Alegerile locale generale din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPL

Discursul deputatei Corina Fusu, co-preşedinta Comitetului de Cooperare UE-Republica Moldova, la reuniunea Comitetului de Cooperare UE-Republica Moldova, 29 octombrie 2012, Chişinău

|versiune pentru tipar||
PL / 31 octombrie 2012
Partidul Liberal

Stimată doamnă co-preşedintă Monica Macovei,
Stimate doamne şi domni deputaţi,
Dragi colegi,

Am onoarea de a vă vorbi în deschiderea lucrărilor celei de a XVI-a Reuniuni a Comitetului de Cooperare Parlamentara Uniunea Europeană-Republica Moldova.

Cu permisiunea Dvs., am sa fac referinţă, în continuare, la recentele evoluţii socio-politice si la progresele pe care le-a înregistrat Republica Moldova în perioada ce a trecut de la cea de a XV-a Reuniune a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-Republica Moldova, ce s-a desfaşurat la Bruxelles în luna mai, anul curent.

Alegerea la 16 martie 2012 a Preşedintelui Republicii Moldova a pus capăt impasului constututional care a durat aproape trei ani, oferind astfel spaţiu pentru accelerarea reformelor pentru care s-a angajat statul nostru. Preşedintele Nicolae Timofti a enunţat, în mai multe rânduri, inclusiv de la tribuna înaltelor foruri internaţionale, decizia fermă a Republicii Moldova pentru parcursul său european, pentru supremaţia legii, reforma justiţiei, combaterea corupţiei. În cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în septembrie 2012 la New York, Preşedintele Nicolae Timofti a solicitat OSCE, Federaţiei Ruse, Ucrainei, Uniunii Europene şi Statelor Unite ale Americii să-şi unească eforturile în scopul soluţionării definitive a conflictului transnistrean.

În acelaşi context, reiterez Rezoluţia 1896 (2012) din octombrie 2012 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care solicită Federaţiei Ruse să-si retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate la Summitul OSCE de la Istanbul în 1999. Considerăm că retragerea trupelor şi eliminarea depozitelor militare de arme şi muniţii ale Federaţiei Ruse din regiunea transnistreană ar fi un pas semnificativ în procesul de reglementare paşnică a conflictului din partea stângă a Nistrului. Înlocuirea forţelor existente de menţinere a păcii cu o misiune civilă internaţională este necesară pentru a construi încrederea şi a asigura soluţionarea paşnică a conflictului.

În contextul negocierilor în desfăşurare privind Acordul de Asociere cu Republica Moldova, solicităm în continuare Consiliului UE, Comisiei şi Serviciului European de Acţiune Externă să extindă mandatul negociatorilor UE în scopul de a elabora o formulare mai explicită a perspectivei de integrare europeană în preambulul Acordului, în conformitate cu art. 49 al Tratatului privind Uniunea Europeană. Considerăm că această schimbare ar fi o pârghie importantă atât pentru implementarea reformelor, cât şi un sprijin puternic din partea societăţii pentru aceste reforme.

Aş dori să subliniez afirmaţiile făcute, în acest sens, în cadrul Forului UE-Moldova de la Berlin, 22–23 octombrie 2012, de către Comisarul pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Štefan Füle. Comisarul a punctat că răspunsul UE la reformele întreprinse de Republica Moldova trebuie să fie unul adecvat, pe măsura eforturilor depuse, şi anume, acordarea perspectivei de aderare la UE. Potrivit lui Stefan Fule, Republica Moldova merită mai mult, negocierile privind Acordul de Asociere RM-UE fiind relevante în acest sens. Anume, art. 49 al Tratatului UE, care se referă la obţinerea calităţii de membru al UE, indică şi calea de viitor pentru Republica Moldova. La rândul său, deputatul german Andreas Schockenhoff a menţionat că perspectiva europeană este cel mai bun catalizator pentru continuarea reformelor şi trebuie să fie oferită ţării noastre.

Securitatea energetică este o provocare pe care Republica Moldova trebuie să o depaşească în condiţii extrem de complicate: contextul global de creştere a preţurilor la energie şi dependenţa copleşitoare de importurile de gaze dintr-o singură sursă — Federaţia Rusă. Intensificarea lucrărilor în construirea conductei de gaz Iaşi-Ungheni ar fi un prim pas pentru diversificarea aprovizionării cu gaze naturale a Republicii Moldova.

În acelaşi context, solicităm Comisiei Europene să ofere susţinere financiară şi tehnică Republicii Moldova pentru a asigura îndeplinirea angajamentelor care rezultă din aderarea la Tratatul Comunităţii Energetice şi la cel de-al treilea Pachet Energetic. Noile acorduri cu Federaţia Rusă privind aprovizionarea cu gaze naturale trebuie să garanteze un respect deplin pentru obligaţiile Republicii Moldova în conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice.

Negocierea Acordului de Asociere

Unul din obiectivele majore ale anului curent în relaţiile cu UE îl constituie şi apropierea de finalizare a Acordului de Asociere. Începând cu 12 ianuarie 2010 (începutul negocierilor) au avut loc 12 runde plenare de negocieri, desfăşurate conform principiului rotaţiei la Chişinău şi Bruxelles.

Instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE

Negocierile privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi UE (DCFTA) este unul dintre cele mai importante obiective ale Guvernului Republicii Moldova în procesul de negociere a viitorului Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Instituirea unei zone de liber schimb va permite liberalizarea comerţului şi va spori încrederea investitorilor în economia Republicii Moldova prin reforme instituţionale. Totodată, va permite Republicii Moldova să utilizeze avantajele sale competitive şi să obţină efecte economice pozitive pe termen lung, care formează un cadru previzibil pentru desfăşurarea relaţiilor comerciale cu UE.

În progresul negocierilor privind DCFTA trebuie să menţionăm că şase capitole din treisprezece domenii care cuprind comerţul de bunuri, barierele netarifare şi barierele tehnice din calea comerţului, energia legată de comerţ, dezvoltarea durabilă, achiziţiile publice, facilităţile vamale şi comerciale au fost închise temporar.

Totusi, întemeierea DCFTA va solicita armonizarea continuă a legislatiei Republicii Moldova cu normele de comerţ ale UE, liberalizarea comerţului de bunuri şi servicii şi înlăturarea barierelor tehnice şi netarifare; în această privinţă, este salutabilă adoptarea Legilor cu privire la competiţie şi ajutorul de stat la 15 iunie 2012.

Dialogul RM-UE în domeniul vizelor

Dialogul RM-UE privind liberalizarea regimului de vize a fost lansat la 15 iunie 2010 şi Planul de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize a fost oferit Republicii Moldova la 24 ianuarie 2011. Dialogul RM-UE privind liberalizarea regimului de vize este structurat conform celor 4 blocuri în două etape: prima — vizează consolidarea cadrului juridic, iar a doua — implementarea activităţilor formulate în Plan.

Este important să menţionăm că la 26 iunie 2012 comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, în urma prezentării celui de al III-lea Raport de Progres referitor la implementarea Planului de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, a făcut publică decizia privind avansarea Republicii Moldova la cea de-a II-a fază a dialogului pe vize.

Faza a II-a presupune implementarea acţiunilor întreprinse în cadrul fazei I, unde Republica Moldova a elaborat, modificat, ajustat şi aprobat 42 acte legislative şi normative în conformitate cu standardele şi legislaţia UE.

Republica Moldova deja a iniţiat unilateral implementarea plenară a condiţionalităţilor pentru faza a II-a. Programul Naţional de implementare a Planului de Acţiuni a fost completat cu măsuri adiţionale, care includ paşii necesari de a fi întreprinşi, termenii de realizare şi instituţiile responsabile. Programul respectiv este unul cuprinzător şi bazat pe 3 piloni: (1) monitorizarea implementării legislaţiei adoptate în prima fază; (2) reforma instituţională şi (3) planificarea resurselor financiare necesare.

Pentru implementarea Planului Naţional de Acţiuni în domeniul drepturilor omului pe 2011 — 2014 sunt doar câteva exemple de realizare a condiţionalităţilor fazei a II-a în rezultatul Raportului de evaluare a costurilor şi necesităţilor în implementarea condiţionalităţilor fazei a II-a (realizat cu suportul Comisiei Europene).

Intrarea în vigoare a Acordului de modificare a Acordului de facilitare a vizelor

Salutăm amendarea Acordului de facilitare a regimului de vize. Parlamentul va examina în primele sesiuni plenare din toamna acestui an pachetul de ratificare a Acordului de modificare a Acordului de facilitare a vizelor. Apreciem susţinerea UE şi statelor membre ale UE în abolirea regimului de vize pentru posesorii paşapoartelor de serviciu şi extinderea categoriilor de cetăţeni şi facilităţilor în a călători în UE. Vom aprecia sprijinul Delegaţiei Parlamentului European la Comitetul de Cooperare Parlamentară UE-RM în procesul de ratificare a Acordului de către legislativul european.

Foaia de Parcurs pentru Parteneriatul Estic va constitui o agendă ambiţioasă pentru perioada de până la următorul Summit al Parteneriatului Estic din noiembrie 2013, care va avea loc la Vilnius. Apreciem decizia UE de a oferi Republicii Moldova în baza principiului “mai mult pentru mai mult”, 28 mln euro pentru anul bugetar curent. Republica Moldova beneficiază de cea mai mare asistenţă din partea UE, dintre ţările Parteneriatului Estic (circa 150 mln Euro anual sau 41 euro pe cap de locuitor).

Pe 17 septembrie Republica Moldova a găzduit Adunarea Biroului Conferinţei Autorităţilor Regionale şi Locale a Parteneriatului Estic (CORLEAP), care a întrunit oficiali din 15 state europene, în total peste 100 de persoane — membri CORLEAP, reprezentanţi ai Adunării Regiunilor Europene, primari de oraşe, politicieni regionali etc.

În premieră Reuniunea CORLEAP s-a desfăşurat în afara graniţelor Uniunii Europene, venind ca urmare a alegerii la 30 mai curent, a primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, în calitate de copreşedinte al CORLEAP.

Reformele în domeniul combaterii corupţieiUn element cheie al reformelor în domeniul anticorupţie reprezintă reformarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei care, potrivit Legii nr. 120 din 25 mai 2012, a devenit Centrul Naţional Anticorupţie, începând cu 1 octombrie 2012.

La data de 26 octombrie, Parlamentul a ales noul Director al Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, noul Director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Balan, şi Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, Anatolie Donciu. AIE le-a acord un vot ferm de încredere conducătorilor acestor trei instituţii responsabile pentru restabilirea încrederii cetăţenilor în supremaţia legii, restabilirea dreptăţii, securitatea şi siguranţa zilei de mâine.

Procesul de reformare a SIS trebuie intensificat, având în vedere faptul că Republica Moldova, spre deosebire de noile state membre ale UE, care au făcut o astfel de reformă în timpul procesului de preaderare la NATO, nu şi-a reformat încă sistemul de securitate naţională. Este în interesul nostru comun ca UE şi statele membre ale UE să sprijine Republica Moldova în realizarea procesului de reformare a SIS prin adoptarea unei legislaţii în concordanţă cu normele europene, precum şi a mecanismelor şi practicilor serviciilor de informaţii din UE.

Am vrea să ştim că integrarea europeană este vectorul ireversibil al Republicii Moldova pentru că realizarea acestui obiectiv va permite ancorarea noastră într-un sistem de securitate, stabilitate şi prosperitate, guvernat de valorile democratice şi respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Acest deziderat este exprimat în programul de activitate al Guvernului “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” şi în Strategia Naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, adoptată la 11 iulie 2012.

Sursa: www.pl.md

Discursul Preşedintelui Fracţiunii Parlamentare PL Ion Hadârcă la reuniunea Comitetului de Cooperare Republica Moldova-UE, 29 octombrie 2012, Chişinău Deputatul Mihai Ghimpu, semnatar al Declaraţiei de Independenţă: Să promovăm şi să apărăm valorile promovate de Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova