Prezidenţiale 2020 | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | partide.md | avere.md
Lansarea Raportului trimestrial Euromonitor nr. 24, perioada aprilie–iunie 2012
|
|
Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic “Expert-Grup” au prezentat rezultatele monitorizării procesului de implementare de către autorităţile Republicii Moldova a reformelor în domenii cheie, asumate în cadrul procesului de integrare europeană, pentru perioada aprilie-iunie 2012. Constatările monitorizării, precum şi prognozele privind evoluţia în domeniile monitorizate au fost publicate în nr. 24 al publicaţiei trimestriale Euromonitor.
Experţii au constatat că:
Adoptarea legii privind asigurarea egalităţii a fost una dintre principalele succese în domeniul drepturilor omului, însă aceasta a fost condiţionată de către UE pentru trecerea Moldovei la cea de-a doua etapă a planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Una din principalele problemele rămîne a fi impunitatea pentru cazurile de tortură şi rele tratamente. Planul de acţiuni în domeniul drepturilor omului se realizează cu întîrziere, majoritatea acţiunilor neavînd acoperire financiară. Libertatea de exprimare şi independenţa presei este tot mai mult ameninţată de fenomenul de concentrare a proprietăţii media şi de oligopolul pe piaţa de publicitate TV.
Reformele în domeniul justiţiei rămîn la faza elaborării şi adoptării unor acte legislative şi normative, impactul Strategiei de reformă a sectorului justiţiei este redus, termenele de implementare a majorităţii măsurilor din planurile de acţiuni nu se respectă. Pentru reforma justiţiei nu sînt alocate resursele umane, financiare şi tehnice necesare, investiţiile bugetare publice sînt infime, justiţia rămîne în continuare influenţată de factori politici şi administrativi, iar nivelul ridicat de percepere a corupţiei în sistem rămîne înalt. Una din restanţele principale este reforma Procuraturii, care a rămas la nivel de concept nedeterminat.
Activitatea de combatere a corupţiei este îndreptată în temei asupra “micii corupţii”, a funcţionarilor de rang inferior şi pe modificarea cadrului legislativ, reformele instituţionale nu sînt realizate şi nu dau rezultate. Întîrzie realizarea unor angajamente faţă de UE, se atestă restanţe în implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie. Lipsa unor schimbări esenţiale este determinată de lipsa voinţei politice, politizarea excesivă a instituţiilor administrative şi de drept, tolerarea activităţii funcţionarilor ineficienţi, tărăgănarea asigurării funcţionalităţii unor instituţii importante în domeniu.
În reglementarea transnistreană autorităţile au continuat implementarea măsurilor de încredere şi de înlăturare a barierelor existente în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol. Printre realizările practice pot fi menţionate: decizia parlamentului de a constitui o comisie specială pentru dialogul cu deputaţi transnistreni, anularea de către regiunea transnistreană a taxei vamale speciale la produsele moldoveneşti, reluarea circulaţiei trenurilor marfare prin regiunea transnistreană.
Banca Naţională a Moldovei (BNM) a continuat procesul de ajustare a cadrului regulator la normele şi practicile internaţionale. Una din principalele iniţiative ale BNM a vizat transparentizarea structurii actualilor şi potenţialilor acţionari, precum şi instituirea mecanismelor care să ofere posibilitatea de a aprecia calitatea acţionariatului fiecărei bănci în parte.
Progresele realizate în edificarea sau ajustarea instituţiilor de piaţă nu sunt pe măsura importanţei instituţiilor de piaţă. Întîrzieri au fost înregistrate la capitolele: fortificarea capacităţii instituţionale a Agenţiei pentru Achiziţii Publice, transpunerea Directivei UE privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte în legislaţie naţională, precum şi la implementarea unui sistem eficient de partajare a informaţiei cu privire la protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.
Runda a doua de negocieri dintre Moldova şi UE pe marginea ALSAC din 11–15 iunie 2012, a rezultat într-un consens larg dintre părţi asupra celor 13 capitole de bază ale viitorului acord. Una din provocări rămîne a fi negocierea unui regim de tarife vamale care, pe de o parte, ar asigura protecţia necesară industriilor “sensibile” moldoveneşti, iar pe de altă parte, nu ar denatura motivaţiile de dezvoltare şi sporire a competitivităţii firmelor din sectoarele respective. O altă provocare majoră este asigurarea că firmele din regiunea transnistreană vor putea beneficia de prevederile ALSAC, ceea ce, implicit, presupune integrarea plenară a acestora în spaţiul economic moldovenesc.
Trenează procesul de instituire a Consiliului Economico-Social şi de implementare a Convenţiei Aarhus — factorii cheie de care depinde realizarea obiectivului dezvoltării durabile şi promovării dialogului social. Întîrzierile în implementarea acestor măsuri se datorează eşecurilor de coordonare dintre actorii publici competenţi şi acest lucru subminează stabilirea priorităţilor pentru o dezvoltare durabilă şi echitabilă a populaţiei.
Evenimentul şi raportul au fost realizate cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului “Relaţiile UE-Moldova — Monitorizarea Progresului în Contextul Politicii Europene de Vecinătate”.
Arhiva
Activitate în cadrul proiectului
Relaţiile UE-Moldova: Monitorizarea progresului în cadrul Politicii Europene de Vecinătate
Finanţator: Fundaţia Soros-Moldova
Scopul proiectului: îmbunătăţirea politicilor guvernamentale asociate procesului de integrare europeană şi creşterea gradului de informare/conştientizare a cetăţenilor asupra procesului de integrare europeană a Moldovei[…]
