Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 MonitoringEconomieComentarii

Scumpirea carburanţilor va avea un efect de lanţ

|versiune pentru tipar||
Iurie Gotişan / 8 septembrie 2004
ADEPT logo
Evoluţia preţului internaţional al ţiţeiului, ajuns la niveluri record, a determinat şi în Republica Moldova cea mai mare creştere a preţurilor benzinei şi motorinei de anul acesta. Apropierea preţului mondial al ţiţeiului de pragul celor 50 de dolari pe baril nu a lăsat piaţa locală indiferentă. Impactul imediat al scumpirii, evident în buzunarele şoferilor, va fi urmat în lunile următoare de efectele pe care le vor resimţi toate activităţile în care costul transportului are ponderi mari în costurile totale, precum şi cele în care se folosesc produse petroliere ca materii prime. S-a observat deja o majorare a tarifelor la transportatorii particulari de persoane. Creşterea preţurilor va fi însă mai mare în cazul transportului de mărfuri. Alimentele şi băuturile se vor scumpi şi ele, cu toate că o astfel de decizie, probabil, va fi luată de producători şi comercianţi doar în lunile următoare. Excepţie, probabil, vor face pîinea şi produsele de panificaţie, unde considerăm că preţul redus al grîului va compensa creşterea costurilor de transport.

Transportul mărfurilor va suferi direct din cauza scumpirii petrolului. Recentele “ajustări” ale preţului carburanţilor, operate de către staţiile PECO, au scumpit motorina, lucru care se traduce pentru transportatori în costuri mai ridicate. Motorina s-a scumpit cu 6%, ceea ce înseamnă o creştere a costurilor de aproximativ 2%, dacă luăm în considerare o pondere medie de 20% în totalul cheltuielilor. O parte din cheltuielile suplimentare vor fi asimilate de către operatori, dar o parte va fi suportată şi de către beneficiari. Există şi transportatori eficienţi, pentru care motorina reprezintă doar 15% din costuri. În cazul lor, scumpirea ar putea ajunge la doar un procent din actualul tarif. Bineînţeles, există şi transportatori ineficienţi, în cazul lor motorina reprezentînd peste 30% din costurile de operare. Dacă “la intern” preţurile au înregistrat o creştere modestă, în cazul curselor internaţionale scumpirea motorinei se va resimţi evident în contravaloarea prestaţiei. Transportatorii rutieri de mărfuri vor mări preţurile curselor internaţionale la transportarea mărfurilor. În consecinţă, piaţa va deveni foarte dură în afară, iar la modificarea tarifelor cu certitudine se va pierde şi din competitivitate.

Anul agricol bun ar trebui, potrivit oficialilor guvernamentali, sa contrabalanseze efectele celorlalte scumpiri, astfel încît acestea să nu dea peste cap inflaţia. Ameninţările pentru ţinta anuală de inflaţie vor fi însă greu de contracarat doar de stagnarea preţului pîinii. Experţii sînt de părerea că preţul pîinii va rămîne neschimbat după scumpirea carburanţilor. Pentru că fabricile de pîine cumpără grîul mai ieftin, scumpirea carburanţilor în opinia lor se va compensa cu ieftinirea materiei prime. Pe de o parte, o scumpire vizibilă se prevede în două, trei luni, după încheierea ciclurilor de producţie, care asimilează acum noile preţuri la carburanţi. Pe de altă parte, este posibil ca producătorii să internalizeze aceste costuri, datorită unei eventuale scăderi a vînzărilor, determinată de scumpirea produselor. Scumpirea carburanţilor s-ar putea observa ceva mai tîrziu şi în cazul produselor lactate. Cheltuielile suplimentare cu transportul se vor vedea peste circa două luni, cînd procesatorii ar putea mări preţul cu circa 10%. Implicit se vor scumpi şi produsele lactate. Se estimează pentru această toamnă o creştere a preţului uleiului de circa 4–5% ca urmare a unei recolte reduse în comparaţie cu cea de anul trecut, din care influenţa carburanţilor va fi de sub un procent. Ca regulă generală, alimentele vor “prinde” şi scumpirea ambalajelor din plastic. Lucrurile ar putea fi agravate şi de faptul că creşterea preţului creează premise economice şi psihologice necesare pentru creşterea preţurilor la alte produse alimentare.

Scumpirea carburanţilor va deveni în cele din urmă o sursă sigură care va alimenta inflaţia. Pericolele pentru ţinta anuală de inflaţie de 10% nu vin numai dinspre scumpirea facturilor la energie electrică şi gaze, după cum au anunţat recent distribuitorii principali Union Fenosa şi Moldova-Gaz. Reflectat în multe dintre preţurile de consum, preţul carburanţilor reprezintă o ameninţare la fel de serioasă. În ciuda avertismentelor transmise de mai mulţi analişti, se spune că efectele asupra inflaţiei nu se vor resimţi decît anul viitor, în 2004 scumpirile la benzină şi motorină fiind compensate de stagnarea preţurilor la pîine. Pentru bugetul de stat, un preţ mai mare al carburanţilor nu este neapărat o veste proastă, care la rîndul său va putea aduce încasări mai mari din accize. De altfel, majorarea accizelor la produsele petroliere, alături de creşterea importurilor, a contribuit la creşterea nominală a veniturilor din accize în prima jumătate a anului cu 40,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2003. Influenţe mai puţin bune asupra deficitului de cont curent, care s-a adîncit în prima parte a anului, au însă creşterile de cotaţii petroliere şi importurile cu valori majorate. Pentru a contracara efectele creşterii record a preţului carburanţilor importaţi în Moldova ar fi binevenit ca Guvernul să reducă nivelul accizelor şi să elimine TVA la accize. Însă deocamdată, pentru o astfel de măsură nu există nici un proiect de act normativ elaborat la nivel de Executiv.

Cotaţiile petrolului pe pieţele mondiale

Atît incidentele din Irak, cît şi problemele giganţilor ruşi YUKOS şi TRANSNEFTI au făcut ca pieţele mondiale să creadă, la sfîrşitul lunii august, că ne aflăm în pragul unei crize a petrolului. Cifrele au dat fiori investitorilor. Chiar dacă nu a atins pragul psihologic de 50 de dolari pe baril, preţul petrolului a ajuns totuşi acum două săptămîni la 49,40 de dolari barilul, aceasta fiind, spre exemplu, cea mai ridicată valoare din cei 21 de ani de tranzacţionare la bursa de mărfuri din New York. Faţă de începutul anului, cînd cotaţiile nu depăşeau 32 de dolari pe baril, creşterea este de peste 40%. Speranţe pentru o reducere spectaculoasă în perioada următoare sunt destul de puţine, în condiţiile în care cererea rămîne ridicată. Numai importurile Chinei, al doilea mare consumator după SUA, au crescut cu 40,7% în iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar India se estimează că va importa în 2005 mai mult cu 11%. Statele din Organizaţia Ţarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) produc deja la capacitate maximă. În fiecare zi, OPEC furnizează circa 30 de milioane de barili.

Explozia preţurilor a produs îngrijorare în majoritatea ţărilor importatoare. Spre exemplu funcţionarii de la Ministerul de Finanţe din Japonia au început deja să urmărească efectul asupra economiei, iar oficialii Rezervei Federale Americane au transmis avertismente similare, cu toate ca au evitat să se pronunţe dacă relansarea economică se află în pericol. În SUA, rezervele sunt în scădere, iar cererea a urcat anul acesta cu 3,4%, acoperind în totalitate importurile din statele OPEC, în special din Arabia Saudită. Cotaţiile petrolului nu au început să scadă decît la începutul săptămînii trecute, după ce exporturile irakiene de petrol s-au restabilit, iar îngrijorarea că va exista o criză a petrolului s-a atenuat.

Influenţate de incidentele din Irak şi de evoluţia cotaţiilor petroliere au fost şi bursele din Europa şi SUA. După ce creşterea spectaculoasă a preţului barilului a determinat căderea preţurilor acţiunilor, indicii bursieri au început să-şi revină o data cu scăderea cotaţiilor la petrol. Pentru perioada următoare, analiştii consideră improbabilă o nouă explozie a preţurilor petroliere, cu excepţia cazului în care cele mai mari temeri ale pieţei, legate de posibila criza, s-ar adeveri. Optimismul este susţinut de îmbunătăţirea situaţiei din Venezuela, de stabilizarea exporturilor irakiene şi de semnele pozitive ce încep să apară dinspre YUKOS.

Dependenţa energetică a Republicii Moldova Politica statală recentă cu privire la consolidarea terenurilor agricole