Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 MonitoringPoliticaComentarii

Şedinţele săptămînale ale Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană — un prim bilanţ

|versiune pentru tipar||
Margareta Mămăligă / 30 septembrie 2007
ADEPT logo

La 13 septembrie curent în cadrul şedinţei Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE) Premierul Vasile Tarlev a reiterat caracterul ireversibil al obiectului de integrare europeană a Republicii Moldova şi a cerut realizarea plenară a prevederilor Planului de Acţiuni Uniunea Europeană — Republica Moldova (PA UE-RM) pînă pe 17 noiembrie 2007. Premierul a solicitat tuturor autorităţilor publice implicate în realizarea PA UE-RM să pregătească rapoarte de activitate pe caietele de sarcini pentru a fi prezentate în cadrul şedinţelor CNIE, care vor avea loc săptămînal. Rapoartele trebuie să identifice deficienţele şi problemele întîmpinate şi să facă recomandări cu privire la măsurile care urmează a fi luate pentru înlăturarea acestora. Astfel, deşi PA UE-RM expiră oficial la sfărşitul lunii februarie 2008, termenul de 17 noiembrie 2007 stabilit de premierul moldovean “pe intern” pare a fi unul definitiv şi non-negociabil, iar primele persoane din autorităţile publice care nu îl vor respecta vor fi trase la “răspundere personală”.

După cîteva săptămîni de la sus-numita şedinţă a CNIE remarcăm că şedinţele acesteia se desfăşoară în mod regulat, săptămînal, iar mai multe autorităţi publice şi-au prezentat rapoartele de activitate în cadrul lor. După cum a promis, Premierul Tarlev a avut şi o întrevedere cu ambasadorii statelor UE acreditaţi la Chişinău, cu care a discutat despre modul în care Moldova îşi onorează angajamentele asumate prin PA UE-RM. În plus, pe pagina de Internet a MAEIE au fost amplasate rapoartele de activitate ale mai multor autorităţi publice cu privire la implementarea prevederilor relevante din PA UE-RM, lucru demult solicitat şi aşteptat de organizaţii ale societăţii civile care monitorizează implementarea PA UE-RM.

Remarcăm că evaluările prezentate de autorităţile moldovene în cadrul acestor şedinţe, întrevederi şi rapoarte au fost preponderent pozitive. La şedinţa CNIE din 28 septembrie Premierul Vasile Tarlev a declarat că majoritatea prevederilor PA UE-RM au fost finalizate, rămîne doar ca şi calitatea rapoartelor şi conlucrarea cu experţii din UE să fie îmbunătăţite[1].

După acest maraton de trei şedinţe săptămînale ale CNIE, precum şi în lumina unor evoluţii de ultimă oră din relaţiile UE-RM, am putea face unele concluzii cu privire la eficienţa şi oportunitatea acestui elan fără precedent manifestat de autorităţile de la Chişinău:

În concluzie, ţinem să salutăm încercarea autorităţilor de la Chişinău de a dinamiza procesul de implementare a PA UE-RM şi de a monitoriza îndeaproape, pe sectoare, realizările şi restanţele înregistrate. În acelaşi timp, constatăm că acest lucru vine mult prea tărziu şi are loc într-un mod care pare să confirme o practică deja afirmată în abordările oficialilor moldoveni faţă de problema integrării europene de a trece cu vederea carenţele înregistrate şi de a fixa obiective şi termene nerealiste. O astfel de abordare ar putea aduce anumite cîştiguri politice acasă, însă nu vor arăta drept intenţii serioase şi bine cîntărite de realizare a obligaţiilor asumate în faţa partenerilor europeni. Aceştia din urmă ne-au oferit mai multe ocazii pentru reflecţie şi analiză critică a performanţelor noastre, raportul de progres al Comsiei Europene din 4 decembrie 2007 fiind probabil ocazia cea mai bună în acest sens[4]. Se pare însă că am ratat aceste ocazii care ne-ar fi dat poate mai mult timp pentru a reuşi unele remanieri semnificative şi cît de cît realizabile. Acum cînd au rămas doar cîteva luni pînă la expirarea termenului oficial al PA UE-RM şi publicarea raportului final al Comisiei Europene cu privire la realizarea acestuia nu putem impresiona Bruxelles-ul decît prin mai multă coerenţă şi mai mult realism în acţiuni şi discurs.

  1. Moldpress, 28 septembrie 2007.
  2. Vezi pagina de Internet a MAEIE. De remarcat că cele 21 de rapoarte din partea autorităţilor publice a) nu au o structură unică, b) acoperă perioade diferite, c) cu mici excepţii, relevă problemele şi riscurile existente, si d) rareori propun măsuri de remaniere. Astfel, utilitatea acestora ca şi instrumente de monitorizare este una limitată, ele servind mai mult pentru informare generală.
  3. Potrivit Indicelui Percepţiei Corupţiei 2007 al Transparency International, Moldova a înregistrat scorul de 2.8, cu patru puncte mai puţin faţă de 2006 cînd a avut scorul de 3.2.
  4. Deşi raportulEN adoptă un ton general pozitiv, acesta conţine şi o serie de remarci critice în ceea ce priveşte performanţele RM, aşa ca implementarea deficitară a strategiilor de reformă, libertatea limitată a mass-media, răspândirea largă a corupţiei, imixtiunea Guvernului în sfera business-ului etc.
Decesul parteneriatului politic Iniţiativele Preşedintelui Voronin în vederea reglementării transnistrene