dinamismul reformelor este destul de accentuat, aprecierile care vin de la Bruxelles ne bucură, dar noi totuşi nu suntem satisfăcuţi. Efectele pozitive pentru viaţa cetăţenilor — şi mă refer aici în primul rând la nivelul de trai şi la Justiţie — se lasă aşteptate.

Stimaţi Domnilor şi Doamnelor,

Este vorba de viitorul nostru. Pentru a fi alături de Lituania în Europa secolului XXI, Republica Moldova trebuie să înlăture cu hotărâre şi perseverenţă politică cele trei diferenţe majore care ne despart: aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, aderarea la Uniunea Europeană, retragerea de către Rusia a trupelor militare din Transnistria. Credinţa mea fermă e că, cu ajutorul prietenilor, între care numărăm şi Lituania, vom reuşi să realizăm acest proiect.

Vă mulţumesc pentru amabilitatea şi prietenia Dumneavoastră!

Departamentul Imagine şi Comunicare al PL
Sursa: www.pl.md

Discursul Preşedintelui Fracţiunii Parlamentare PL Ion Hadârcă la sfârşitul sesiunii parlamentare de primăvară-vară Deputata Ana Guţu a participat la sesiunea plenară a Adunării Parlamentare a Francofoniei