![]() Dumitru Braghiş Preşedinte PSD |
Data înregistrării: 13 mai 1990
Doctrina: Social-democraţie Nr. de membri: ~ 20000 Programul PSDadoptat la Congresul X din 22 decembrie 2007 |

Partidul Social Democrat din Moldova (PSDM) [13.05.1990 – 22.12.2007]
La 13 mai 1990 a avut loc Conferinţa de constituire a Partidului Social-Democrat din Moldova (PSDM). Conferinţa a fost pregătită de un comitet organizatoric creat la iniţiativa Clubului Umanist. Formaţiunea social-democrată s-a constituit ca un partid de tip parlamentar, ataşat valorilor social-democraţiei moderne şi care militează pentru dezvoltarea Republicii Moldova în conformitate cu rigorile statului de drept, ale democraţiei politice, economice şi sociale. La conferinţă au fost alese organele de conducere şi aprobate statutul şi programul partidului. Principiile programatice ale PSDM conţineau afirmaţii cu privirea la necesitatea de obţinere a suveranităţii pentru Republica Moldova, de restabilire a proprietăţii private, care îl face pe cetăţean liber în raport cu statul, şi cu privire la egalitatea cetăţenilor statului, indiferent de originea lor etnică, în faţa legii şi a Constituţiei. În calitate de co-preşedinţi ai PSDM au fost aleşi dl Alexandru Coşelev, dl Oazu Nantoi şi dl Ion Negură.
PSDM s-a remarcat prin eforturi substanţiale orientate spre obţinerea independenţei şi suveranităţii RSSM. Partidul a fost unul dintre promotorii şi iniţiatorii procesului de privatizare. În 1992, PSDM a condamnat cu fermitate încercările oficialităţilor de la Chişinău de a soluţiona pe cale militară problema transnistreană.
În cadrul Congresului I al PSDM din 29–30 mai 1993 şi Congresului III al PSDM din 25–26 februarie 1995 au fost operate modificări în statutul partidului şi a fost aprobat programul electoral al PSDM la alegerile locale din 1995. Congresul III al PSDM a numit şi un nou preşedinte — dl Anatol Ţăranu.
La Congresul XX al Internaţionalei Socialiste (IS) desfăşurat la New York pe 09–11 septembrie 1996, Partidul Social-Democrat din Moldova a fost acceptat drept membru cu statut de observator al Internaţionalei Socialiste.
În perioada anilor 1996–1998, PSDM a fost măcinat de o criză internă, generată de divergenţa de opinii privind comportamentul lui politic, dar şi stimulată de anumite forţe din exterior. Ca urmare a acestei crize, în 1998 din PSDM pleacă gruparea lui Gheorghe Sima, iar la conducerea partidului revine “vechea echipă” în frunte cu Oazu Nantoi.
Congresul VII al PSDM a aprobat noua redacţie a statutului PSDM şi noul program politic “Da — economiei de piaţă. Nu — societăţii de piaţă!”. De asemenea, Congresul a desemnat candidatul PSDM la alegerile prezidenţiale din 2000 în persoana liderului PSDM, dl Oazu Nantoi şi a adoptat strategia de pregătire pentru alegerile prezidenţiale. Acestea urmau să se desfăşoare în decembrie 2000, dar au fost anulate după ce parlamentul a modificat Constituţia (Legea nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000) în aşa fel, încît preşedintele ţării este ales de parlament prin vot secret, şi nu prin votul direct al cetăţenilor. Ulterior, strategia de pregătire pentru alegerile prezidenţiale a fost readaptată pentru alegerile parlamentare din 2001.
Partidul a încercat să-şi consolideze poziţiile în alegerile locale din 2003, hotărînd să participe cu Partidul Social-Liberal (PSL) într-un singur bloc electoral, însă fără un rezultat semnificativ.
Congresul VIII şi-a propus să realizeze o schimbare a imaginii PSDM, prin alegerea omului de afaceri, Ion Muşuc, în calitate de preşedinte al PSDM. În acelaşi timp, ex-preşedintele PSDM, Oazu Nantoi, a fost desemnat în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional de Coordonare, care coordonează cu activitatea partidului între congrese. Candidatura lui Ion Muşuc a fost înaintată de Oazu Nantoi pentru a pune capăt acuzelor că PSDM este “partidul unui singur om” şi pentru a consolida poziţia partidului în rîndul oamenilor de afaceri.
La lucrările Congresului au participat peste 400 de delegaţi şi invitaţi din municipiul Chişinău şi din 25 de filiale raionale din Republica Moldova. Congresul şi-a desfăşurat lucrările după ce un membru al Biroului Central al PSDM, dl Eduard Muşuc a fost arestat în baza unui dosar penal. Congresul a analizat situaţia politică şi social-economică din republică, criticînd metodele autoritare ale guvernării şi degradarea mediului de afaceri, şi a evaluat activitatea PSDM. Cu o majoritate absolută de voturi, preşedinte al Partidului Social-Democrat din Moldova a fost ales dl Eduard Muşuc.
În acelaşi timp, forul a trasat obiectivele pentru alegerile locale generale din 2007 şi cele parlamentare din 2009 şi a adoptat mai multe rezoluţii în care se cere eliberarea necondiţionată şi imediată a dlui Eduard Muşuc, şi care sesizează organismele internaţionale cu sediul la Chişinău, Internaţionala Socialistă şi Partidul Socialiştilor Europeni asupra incompatibilităţii declaraţiilor proeuropene ale puterii şi a metodelor autoritare de guvernare.
La 7 iunie 2007, îndată după primul tur al alegerilor locale din 2007, PSDM împreună cu Partidul Democraţiei Sociale din Moldova (PDSM) şi Uniunea Centristă din Moldova (UCM) au făcut două declaraţii: una privind crearea coaliţiei unice social-democrate la nivelul autorităţilor locale şi a doua de intenţie, conform căreia PSDM condus de E. Muşuc, PDSM condus de D. Braghiş şi UCM în frunte cu M. Petrache iniţiază negocieri privind fuzionarea şi formarea unui singur partid de orientare social-democrată. La scurt timp, UCM s-a retras din procesul de fuzionare din cauza contradicţiilor vizavi de structura partidului, a organelor de conducere şi principiile de reprezentare în viitorul partid a celor 3 partide. PSDM şi PDS au continuat procesul de fuzionare. În prima etapă membrii PDSM si PSDM au făcut cunoştinţă cu proiectele contractului de fuzionare, a Statutului şi Programului partidului unic.
La 22 decembrie 2007 a avut loc Congresul de unificare a Partidului Social Democrat din Moldova şi Partidului Democraţiei Socialei din Moldova, ca etapă finală a procesului de unificare început după alegerile locale generale din 2007. La Congresul X al Partidului Social Democrat din Moldova desfăşurat concomitent cu Congresul II al Partidului Democraţiei Sociale din Moldova, au participat 263 de delegaţi din partea PSD şi 271 de delegaţi din partea PDS, aleşi în cadrul conferinţelor raionale a partidelor.
În cadrul Congresului de unificare au fost prezentate rapoartele Consiliilor Naţionale privind activitatea partidelor în perioada dintre congrese, au fost aprobate principiile de fuziune, precum şi contractul de fuziune semnat de preşedinţii formaţiunilor. Liderii PSDM şi PDSM au argumentat decizia de fuzionare prin necesitatea de a răspunde la doleanţele cetăţenilor de reducerea a numărului partidelor şi simplificare a spectrului politic moldovenesc.
Congresul de unificare a aprobat noua denumire a partidului unic — Partidul Social Democrat (PSD), statutul Partidului Social Democrat în redacţie nouă, Manifestul (Programul politic) Partidului Social Democrat şi organele de conducere. În funcţia de preşedinte al PSD unificat a fost ales dl Dumitru Braghiş şi Secretar General al PSD dl Eduard Muşuc. Imediat după Congres a avut loc prima şedinţă a Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, care a în funcţia de Preşedinte al Consiliului Naţional pe dna Loretta Handrabura.
Congresul a aprobat şi culorile electorale ale PSD — alb şi roşu, precum şi simbolul electoral, care reprezintă doi trandafiri stilizaţi uniţi cu un for împletit, în partea superioară în forma semnului infinitului. Simbolul electoral semnifică unitatea formaţiunilor social democrate şi dăinuirea valorilor social democrate în timp.
La lucrările Congresului au participat peste 1150 de delegaţi din cei 1406 delegaţi aleşi în cadrul conferinţelor organizaţiilor teritoriale şi municipale. În cadrul Congresului a fost lansată şi aprobată platforma electorală a PSD “Prosperitate, stabilitate, dreptate”, care prezintă viziunea partidului asupra soluţionării problemelor fundamentale ale ţării de ordin social-economice şi politic.
![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() |
| 11/ 2004 | 12/ 2005 | 04/ 2006 | 11/ 2006 | 05/ 2007 | 11/ 2007 | 04/ 2008 | 10/ 2008 | 03/ 2009 | 07/ 2009 | 11/ 2009 |
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, IPP
1.86% voturi, nu a trecut pragul electoral
3.70% voturi, nu a trecut pragul electoral
36 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (3.21%)
294 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti/ comunale (2.77%)
15 mandate de primar (1.67%)
2.92% voturi, nu a trecut pragul electoral
38 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (3.37%)
500 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti şi săteşti/ comunale (4.61%)
44 mandate de primar (4.90%)
2.47% voturi, nu a trecut pragul electoral
16 mandate de consilier în consiliile judeţene şi consiliul mun. Chişinău (5.13%)
249 mandate de consilier în consiliile municipale, orăşeneşti şi săteşti/ comunale (4.08%)
18 mandate de primar (2.86%)
1.86% voturi, nu a trecut pragul electoral
39 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale, inclusiv consiliul mun. Chişinău (3.09%)
273 mandate de consilier în consiliile locale (2.58%)
23 mandate de primar (2.89%)
3.66% voturi, nu a trecut pragul electoral