Partide

Partidul Social Democrat (PSD)

Victor Şelin
Victor Şelin
Preşedintele PSD
Data înregistrării: 2 octombrie 1990
Doctrina: Social-democraţie Wikipedia
Nr. de membri: ~ 5,100 (03/2017)

Programul PSDadoptat la Congresul X din 22 decembrie 2007

Statutul PSD


Simbolica Partidului Social Democrat (PSD)
MD-2012, Republica Moldova
Chişinău, str. N. Iorga 14
Tel.: (373-22) 22-10-20
Fax: (373-22) 85-57-33
e-mail: info@psdm.md
http://www.psdm.md

Declaraţii şi comunicate de presă

Adresarea PSD către veteranii de război cu ocazia Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei, 9 mai
5 mai 2017
Partidul Social Democrat aduce sincere felicitări tuturor veteranilor de război cu ocazia Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Data de 9 mai este o zi istorică pentru întreaga omenire[]
Trei proiecte PSD pentru scoaterea ţării din criză
15 februarie 2017

Scurt istoric

Denumirile precedente

Partidul Social Democrat din Moldova (PSDM) [13.05.1990 – 22.12.2007]

Arhiva documentelor

Programul din 2004iniţiativa PRO PSDM din 2 decembrie 2004

Statutul din 2004adoptat la Congresul VIII din 1 februarie 2004

Programul din 1993adoptat la Congresul I din 30 mai 1993

Raportul financiar din 2016

Raportul financiar din 2015

Raportul financiar din 2013

Partidul Social Democrat (PSD) a fost constituit la 13 mai 1990, înregistrat de Ministerul Justiţiei la 9 aprilie 1992 şi reînregistrat la 19 februarie 1999. PSD este un partid politic cu doctrină social-democrată.

Din momentul constituirii sale partidul a fost condus de trei co-preşedinţi: Alexandru Coşelev, Oazu Nantoi şi Ion Negură. Din anul 1995 până in prezent la funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat s-au perindat: Anatol Ţăranu (1995–1998), Oazu Nantoi (1998–2004), Ion Muşuc (2004–2006), Eduard Muşuc (2006–2007), Dumitru Braghiş (2007–2010) şi Victor Şelin (din 17 aprilie 2010).

Începând cu anul 2015 partidul nu participă activ în viaţa politică din Republica Moldova. La ultimele alegeri parlamentare din noiembrie 2014 la care a participat PSD, formaţiunea nu a trecut pragul electoral.

În 1996 Partidul Social Democrat din Moldova a fost acceptat drept membru cu statut de observator al Internaţionalei Socialiste.


Crearea Partidului Social Democrat din Moldova (PSDM)

La 13 mai 1990 a avut loc Conferinţa de constituire a Partidului Social Democrat din Moldova (PSDM). Conferinţa a fost pregătită de un comitet organizatoric creat la iniţiativa Clubului Umanist. Formaţiunea social-democrată s-a constituit ca un partid de tip parlamentar, ataşat valorilor social-democraţiei moderne şi care militează pentru dezvoltarea Republicii Moldova în conformitate cu rigorile statului de drept, ale democraţiei politice, economice şi sociale.

La conferinţă au fost alese organele de conducere şi aprobate statutul şi programul partidului. Principiile programatice ale PSDM conţineau afirmaţii cu privirea la necesitatea de obţinere a suveranităţii pentru Republica Moldova, de restabilire a proprietăţii private, care îl face pe cetăţean liber în raport cu statul, şi cu privire la egalitatea cetăţenilor statului, indiferent de originea lor etnică, în faţa legii şi a Constituţiei. În calitate de co-preşedinţi ai PSDM au fost aleşi Alexandru Coşelev, Oazu Nantoi şi Ion Negură.

La 2 octombrie 1990 Guvernul RSS Moldova a înregistrat Statutul provizoriuRU al Partidului Social Democrat din Moldova.

Partidul Social Democrat din Moldova în anii ’90

PSDM s-a remarcat prin eforturi substanţiale orientate spre obţinerea independenţei şi suveranităţii RSSM. Partidul a fost unul dintre promotorii şi iniţiatorii procesului de privatizare. În 1992, PSDM a condamnat cu fermitate încercările oficialităţilor de la Chişinău de a soluţiona pe cale militară problema transnistreană.

În cadrul Congresului I al PSDM din 29–30 mai 1993 şi Congresului III al PSDM din 25–26 februarie 1995 au fost operate modificări în statutul partidului şi a fost aprobat programul electoral al PSDM la alegerile locale din 1995. Congresul III al PSDM a numit şi un nou preşedinte — Anatol Ţăranu.

La Congresul XX al Internaţionalei Socialiste (IS) desfăşurat la New York pe 9–11 septembrie 1996, Partidul Social Democrat din Moldova a fost acceptat drept membru cu statut de observator al Internaţionalei Socialiste.

În perioada anilor 1996–1998, PSDM a fost măcinat de o criză internă, generată de divergenţa de opinii privind comportamentul lui politic, dar şi stimulată de anumite forţe din exterior. Ca urmare a acestei crize, în 1998 din PSDM pleacă gruparea lui Gheorghe Sima, iar la conducerea partidului revine “vechea echipă” în frunte cu Oazu Nantoi.

Congresul VII al PSDM din 27–28 mai 2000

Congresul VII al PSDM a aprobat noua redacţie a Statutului PSDMRU şi noul Program politicRU “Da — economiei de piaţă. Nu — societăţii de piaţă!”. De asemenea, Congresul a desemnat candidatul PSDM la alegerile prezidenţiale din 2000 în persoana liderului PSDM, Oazu Nantoi şi a adoptat strategia de pregătire pentru alegerile prezidenţiale. Acestea urmau să se desfăşoare în decembrie 2000, dar au fost anulate după ce Parlamentul a modificat Constituţia în aşa fel, încât preşedintele ţării este ales de Parlament prin vot secret, şi nu prin votul direct al cetăţenilor. Ulterior, strategia de pregătire pentru alegerile prezidenţiale a fost readaptată pentru alegerile parlamentare din 2001.

Partidul a încercat să-şi consolideze poziţiile în alegerile locale din 2003, hotărând să participe cu Partidul Social-Liberal (PSL) într-un singur bloc electoral, însă fără un rezultat semnificativ.

Comitetul pentru Apărarea Independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova

La 24 noiembrie 2003, ca urmare a Memorandului propus de Federaţia Rusă (Planul Kozak) privind soluţionarea conflictului transnistrean, mai multe partide politice şi organizaţii ale societăţii civile din Republica Moldova, au declarat constituirea Comitetului pentru Apărarea Independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova. Scopul principal al Comitetului era să coordoneze acţiunile forţelor politice parlamentare şi extraparlamentare şi ale societăţii civile în identificarea soluţiilor viabile şi echitabile de rezolvare a diferendului transnistrean în conformitate cu prevederile Constituţiei. Din componenţa Comitetului au făcut parte: Partidul Popular Creştin Democrat, Alianţa “Moldova Noastră”, Partidul Social Democrat din Moldova, Partidul Social-Liberal, Partidul Reformei, Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Uniunea Centristă din Moldova, Partidul Naţional Român şi un grup de asociaţii obşteşti din Republica Moldova.

Congresul VIII al PSDM din 1 februarie 2004

Congresul VIII şi-a propus să realizeze o schimbare a imaginii PSDM, prin alegerea omului de afaceri, Ion Muşuc, în calitate de Preşedinte al PSDM. În acelaşi timp, ex-preşedintele PSDM, Oazu Nantoi, a fost desemnat în funcţia de Preşedinte al Consiliului Naţional de Coordonare, care coordonează cu activitatea partidului între congrese. Candidatura lui Ion Muşuc a fost înaintată de Oazu Nantoi pentru a pune capăt acuzelor că PSDM este “partidul unui singur om” şi pentru a consolida poziţia partidului în rândul oamenilor de afaceri.

Congresul IX al PSDM din 4 noiembrie 2006

La lucrările Congresului au participat peste 400 de delegaţi şi invitaţi din municipiul Chişinău şi din 25 de filiale raionale din Republica Moldova. Congresul şi-a desfăşurat lucrările după ce un membru al Biroului Central al PSDM, Eduard Muşuc a fost arestat în baza unui dosar penal. Congresul a analizat situaţia politică şi social-economică din republică, criticând metodele autoritare ale guvernării şi degradarea mediului de afaceri, şi a evaluat activitatea PSDM. Cu o majoritate absolută de voturi, preşedinte al Partidului Social Democrat din Moldova a fost ales Eduard Muşuc.

În acelaşi timp, forul a trasat obiectivele pentru alegerile locale generale din 2007 şi cele parlamentare din 2009 şi a adoptat mai multe rezoluţii în care se cere eliberarea necondiţionată şi imediată a liderului social-democrat, Eduard Muşuc, şi care sesizează organismele internaţionale cu sediul la Chişinău, Internaţionala Socialistă şi Partidul Socialiştilor Europeni asupra incompatibilităţii declaraţiilor proeuropene ale puterii şi a metodelor autoritare de guvernare.

Iniţierea negocierilor de fuzionare a PSDM, PDSM şi UCM

La 7 iunie 2007, îndată după primul tur al alegerilor locale generale, Partidul Social Democrat din Moldova împreună cu Partidul Democraţiei Sociale din Moldova şi Uniunea Centristă din Moldova au făcut două declaraţii: una privind crearea coaliţiei unice social-democrate la nivelul autorităţilor locale şi a doua de intenţie, conform căreia PSDM condus de Eduard Muşuc, PDSM condus de Dumitru Braghiş şi UCM în frunte cu Mihai Petrache iniţiază negocieri privind fuzionarea şi formarea unui singur partid de orientare social-democrată. La scurt timp, UCM s-a retras din procesul de fuzionare din cauza contradicţiilor vizavi de structura partidului, a organelor de conducere şi principiile de reprezentare în viitorul partid a celor 3 partide. PSDM şi PDSM au continuat procesul de fuzionare. În prima etapă membrii PDSM şi PSDM au făcut cunoştinţă cu proiectele contractului de fuzionare, a Statutului şi Programului partidului unic.

Congresul de unificare a PSDM cu PDSM din 22 decembrie 2007

La lucrările Congresului de unificare a Partidului Social Democrat din Moldova şi Partidului Democraţiei Sociale din Moldova s-a finalizat procesul de unificare a celor două formaţiuni politice, început după alegerile locale generale din 2007.

În cadrul Congresului au fost prezentate rapoartele Consiliilor Naţionale privind activitatea partidelor în perioada dintre congrese, au fost aprobate principiile de fuziune, precum şi contractul de fuziune semnat de preşedinţii formaţiunilor. Liderii PSDM şi PDSM au argumentat decizia de fuzionare prin necesitatea de a răspunde la doleanţele cetăţenilor de reducere a numărului partidelor şi simplificarea spectrului politic moldovenesc.

Congresul de unificare a aprobat noua denumire a partidului unic — Partidul Social Democrat (PSD), Statutul în redacţie nouă, Manifestul (Programul politic) şi organele de conducere. În funcţia de preşedinte al PSD unificat a fost ales Dumitru Braghiş şi Secretar General al PSD Eduard Muşuc. Imediat după Congres a avut loc prima şedinţă a Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, şedinţă la care Loretta Handrabura a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al PSD.

Congresul XI al PSD din 19 aprilie 2008

La lucrările Congresului au participat peste 1150 de delegaţi din cei 1406 delegaţi aleşi în cadrul conferinţelor organizaţiilor teritoriale şi municipale. În cadrul Congresului a fost lansată şi aprobată platforma electorală a PSD “Prosperitate, stabilitate, dreptate”, care prezintă viziunea partidului asupra soluţionării problemelor fundamentale ale ţării de ordin social-economice şi politic.

Congresul XII al PSD din 17 aprilie 2010

Sarcina principală a Congresului a fost alegerea noilor organe de conducere şi aprobarea noilor modificări în statutul partidului. În calitate de preşedinte al PSD a fost ales omul de afaceri, Victor Şelin, susţinut cu votul a 235 de delegaţi. Ex-preşedintele social-democraţilor, Dumitru Braghiş a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al PSD iar în funcţia de Secretar General a fost desemnat Sergiu Coropceanu.

Noul lider al PSD şi-a propus să modernizeze şi să întinerească partidul, să obţină cel puţin 10% din sufragii în alegerile parlamentare anticipate, să înainteze un candidat la funcţia de başcan al U.T.A. Găgăuzia şi de primar al mun. Chişinău şi să câştige la alegerile locale din 2011 o reprezentare mai mare a PSD în administraţia publică locală. Congresul a mai votat câteva declaraţii şi modificări la statutul partidului, ultimele legate de extinderea perioadei de activitate a preşedintelui de la 2 la 4 ani. Delegaţii au acceptat şi noile obiective de politică externă propuse de noua conducere, în particular, aderarea Republicii Moldova la Spaţiul Economic Unic şi Uniunea Vamală Unică Rusia-Belarus.

PSD şi PPSM formează Uniunea Forţelor de Stânga

Printr-o declaraţie comună, semnată la 6 aprilie 2012, Partidul Social Democrat şi Partidul Popular Socialist din Moldova au constituit Uniunea Forţelor de Stânga. Partidele şi-au propus să devină o forţă importantă în viaţa politică a Republicii Moldova şi să contribuie la modernizarea sistemului de învăţământ, să iniţieze reforme în economia naţională, să contribuie la redresarea sectorului agricol şi industrial şi să elaboreze programe sociale pentru asigurarea protecţiei familiei şi a copilului. Totodată, una dintre priorităţile de bază a fost consolidarea resurselor umane în desfăşurarea referendumului republican privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.