Partide

Partidul Social Democrat (PSD)

Victor Şelin
Victor Şelin
Preşedinte PSD
Data înregistrării: 13 mai 1990
Doctrina: Social-democraţie Wikipedia
Nr. de membri: ~ 10,000 (03/2011)

Programul PSDadoptat la Congresul X din 22 decembrie 2007

Statutul PSD


Simbolica Partidului Social Democrat (PSD)
MD-2012, Republica Moldova
Chişinău, str. N. Iorga 14
Tel.: (373-22) 22-10-20
Fax: (373-22) 85-57-33
e-mail: info@psdm.md, presscenter.psd@gmail.com
http://www.psdm.md

Declaraţii şi comunicate de presă

PSD solicita o intrevedere cu toţi Ambasadorii UE acreditaţi la Chişinău
16 aprilie 2014
Partidul Social Democrat solicită Şefului Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, E.S. Pirkka Tapiola organizarea unei întrevederi oficiale cu toţi Ambasadorii statelor europene acreditaţi în Republica Moldova[]
PSD pregăteşte întrunirea membrilor Grupului de Iniţiativă pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală
15 aprilie 2014

Scurt istoric

Denumirile precedente

Partidul Social Democrat din Moldova (PSDM) [13.05.1990 – 22.12.2007]

Arhiva documentelor

Programul din 2004iniţiativa PRO PSDM din 2 decembrie 2004

Statutul din 2004adoptat la Congresul VIII din 1 februarie 2004

Raportul financiar din 2013

Crearea Partidului Social Democrat din Moldova

La 13 mai 1990 a avut loc Conferinţa de constituire a Partidului Social Democrat din Moldova (PSDM). Conferinţa a fost pregătită de un comitet organizatoric creat la iniţiativa Clubului Umanist. Formaţiunea social-democrată s-a constituit ca un partid de tip parlamentar, ataşat valorilor social-democraţiei moderne şi care militează pentru dezvoltarea Republicii Moldova în conformitate cu rigorile statului de drept, ale democraţiei politice, economice şi sociale. La conferinţă au fost alese organele de conducere şi aprobate statutul şi programul partidului. Principiile programatice ale PSDM conţineau afirmaţii cu privirea la necesitatea de obţinere a suveranităţii pentru Republica Moldova, de restabilire a proprietăţii private, care îl face pe cetăţean liber în raport cu statul, şi cu privire la egalitatea cetăţenilor statului, indiferent de originea lor etnică, în faţa legii şi a Constituţiei. În calitate de co-preşedinţi ai PSDM au fost aleşi dl Alexandru Coşelev, dl Oazu Nantoi şi dl Ion Negură.

Partidul Social Democrat din Moldova în anii ’90

PSDM s-a remarcat prin eforturi substanţiale orientate spre obţinerea independenţei şi suveranităţii RSSM. Partidul a fost unul dintre promotorii şi iniţiatorii procesului de privatizare. În 1992, PSDM a condamnat cu fermitate încercările oficialităţilor de la Chişinău de a soluţiona pe cale militară problema transnistreană.

În cadrul Congresului I al PSDM din 29–30 mai 1993 şi Congresului III al PSDM din 25–26 februarie 1995 au fost operate modificări în statutul partidului şi a fost aprobat programul electoral al PSDM la alegerile locale din 1995. Congresul III al PSDM a numit şi un nou preşedinte — dl Anatol Ţăranu.

La Congresul XX al Internaţionalei Socialiste (IS) desfăşurat la New York pe 9–11 septembrie 1996, Partidul Social Democrat din Moldova a fost acceptat drept membru cu statut de observator al Internaţionalei Socialiste.

În perioada anilor 1996–1998, PSDM a fost măcinat de o criză internă, generată de divergenţa de opinii privind comportamentul lui politic, dar şi stimulată de anumite forţe din exterior. Ca urmare a acestei crize, în 1998 din PSDM pleacă gruparea lui Gheorghe Sima, iar la conducerea partidului revine “vechea echipă” în frunte cu Oazu Nantoi.

Congresul VII al PSDM din 27–28 mai 2000

Congresul VII al PSDM a aprobat noua redacţie a Statutului PSDMRU şi noul Program politicRU “Da — economiei de piaţă. Nu — societăţii de piaţă!”. De asemenea, Congresul a desemnat candidatul PSDM la alegerile prezidenţiale din 2000 în persoana liderului PSDM, dl Oazu Nantoi şi a adoptat strategia de pregătire pentru alegerile prezidenţiale. Acestea urmau să se desfăşoare în decembrie 2000, dar au fost anulate după ce Parlamentul a modificat Constituţia în aşa fel, încît preşedintele ţării este ales de Parlament prin vot secret, şi nu prin votul direct al cetăţenilor. Ulterior, strategia de pregătire pentru alegerile prezidenţiale a fost readaptată pentru alegerile parlamentare din 2001.

Partidul a încercat să-şi consolideze poziţiile în alegerile locale din 2003, hotărînd să participe cu Partidul Social-Liberal (PSL) într-un singur bloc electoral, însă fără un rezultat semnificativ.

Congresul VIII al PSDM din 1 februarie 2004

Congresul VIII şi-a propus să realizeze o schimbare a imaginii PSDM, prin alegerea omului de afaceri, Ion Muşuc, în calitate de Preşedinte al PSDM. În acelaşi timp, ex-preşedintele PSDM, Oazu Nantoi, a fost desemnat în funcţia de Preşedinte al Consiliului Naţional de Coordonare, care coordonează cu activitatea partidului între congrese. Candidatura lui Ion Muşuc a fost înaintată de Oazu Nantoi pentru a pune capăt acuzelor că PSDM este “partidul unui singur om” şi pentru a consolida poziţia partidului în rîndul oamenilor de afaceri.

Congresul IX al PSDM din 4 noiembrie 2006

La lucrările Congresului au participat peste 400 de delegaţi şi invitaţi din municipiul Chişinău şi din 25 de filiale raionale din Republica Moldova. Congresul şi-a desfăşurat lucrările după ce un membru al Biroului Central al PSDM, dl Eduard Muşuc a fost arestat în baza unui dosar penal. Congresul a analizat situaţia politică şi social-economică din republică, criticînd metodele autoritare ale guvernării şi degradarea mediului de afaceri, şi a evaluat activitatea PSDM. Cu o majoritate absolută de voturi, preşedinte al Partidului Social Democrat din Moldova a fost ales dl Eduard Muşuc.

În acelaşi timp, forul a trasat obiectivele pentru alegerile locale generale din 2007 şi cele parlamentare din 2009 şi a adoptat mai multe rezoluţii în care se cere eliberarea necondiţionată şi imediată a dlui Eduard Muşuc, şi care sesizează organismele internaţionale cu sediul la Chişinău, Internaţionala Socialistă şi Partidul Socialiştilor Europeni asupra incompatibilităţii declaraţiilor proeuropene ale puterii şi a metodelor autoritare de guvernare.

Lansarea negocierilor de fuzionare a PSDM, PDSM şi UCM într-un singur partid de orientare social-democrată

La 7 iunie 2007, îndată după primul tur al alegerilor locale din 2007, PSDM împreună cu Partidul Democraţiei Sociale din Moldova (PDSM) şi Uniunea Centristă din Moldova (UCM) au făcut două declaraţii: una privind crearea coaliţiei unice social-democrate la nivelul autorităţilor locale şi a doua de intenţie, conform căreia PSDM condus de Eduard Muşuc, PDSM condus de Dumitru Braghiş şi UCM în frunte cu Mihai Petrache iniţiază negocieri privind fuzionarea şi formarea unui singur partid de orientare social-democrată. La scurt timp, UCM s-a retras din procesul de fuzionare din cauza contradicţiilor vizavi de structura partidului, a organelor de conducere şi principiile de reprezentare în viitorul partid a celor 3 partide. PSDM şi PDSM au continuat procesul de fuzionare. În prima etapă membrii PDSM si PSDM au făcut cunoştinţă cu proiectele contractului de fuzionare, a Statutului şi Programului partidului unic.

Congresul X al PSD din 22 decembrie 2007 (Congresul de unificare a Partidului Social Democrat din Moldova şi Partidului Democraţiei Sociale din Moldova)

La 22 decembrie 2007 a avut loc Congresul de unificare a Partidului Social Democrat din Moldova şi Partidului Democraţiei Socialei din Moldova, ca etapă finală a procesului de unificare început după alegerile locale generale din 2007. La Congresul X al Partidului Social Democrat din Moldova desfăşurat concomitent cu Congresul II al Partidului Democraţiei Sociale din Moldova, au participat 263 de delegaţi din partea PSD şi 271 de delegaţi din partea PDS, aleşi în cadrul conferinţelor raionale a partidelor.

În cadrul Congresului de unificare au fost prezentate rapoartele Consiliilor Naţionale privind activitatea partidelor în perioada dintre congrese, au fost aprobate principiile de fuziune, precum şi contractul de fuziune semnat de preşedinţii formaţiunilor. Liderii PSDM şi PDSM au argumentat decizia de fuzionare prin necesitatea de a răspunde la doleanţele cetăţenilor de reducerea a numărului partidelor şi simplificare a spectrului politic moldovenesc.

Congresul de unificare a aprobat noua denumire a partidului unic — Partidul Social Democrat (PSD), Statutul Partidului Social Democrat în redacţie nouă, Manifestul (Programul politic) Partidului Social Democrat şi organele de conducere. În funcţia de preşedinte al PSD unificat a fost ales dl Dumitru Braghiş şi Secretar General al PSD dl Eduard Muşuc. Imediat după Congres a avut loc prima şedinţă a Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, care a în funcţia de Preşedinte al Consiliului Naţional pe dna Loretta Handrabura.

Congresul a aprobat şi culorile electorale ale PSD — alb şi roşu, precum şi simbolul electoral, care reprezintă doi trandafiri stilizaţi uniţi cu un for împletit, în partea superioară în forma semnului infinitului. Simbolul electoral semnifică unitatea formaţiunilor social democrate şi dăinuirea valorilor social democrate în timp.

Congresul XI al PSD din 19 aprilie 2008

La lucrările Congresului au participat peste 1150 de delegaţi din cei 1406 delegaţi aleşi în cadrul conferinţelor organizaţiilor teritoriale şi municipale. În cadrul Congresului a fost lansată şi aprobată platforma electorală a PSD “Prosperitate, stabilitate, dreptate”, care prezintă viziunea partidului asupra soluţionării problemelor fundamentale ale ţării de ordin social-economice şi politic.

Congresul XII al PSD din 17 aprilie 2010

Congresul a oficializat schimbarea conducerii partidului. Deoarece i-a expirat mandatul, Dumitru Braghiş urma să-şi dea demisia din funcţia de preşedinte al PSD. Iniţial, demisia lui Dumitru Braghiş nu a fost susţinută de către Congres, doar 191 din 434 de delegaţi au votat pentru plecarea lui Braghiş. Totuşi, conform prevederilor statutului PSD, Dumitru Braghiş a fost nevoit să-şi dea demisia, deoarece nu a reuşit să ducă partidul în Parlament după cele două scrutine parlamentare din 2009. Noul preşedinte al PSD a fost ales prin vot secret. La această funcţie au candidat 3 persoane: Dumitru Braghiş, ex-preşedintele PSD, Victor Şelin, cunoscut om de afaceri şi preşedinte al Consiliului Naţional PSD, care l-a înlocuit pe Iurie Bolbocean după plecarea acestuia la Partidul Democrat din Moldova, şi Ruslan Bîrlădeanu, vicepreşedintele PSD. Ultimul şi-a retras candidatura în favoarea lui Victor Şelin, care a şi fost ales în funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat cu votul a 235 de candidaţi. Dumitru Braghiş a acumulat doar 193 de voturi, în schimb a fost ales unanim în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al PSD. La funcţia de Secretar General a fost ales Sergiu Coropceanu. Candidatura lui Victor Şelin a fost susţinută în cea mai mare parte de reprezentanţii PSD din UTA Găgăuzia, la îndemnurile Preşedintei Adunării Populare din Găgăuzia, Ana Harlamenco şi primarului mun. Comrat, Nicolae Dudoglo.

Noul lider al PSD şi-a propus să modernizeze şi să întinerească partidul, să obţină cel puţin 10% din sufragii în alegerile parlamentare anticipate, să înainteze un candidat la funcţia de başcan al UTA Găgăuziei şi de primar al mun. Chişinău şi să cîştige la alegerile locale din 2011 o reprezentare mai mare a PSD în administraţia publică locală. Congresul a mai votat cîteva declaraţii şi modificări la statutul partidului, ultimele legate de extinderea perioadei de activitate a preşedintelui de la 2 la 4 ani. Delegaţii au acceptat şi noile obiective de politică externă propuse de noua conducere, în particular, aderarea Republicii Moldova la Spaţiul Economic Unic şi Uniunea Vamală Unică Rusia-Belarus.

Partidul Social Democrat şi Partidul Popular Socialist formează Uniunea Forţelor de Stînga

Printr-o declaraţie comună, semnată la 6 aprilie 2012, cele două formaţiuni au constituit Uniunea Forţelor de Stînga. Partidele şi-au propus să devină o forţă importantă în viaţa politică a Republicii Moldova şi să contribuie la modernizarea sistemului de învăţămînt, să iniţieze reforme în economia naţională, să contribuie la redresarea sectorului agricol şi industrial şi să elaboreze programe sociale pentru asigurarea protecţiei familiei şi a copilului. Totodată, una dintre priorităţile de bază a fost consolidarea resurselor umane în desfăşurarea referendumului republican privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.