Alegerile locale generale din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiPL

Vicepreşedintele PL Veaceslav Untilă despre reforma care întârzie

|versiune pentru tipar||
PL / 21 iunie 2012
Partidul Liberal

De mai bine de un deceniu urmăresc îndeaproape toate evenimentele legate de prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei şi în urma unei monitorizări îndelungate am ajuns la concluzia că în ţara noastră corupţia nu s-a diminuat, deşi unele rapoarte oficiale vor să ne convingă de contrariu. Rapoartele spun una, iar sondajele de opinie atestă un număr sporit de respondenţi, care consideră că în ultimii ani nivelul de corupţie este în creştere.

În anii cât am fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova am abordat periodic această problemă. De fiecare dată, când Guvernul venea cu propunerea de a prelungi sau reactualiza planurile anuale de acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei, ieşeam cu iniţiative, declaraţii, sugestii pe marginea subiectului, încercând să influenţez schimbarea opticii faţă de acest fenomen extrem de nociv, care frânează dezvoltarea ţării noastre. Din păcate, nici atunci, nici acum nu se doreşte să se înţeleagă un lucru: combaterea corupţiei nu este un exerciţiu teoretic, nu este un instrument de promovare a Moldovei în ochii partenerilor de dezvoltare, ci constituie o necesitate stringentă a noastră, a tuturor.

Iată numai câteva exemple. În vederea îmbunătăţirii luptei cu corupţia a fost adoptată Legea cu privire la conflictul de interese. S-a adoptat, s-a raportat şi… cam atât. Declaraţiile depuse de funcţionarii de stat în baza acestei legi nu rezistă niciunei critici. Presa a semnalat în repetate rânduri abordarea formală şi o sumedenie de nereguli, dar nu a urmat absolut nici o reacţie.

În context, aş menţiona şi cazul de tristă faimă al Comisiei Naţionale pentru Integritate. Atunci când s-a adoptat legea respectivă, s-a făcut mare tam-tam şi aveai impresia că în scurt timp R. Moldova va deveni lider mondial la contracararea corupţiei. Dar Comisia nici până astăzi nu a fost creată, deoarece unele forţe politice tratează fenomenul combaterii corupţiei exclusiv prin prisma intereselor lor de moment, dar nu din perspectiva intereselor ţării.

Un alt exemplu — procesul de adoptare a Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru anii 2011–2015 a durat… 7 luni. Nu elaborarea, ci adoptarea! Partidul pe care am onoarea să-l reprezint a avut o poziţie clară în acest sens, dar guvernările de coaliţie sunt guvernări de coaliţie şi grupul de monitorizare a Strategiei nu a activat timp de 11 luni. Practic un an de zile, acest document important a fost în derivă şi oricine a făcut ce a dorit.

Mă tem că la fel se va întâmpla şi cu mult vehiculata reformă a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei. Chiar dacă s-a vorbit în ultima perioadă despre eficientizarea activităţii Centrului, chiar dacă nivelul aşteptărilor în societate e unul destul de mare, am toate motivele să cred că reforma actuală a fost doar un târg banal între două componente ale AIE. Ce avem noi până la urmă? La modul practic s-a reuşit o divizare a CCCEC, schimbarea denumirii Centrului şi a modalităţii de numire a directorului său. Nu voi da nume de demnitari şi denumiri de instituţii politice sau de stat, dar este ştiut de ce atât de mult timp această pretinsă reformă nu a fost efectuată — un partid anume şi-a dorit ca Centrul să treacă sub Parlament, iar altul — ca să rămână sub Guvern. În rezultat, împărţeala a fost următoarea: Centrul a trecut sub control parlamentar, dar cu atribuţii numai pe segmentul combaterii corupţiei, iar pentru a nu deranja un alt partid şi instituţiile pe care le controlează acesta, atribuţiile legate de fraudele economice au fost transferate unei subdiviziuni a Guvernului. Cel de-al treilea partid, cu toate că bănuia existenţa acestui târg, a fost nevoit să accepte situaţia în numele intereselor cetăţenilor Republicii Moldova. Aici mă refer la faptul că de reforma CCCEC, chiar şi una cosmetică, depinde viitorul procesului de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană.

De asemenea, se mizează pe eventualele schimbări ce ar putea surveni ca urmare a alegerii unui nou director al Centrului. Ordine în acest domeniu va face doar un adevărat profesionist, un om din afara sistemului, dar care cunoaşte la perfecţie meseria. Niciodată schimbările nu vor fi înfăptuite de cei care au concrescut cu sistemul sau care sunt un produs al sistemului. Schemele care există în branşă pot fi distruse doar de cineva din afara, care nu a beneficiat de aceste scheme şi care poate rezista tentaţiei de a le prelua în beneficiul personal.

În cei zece ani de la fondarea Centrului, actuala reformă a instituţiei este a noua la număr, iar precedentele aşa-zise reforme nu au dat rezultatul scontat şi au eşuat din motiv că ele nu s-au întâmplat în realitate, rămânând preconizate numai pe hârtie. În consecinţă, percepţia CCCEC în societate este mai degrabă negativă, Centrul fiind învinuit de îndeplinirea unor comenzi politice şi că este folosit drept un instrument de intimidare sau de înlăturare a concurenţilor în afaceri. În plus, asupra unor angajaţi ai Centrului plana deseori suspiciunea de a fi vulnerabili faţă de riscul coruperii. Acestea şi alte neajunsuri în activitatea Centrului au fost şi sunt taxate de societate.

Care va fi soarta reformei iniţiate de alianţa de guvernământ se va vedea în scurt timp. Oricum, este clar că pentru a deveni o instituţie eficientă, Centrul Naţional Anticorupţie trebuie să devină o instituţie cu adevărat independentă, ferită de tot soiul de presiuni din exterior, inclusiv de ordin politic. Delimitarea competenţilor şi îmbunătăţirea capacităţilor CNA de prevenire, de investigare şi de combatere a actelor de corupţie vor da rezultate, în măsură să readucă încrederea cetăţenilor în această structură. Şi nu în ultimul rând, promovarea şi aplicarea politicilor anticorupţie, trebuie să meargă mână în mână cu reformele deja anunţate în sectorul justiţiei şi al organelor de drept.

Sursa: www.pl.md

Constituirea Organizaţiei de Tineret PL din raionul Teleneşti. Ion Cebanu: Să deveniţi o şcoală politică pentru viitorii politicieni! Vizită oficială la Washington: Corina Fusu solicită sprijinul SUA în reforma justiţiei şi lupta cu corupţia