Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 AlegeriParlamentare2010

Informaţii generale despre alegerile parlamentare anticipate 2010 în Moldova

Data alegerilor28 noiembrie 2010
Tipul alegerilorAlegeri parlamentare anticipate
Pragul electoral pentru
partide politice4%
blocuri electorale din 2 partide7%
blocuri electorale mai mult de 3 partide9%
candidaţi independenţi2%
Pragul de participare »»»
1/3
Numărul concurenţilor electorali
partide politice20
blocuri electorale0
candidaţi independenţi19 (20-1)
Au participat la votare »»»
63.37%
Repartizarea mandatelor
PCRM42
PLDM32
PDM15
PL12

Deoarece nu s-a reuşit alegerea Preşedintelui Republicii Moldova şi Curtea Constituţională a constatat circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, pe 28 septembrie 2010 Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova a emis decretul privind dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVIII-a şi a stabilit data de 28 noiembrie 2010 pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate. Mandatul Parlamentului de legislatura a XVIII-a se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii componenţe. În timpul acestei perioade nu poate fi modificată Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

Scrutinul anticipat se va desfăşura în conformitate cu prevederile Codului Electoral, modificat şi completat pe 18 iunie 2010. Principalele modificări legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare prevăd:

Alegerile parlamentare sînt considerate valabile şi legale dacă la acestea au participat mai mult de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale şi nu sînt constatate încălcări care să influenţeze rezultatele votării şi atribuirea mandatelor.

Contextul alegerilor parlamentare 2010

După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi alegerile anticipate din 29 iulie 2009 Parlamentul urma să aleagă în funcţie Preşedintele Republicii Moldova, însă în anul 2009 au eşuat toate cele patru 4 tentative de alegere a şefului statului pe cale parlamentară.

În perioada ce a urmat (decembrie 2009 — iulie 2010) au fost întreprinse diverse tentative de soluţionare a situaţiei: • modificări şi interpretări de legi; • adresări la Curtea Constituţională, pentru solicitarea unor interpretări şi clarificări; • formarea unei Comisii constituţionale care trebuia să elaboreze modificări în Constituţie; • elaborarea uni nou text al Constituţiei; • elaborarea şi înregistrarea unor proiecte de legi privind modificarea Constituţiei la capitolul modalităţii de alegere a şefului statului (direct sau indirect, cu scăderea succesivă a numărului minim de voturi necesar); • implicarea structurilor internaţionale pentru mediere în conflict (Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia, UE).

Ultima soluţie la care a ajuns Parlamentul Republicii Moldova a fost organizarea unui referendum republican constituţional, pentru data de 5 septembrie 2010, la care a fost propusă revizuirea art.78 din Constituţia Republicii Moldova şi promovarea ideii alegerii directe a şefului statului. Referendumul constituţional din 5 septembrie 2010 a fost declarat nevalabil, din cauza participării la acesta a unui număr insuficient de persoane: 818,476 de alegători din cei 2,662,052 incluşi în listele electorale.

Ca urmare a eşuării încercărilor de alegere în Parlament a Preşedintelui Republicii Moldova şi după adresarea oficială a Preşedintelui în exerciţiu al ţării, la 21 septembrie 2010 Curtea Constituţională a emis Avizul privind constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului, iar la 28 septembrie, Preşedintele interimar al RM a semnat decretul privind dizolvarea Parlamentului (începînd cu data de 29 septembrie 2010) şi a stabilit data de 28 noiembrie 2010 pentru desfăşurarea alegerilor în noul Parlament.