Alegerile locale generale din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPL

Discursul deputatului Gheorghe Brega pe marginea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, rostit la şedinţa în plen a Parlamentului din 19 octombrie 2012

|versiune pentru tipar||
PL / 19 octombrie 2012
Partidul Liberal

Multstimate Domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,

Din cauza că nu s-au petrecut reformele la timp, astăzi resimţim primele semnale ale unui sistem în colaps. Situaţia financiară e agravată şi de criza demografică care devine tot mai acută în Republica Moldova — natalitate, migraţie şi alţi factori. Actualul sistem de pensii şi-a epuizat toate rezervele, încălcând drepturile omului la o viaţă şi o bătrâneţe asigurată!

Sistemul de pensii gestionat se aseamănă mai mult cu un sistem fiscal, deoarece contribuţiile de asigurare ale companiilor nu se bazează pe evaluarea riscurilor sociale, adică nu mai poartă un caracter de asigurare. Lipsa resurselor suficiente se resimte, deoarece angajaţii şi angajatorii prin salarizarea prin plicuri nu-şi îndeplinesc obligaţiunile şi aceasta în contextul scăderii în dinamică a veniturilor proprii raportate la PIB (2011 — 8%, 2010 — 8,3%, 2009 — 9,3%).

Curtea de Conturi a constatat şi un grad redus al disciplinei de raportare a contribuabililor (la 01.01.2012 s-au înregistrat datorii de 851,6 mln lei). Astfel, CNAS solicită transferuri majorate pentru a acoperi deficitul. E o situaţie, pe care, stimaţi colegi, nu o putem admite mai departe!

Datoriile nu apar din senin — e o dovadă de inacţiune a CNAS pe unele direcţii. De exemplu, Curtea de Conturi în Raportul de audit privind executarea BASS pe 2011 (Hot. Nr. 33 din 23.07.12) constată: “Lipsa unei metodologii privind planificarea veniturilor proprii şi a determinat elaborarea BASS în condiţii neuniforme pe tipuri de venituri şi a condus la neidentificarea tuturor rezervelor de acumulare a veniturilor”.

Din păcate, nu observ schimbări în bine la elaborarea BASS pe 2013 sau poate e un obicei a CNAS de a râmâne în veşnică nepăsare…

În ultimii ani, având mai multe întâlniri cu diaspora noastră din diferite ţări (chiar şi la ultima întâlnire în Budapesta), tot mai des am auzit dorinţa unor cetăţeni de a contribui la fondul de pensii printr-un contract individual şi binevol. Mulţi concetăţeni susţin că s-au adresat însă şi până la moment nu li s-a oferit un astfel de contract.

În contextul dezbaterilor de astăzi, revin la o solicitare a Fracţiunii Liberale din anii precedenţi, şi anume, a fost solicitat, ca la audierea raportelor anuale, să fie inclusă şi o analiză a riscurilor la care, eventual, ar trebui să ţină piept sistemul de garanţii sociale. Premize de a introduce asemenea analize de risc sunt destule:

Nu văd vreo schimbare la capitolul lacune ale sistemului informatic. Dimpotrivă, avem cheltuieli an de an sporite pentru crearea şi ţinerea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale! E vorba de milioane de lei, acestea sunt alte milioane, peste milioanele de lei şi dolari din anii precedenţi! Se creează impresia că într-adevăr dublaţi “Registrul de Stat al Populaţiei” cu codul său unic IDNP, deţinut de ÎS “Registru”.

Atât timp cât aceste sisteme nu funcţionează eficient, nici pe cetăţeni şi nici pe noi ca deputaţi nu ne încălzesc. Eu înţeleg sistem informatic — acela care să ducă evidenţa fondurilor până la ultimul bănuţ -, dar aşa sistem când cheltuielile sunt prezentate pe capitole generale, din care nici de la CNAS nu puteţi alcătui vreo analiză serioasă (asupra contingentelor de beneficiari, prezentarea lor pe profile teritoriale, câţi din ei ating nivelul minim de existenţă şi câte mii de cetăţeni sunt sub acest minim, cât din fiecare contingent ajung să acopere nivelul lunar de cheltuieli mediu pentru o persoană etc.). Datele acestea ar fi foarte necesare în stabilirea unor priorităţi, dar şi reacţii care s-ar impune. Colapsul sistemului, dacă va începe a se resimţi, va fi vina acelor ce gestionează acest sistem!

Nu e vorba de vreo acuzaţie, dimpotrivă salut ideile şi reformele atât de mult aşteptate de cetăţeni, dar şi de partenerii occidentali, care mai ales acum, ne tratează cu un credit uriaş de bunăvoinţă şi susţinere!

CNAS gestionează unul din cele mai mari fonduri. Nu uitaţi că sunt banii publici, încredinţaţi Dvs. de fiecare cetăţean al ţării! Şi vreţi, nu vreţi, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va presupune şi liberalizarea fondurilor de pensii şi de altă natură, e vorba de asigurările private!

Aducem unele idei ce se referă atât la CNAS, cât şi la CNAM. Luând în considerare faptul că în circa 50% din cazuri, salariile la unele întreprinderi se eliberează în plicuri, adresaţi-vă la MAI, CNA, FISC, Inspecţia Muncii, de a forma grupuri mixte de control la aceste întreprinderi pentru a scoate în evidenţă pe toţi cei care lucrează la negru. Aici o să descoperiţi zeci, dar poate şi sute de mii. Veniţi cu un proiect de lege pentru înăsprirea pedepselor pentru achitarea salariilor în plicuri!

În final, aş vrea să ating şi conlucrarea cu ministerul de resort. Ambele instituţii ar trebui să întreprindă măsuri mai ample ce ar eficientiza prestaţiile de asistenţă socială, totodată, ar trebui să avem o povară mai mică din contul Bugetului de Stat!

Mulţumesc pentru atenţie şi rog mai multă responsabilitate în gestionarea banilor, dar şi a obiectivelor din domeniul asigurărilor sociale, stipulate inclusiv în Programul de Guvernare — Integrare Europeană: Libertate, Democraţie şi Bunăstare!

Discursul deputatului Gheorghe Brega la adoptarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013, rostit în şedinţa plenară a Parlamentului din 19 octombrie 2012

Onorat Parlament,

În fiecare an, la adoptarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, Partidul Liberal a scos în evidenţă nu doar carenţele din sistem, dar a venit cu propuneri concrete de a îmbunătăţi atât mecanismele interne, cât şi impactul asigurărilor asupra populaţiei.

Astfel, anul acesta, propunem Parlamentului, să includem în lege un articol nou conform căruia gestionarea Fondului de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale să se realizeze prin decizia colectivă a unui Consiliu de Administrare, aşa cum este în cazul altor Fonduri — de exemplu Fondul Rutier, Fondul Ecologic etc. Ideea de a institui fondul respectiv urmăreşte scopul ca impactul pentru populaţie să fie mai mare, totodată, ca să dăm dovadă de transparenţă în gestionarea respectivelor milioane de lei.

Pentru moment, situaţia este mai mult decât precară la acest subiect. Nu putem admite în continuare ca cei 131,5 mln lei destinaţi pentru 2013 să fie utilizaţi netransparent şi fără vreo strategie de dezvoltare naţională. Astfel, în ultimii ani s-a utilizat acest Fond inclusiv pentru finanţarea Ministerului Sănătăţii, cu toate că fondul e predestinat exclusiv instituţiilor medico-sanitare publice, doar ultimele fiind în contact direct cu cetăţenii, cei care contribuie nemijlocit prin primele de asigurări la crearea Fondurilor gestionate de CNAM. Mai mult ca atât, grila de criterii în baza cărora se declară câştigătorii e o parodie. Astfel de criterii ca “relevanţa proiectului”, “corespunderea obiectivelor cu scopurile trasate” sunt apreciate subiectiv de o mână de birocraţi din CNAM, fiind atribuite punctaje irelevante câştigătorului.

Nu ar fi oare logic, stimaţi colegi, ca selectarea instituţiilor medicale să nu fie haotică: astăzi — un Centru al Medicilor de Familie, mâine — un Centru de Sănătate, poimâine — un spital, ci să avem nişte analize temeinice, în baza cărora Guvernul ar elabora un Program Naţional de dezvoltare a unei structuri complexe de acordare a asistenţei medicale calitative la nivel de republică. În viziunea Partidului Liberal aceasta ar presupune 3–4 spitale zonale, dotate corespunzător pentru deservirea populaţiei din regiunile Nord, Centru şi Sud. Ultimele să aibă legături directe cu asistenţa prespitalicească şi de ambulator din zonele respective, ca să nu impunem cetăţeanul în stare gravă să se deplaseze la Chişinău, alteori aceasta costându-l viaţa, din păcate! Indispensabil ar fi şi dotarea cu echipe mobile ale serviciului de urgenţă.

Însă, la moment, se centralizează totul la Spitalul Republican (120 mln). Da, este nevoie de un spital modern, dar nu cu orice preţ, chiar şi de a lăsa în afara tratamentului cetăţenii din Nordul şi Sudul republicii.

Nu există astăzi un astfel de concept! Ideea este să concepem un atare sistem, apropiat de nevoile cetăţenilor şi apoi să mergem pe modernizare şi dezvoltare, anume acolo unde lucrurile stau prost şi sistemul actual îi lăsă singuri şi abandonaţi pe pacienţi.

Probleme precum izolarea pereţilor, curge acoperişul, trebuie de schimbat ferestrele etc. au fost şi vor rămâne nesoluţionate încă zeci de ani înainte. Din aceste cauze, însă, nu ar trebui să sufere pacientul în interiorul sistemului de sănătate. Tocmai de aceea propun un Consiliu de Administrare, distinct de Consiliul CNAM, care ar fi promotorul unei asemenea abordări, care ar pune şi Parlamentului pe masă un document strategic, cu o viziune de cel puţin 5–7 ani, în baza căruia şi ar urma distribuirea Fondului de dezvoltare.

Stimaţi colegi, e o cerinţă a timpului, deoarece anul acesta înregistrăm un deficit de 100 mln lei la Fondurile AOAM. Dacă nu luăm astăzi o decizie înţeleaptă, mâine, în condiţii grave, vor sta cu mâna întinsă la Fondul de dezvoltare şi mai multe instituţii medico-sanitare publice.

Iarăşi o realitate dură este, Domnule Buga, că de 11 ani lucraţi să preveniţi riscul de asigurare. Oare nu credeţi că un indicator al managementului prost al CNAM este că Fondurile destinate asistenţei spitaliceşti surclasează celelalte tipuri de asistenţă. Prin urmare, lucraţi slab asupra prevenirii, astfel încălcaţi un principiu al asigurărilor — de a preveni, ceea ce este mai eficient şi mai econom decât a trata

Anul acesta ne faceţi cadou un deficit în valoare de 100 mln lei? Întrebarea poate nu e de fair-play, dar de ce nu veniţi cu propuneri de a diversifica asigurările obligatorii, de a oferi pachete mai atractive pacienţilor în funcţie de necesităţi, ca în alte ţări. În lista medicamentelor compensate să fie introduse preparate eficiente şi destinate păturilor social-vulnerabile, dar nu de a face lobby la licitaţii “favoriţi”, ce sunt gata să aducă preparate în republică în timp de 10–14 zile sau de a a înainta la licitaţii anumite denumiri comerciale de preparate!!! De asemenea, Dle Director, cum să nu sporiţi cheltuielile peste venituri, când CNAM a utilizat anul acesta 40 tone de produse petroliere, având 11 agenţii, pe când CNAS, cu case teritoriale în fiecare raion al Republicii Moldova, doar 52 tone. E risipă din Fondul de dezvoltare, boala anuală a CNAM-ului pentru procurarea automobilelor etc., lista poate fi prelungită!

În acelaşi context, degeaba face CNAM screeninguri ale maladiilor, dacă în lista medicamentelor compensate nimeresc produse care nici pe departe nu sunt recomandate de OMS.

Nu e doar impresia mea: CNAM a devenit o anexă a Ministerului Sănătăţii, care implementează orbeşte reforme de dragul reformelor, ce sunt frumoase doar pe hârtie. Lipsa de iniţiativă şi managementul defectuos persistă pe parcursul a 11 ani!

Structura şi metodologia de activitate ale CNAM-ului sunt depăşite şi necesită o restructurare radicală.

Vă mulţumesc!

Discursul deputatului Gheorghe Brega pe marginea proiectului de lege privind modificarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică, rostit în şedinţa Parlamentului din 19 octombrie 2012

Nicio lege nu este ideală. Pe parcursul anilor ea trebuie adaptată necesităţilor şi realităţilor, din acest motiv cadrul legislativ este în continuă modificare şi completare.

Însă cum poate fi abrogată o lege care nici nu a fost aplicată? Legea nr. 57 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică a fost adoptată în aprilie 2011, însă, până astăzi, după un an şi jumătate, nu a fost implementată. Mai mult ca atât, opinia publică a fost indusă în eroare de către unii reprezentanţi ai mass-media că Parlamentul votează şi nu ştie ce votează. Aceasta a fost difuzat de un post de televiziune.

Din acest motiv am şi ieşit la tribuna Parlamentului, să aduc argumente de ce Ministerul Sănătăţii, prin Hotărâre de Guvern, vine cu iniţiativa de a abroga prevederile cu privire la implementarea Planului Naţional de Amplasare a Farmaciilor. Unul din motive este faptul că timp de un an şi jumătate această lege nu a fost implementată. Până la moment, Ministerul Sănătăţii nu a elaborat Planul Naţional de Amplasare a Farmaciilor, care trebuia realizat, în conformitate cu Legea nr. 57 din 01.04.2011, timp de 3 luni.

La solicitarea mea, în comisia de profil, de a prezenta Planul de Amplasare a Farmaciilor, aşa şi nu a fost prezentat. Menţionez că această solicitare am făcut-o repetat în cadrul şedinţelor Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie. Deci, e mai uşor să încerci să abrogi o lege, decât să o implementezi, mai ales că pentru implementare nu au venit granturi.

Al doilea moment pe care vreau să-l atenţionez este faptul că, odată cu adoptarea acestei legi, cei ce dispun de lanţuri farmaceutice nu mai pot deschide farmacii unde doresc. Prin abrogarea acestei legi, se încearcă un lobby în favoarea unor reţele farmaceutice pentru a nu permite ca bieţii farmacişti să deschidă o farmacie individuală, care nu e înscrisă în cartel. Ca urmare, prin lobby-ul lor iniţial la Camera de Licenţiere, imediat au şi apărut demersuri din partea Ministerului prin care se solicită, prin derogare de la lege, să fie deschise farmacii. Aceste farmacii sunt incluse în Planul Naţional de Amplasare a Farmaciilor. Cum de înţeles când acest plan nu există la moment? Astfel de solicitări avem la comisie peste 20. Şi cum credeţi această solicitare a fost pentru un farmacist individual? Desigur că nu, era pentru cei ce dispun de reţele de farmacii. Constatăm că orice derogare de la lege se face prin votul Parlamentului.

Deci cei ce trebuie să implementeze legea au recurs la demersuri şi solicitări practic de a încălcarea legii. Aceste acţiuni cad sub incidenţa Codului Penal. Mai mult ca atât, în una din notele informative se invocă art. 9 alin. (3) din Constituţie — piaţa liberă, iniţiativă economică şi art. 126 alin. (2) lit. b) “Statul trebuie să asigure libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător protecţia concurenţei loiale”. Poate şi este corect, numai că nu înţeleg de ce nu se invocă art. 38 din Constituţie, care statuează asupra dreptului la ocrotirea sănătăţii.

Ocrotirea sănătăţii include în sine şi tratamentul, ceea ce presupune şi accesul la medicamente. Atunci de ce încălcăm dreptul celor circa 3 mln de cetăţeni din mediul rural, care pentru a procura un medicament, trebuie să parcurgă zeci de kilometri. Avem foarte mare grijă faţă de 7 reţele de farmacii, însă am uitat de cei 3 mln de cetăţeni care locuiesc în mediul rural.

Această lege a fost adoptată cu scopul de a oferi accesibilitate populaţiei, inclusiv de la periferiile oraşelor şi în deosebi din mediul rural la medicamente. Nici nu a fost implementată legea că deja se vine cu propunerea de a o abroga.

Consider că legea trebuie implementată şi nu de încercat a face lobby pentru cei care doresc să obţină profit. Să-i protejăm pe cei care au o farmacie individuală, în majoritatea cazurilor fiind a unui farmacist, cu o altă atitudine faţă de sănătate, medicină şi mai ales profit. Aceşti farmacişti s-ar mulţumi şi cu un profit mai mic, decât cei cu reţele de farmacii la care conducătorii sunt din business şi nu au nimic comun cu farmaciştii şi cu sănătatea oamenilor. La ei, pe primul plan, este profitul şi este demonstrat prin refuzul lor de a deschide farmacii prin sate.

Dacă cei ce dispun de reţele farmaceutice nu doresc să activeze în mediul rural, atunci statul este obligat să respecte art. 36 din Constituţie şi să asigure cetăţenilor drepturile garantate de Constituţie.

Vă mai aduc câteva exemple de tergiversare a implementării legilor de către Ministerul Sănătăţii. Legea nr. 60, adoptată în aprilie 2011, şi tocmai la 13.01.2012 prin Hotărârea Guvernului nr. 32 a apărut ordinul Ministerului Sănătăţii de a introduce completări la subpct. 7 a pct.6 ce stipulează că preţul medicamentelor autohtone (originale şi generice) nu va depăşi preţul din Catalogul Naţional de Preţuri. Analizând licitaţiile din 2011, mai ales cele din iunie — decembrie, e clar de ce la licitaţie au apărut preţuri abstracte şi, totodată, de ce s-a tărăgănat implementarea legii.

Un alt exemplu — Legea nr. 93 din 26 aprilie 2012, iniţiativa deputatului V. Munteanu, care modifică Legea nr.78/2004 privind produsele alimentare. Ministerul Sănătăţii implementează această lege la sfârşitul lunii august 2012şi culmea o prezintă ca o iniţiativă a Ministerului. Dacă era implementată la timp, atunci agenţii economici îşi epuizau stocurile de produse şi nu erau obligaţi să comenteze la toate posturile TV.

Fracţiunea Partidului Liberal NU va susţine aprobarea acestui proiect de lege şi insistă la implementarea actualelor prevederi.

Sursa: www.pl.md

Iniţiativa deputaţilor PL: Materialele de construcţie, substanţele minerale, deşeurile vor fi transportate în mijloace de transport acoperite cu prelată Clubul Studenţilor Liberali anunţă campania de recrutare a membrilor noi