AlegeriPrezidenţiale

Alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 10 noiembrie şi 7 decembrie 2009

În urma alegerilor repetate ale şefului statului din 7 decembrie 2009, unicul candidat propus din partea unui grup de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) — Marian Lupu, liderul PDM nu a acumulat 61 de voturi, ceea ce înseamnă că Preşedintele Republicii Moldova nu a fost ales. Ca urmare, s-au creat circumstanţe pentru dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVIII-a şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
Informaţii generale despre alegerile Preşedintelui 2009

Alegerile din 10 noiembrie 2009

Pe 18 octombrie 2009, Ion Pleşca, preşedintele Comisiei speciale pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, a anunţat că alegerile pentru funcţia de şef al statului nu vor avea loc pe 23 octombrie, aşa cum fusese stabilit anterior, prin hotărîre de Parlament, la propunerea deputaţilor din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană. Procedura alegerii şefului statului a fost amînată, fiindcă pînă la data limită de desemnare a candidaţilor — 17 octombrie, a fost înregistrat un singur candidat — Marian Lupu, din partea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE). Drept argument a fost invocat avizul Nr. 4 al Curţii Constituţionale din 26 decembrie 2000, care subliniază că “din textul art. 78 alin. (3) şi (4) din Constituţie reiese că la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova trebuie să participe cel puţin doi candidaţi. În caz contrar, în lipsa alternativei, ar avea loc nu alegerea, ci desemnarea de facto a şefului statului de către Parlament”.

Pe 30 octombrie 2009, Parlamentul a adoptat amendamente la Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, prin care au fost precizate anumite aspecte care anterior au provocat discuţii: • stabilirea posibilităţii desfăşurării alegerilor cu un singur candidat; • condiţii speciale care permit ca şedinţa specială pentru alegerea Preşedintelui ţării să poată fi amînată, fără a se considera că alegerile au eşuat; • introducerea prevederii conform căreia următoarea dizolvare a Parlamentului poate avea loc numai după expirarea unui an de la data ultimei dizolvări ş.a.

În şedinţa din 3 noiembrie Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care a stabilit data de 10 noiembrie 2009 pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. La data de 6 noiembrie, cînd a expirat noul termenul de desemnare a candidaţilor la funcţia de preşedinte, a fost înregistrat un singur candidat — Marian Lupu, liderul PDM, din partea unui grup de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE).

La 10 noiembrie Parlamentul s-a întrunit în şedinţă specială pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. Cvorumul a fost întrunit, la şedinţă înregistrîndu-se şi deputaţii fracţiunii PCRM. Ulterior, fracţiunea PCRM a boicotat procedura de alegere şi unicul candidat înregistrat, Marian Lupu, a acumulat doar 53 de voturi acordate de deputaţii majorităţii parlamentare (AIE).

Conform legislaţiei, dacă la turul întîi a participat un singur candidat şi acesta nu a acumulat votul a 3/5 din numărul deputaţilor aleşi, se organizează alegeri repetate, care trebuie să aibă loc în cel mult 30 de zile de la ultimele alegeri ordinare în care nu a fost ales Preşedintele Republicii Moldova. Pentru alegerile repetate sînt valabile aceleaşi condiţii procedurale ca şi în cazul alegerilor ordinare.

Alegerile repetate din 7 decembrie 2009

În şedinţa din 27 noiembrie Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care a stabilit că alegerile repetate pentru funcţia de şef al statului se vor desfăşura la 7 decembrie 2009. Totodată, Parlamentul a ales şi o Comisie specială de desfăşurare a alegerilor repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. La data de 3 decembrie, cînd a expirat termenul de desemnare a candidaţilor la funcţia de preşedinte, a fost înregistrat un singur candidat — Marian Lupu, liderul PDM, din partea unui grup de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE).

La 7 decembrie Parlamentul s-a întrunit în şedinţă specială pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. Cvorumul a fost întrunit, la şedinţă înregistrîndu-se şi deputaţii fracţiunii PCRM. Ulterior, fracţiunea PCRM a boicotat procedura de alegere şi unicul candidat înregistrat, Marian Lupu, a acumulat doar 53 de voturi acordate de deputaţii majorităţii parlamentare (AIE).

Conform legislaţiei şi normelor constituţionale, dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu este ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data pentru desfăşurarea alegerilor în noul Parlament. În acelaşi timp, conform unor completări incluse în Lege Nr. 1234 din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, următoarea dizolvare a Parlamentului poate avea loc numai după expirarea unui an de la data ultimei dizolvări. Parlamentul Republicii Moldova ales la 5 aprilie 2009 a fost dizolvat pe data de 16 iunie 2009.

Date biografice Marian Lupu

Marian Lupu

Marian Lupu s-a născut la data de 20 iunie 1966 în municipiul Bălţi, dar la vîrsta de şase ani familia lui s-a mutat în Chişinău.

A absolvit Şcoala nr. 1 din Chişinău (actualmente Liceul “Gheorghe Asachi”) din Chişinău (1983). Studiază apoi la Facultatea de Comerţ şi Economie a Universităţii de Stat din Moldova, unde a obţinut diplomă cu menţiune (1987). Urmează apoi studii postuniversitare de aspirantură în perioada 1987–1991 la Academia Economică “A. Plehanov” din Moscova şi la Universitatea de Stat din Moldova, în urma cărora obţine titlul de Doctor în economie în anul 1991.

Din anul 1991 a activat în cadrul Departamentului de Relaţii Economice Externe din cadrul Ministerului Economiei, parcurgînd calea de la specialist principal, apoi şef de direcţie şi în cele din urmă în anul 1997 devine director al Departamentului de Relaţii Economice Externe. Concomitent, în perioada 1992–2000, a fost director executiv al Programului TACIS-Moldova.

Urmează cursuri de specializare în macroeconomie la Institutul Fondului Monetar Internaţional din Washington (1994) şi cursuri de comerţ internaţional la Institutul Organizaţiei Mondiale a Comerţului din Geneva (1996).

La 24 mai 2001 este numit prin Hotărîre de Guvern în funcţia de viceministru al economiei. El a coordonat în această calitate activitatea departamentelor Relaţii Economice Externe şi Comerţ din cadrul Ministerului. La data de 5 august 2003, este numit prin Decret al preşedintelui Vladimir Voronin, în funcţia de ministru al Economiei al Republicii Moldova.

La 6 martie 2005 a fost ales deputat în Parlament pe lista Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, devenind în scurt timp membru de partid. La 24 martie 2005 este ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova cu 65 de voturi pentru.

La 5 aprilie 2009 este ales deputat în Parlament pe lista Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, urmînd să fie desemnat de către această formaţiune în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru.

La 10 iunie 2009 părăseşte rîndurile Partidului Comuniştilor, iar la 15 iunie şi-a anunţat aderarea la Partidul Democrat din Moldova. Ulterior, pe 19 iulie, în cadrul Congresului Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu a fost ales în calitate de preşedinte al acestei formaţiuni.

La 29 iulie 2009 a fost ales deputat în Parlament pe lista Partidului Democrat din Moldova.

Marian Lupu cunoaşte limbile română, franceză, engleză şi rusă. Este căsătorit şi are doi copii.

Informaţii generale privind alegerile Preşedintelui Republicii Moldova 2009

Parlamentul nou-ales la 29 iulie 2009 urmează să purceadă la alegerea şefului statului, conform prevederilor constituţionale (art.78) şi ale Legii Nr. 1234-XIV din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova (în redacţia Legii Nr. 49-XVIII din 30.10.2009):

Parlamentul alege şeful statului din 2000, după ce în vara acelui an a fost modificată Constituţia şi primele trei tentative de alegere a preşedintelui, în decembrie 2000, au eşuat, fiind declanşate alegeri parlamentare anticipate. Pe 4 aprilie 2001 în calitate de Preşedinte al republicii a fost ales, cu 71 de voturi ale PCRM, liderul acestei formaţiuni, Vladimir Voronin. Exact 4 ani mai tîrziu, pe 4 aprilie 2005, Vladimir Voronin este reales în aceeaşi funcţie cu 75 de voturi ale comuniştilor, creştin-democraţilor, democraţilor şi social-liberalilor. Conform Constituţiei (art.80), nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.

Deputaţii partidelor parlamentare de opoziţie (PL, PLDM şi AMN) au refuzat să participe la procesul de alegere a şefului statutului şi la 20 mai 2009 Parlamentul nu a reuşit să aleagă Preşedintele ţării, iar alegerile repetate, din 3 iunie 2009, de asemenea, au ieşuat. Ca urmare, Legislativul a fost dizolvat de către Vladimir Voronin, şeful statului în exerciţiu, şi pe 29 iulie au avut loc alegeri parlamentare anticipate.