Prezidenţiale 2020 | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | alegeri.md | partide.md | avere.md
Lansarea Raportului trimestrial Euromonitor nr. 26, perioada octombrie–decembrie 2012
|
|
Procesul de integrare europeană a Moldovei în 2012: poveste sau succes…
Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic “Expert-Grup” au prezentat concluziile monitorizării implementării de către autorităţile Republicii Moldova a reformelor în domeniile politic, legal şi economic în anul 2012. Rezultatele monitorizării au fost publicate în nr. 26 al publicaţiei trimestriale Euromonitor.
Principalele constatări ale monitorizării sunt următoarele:
Pe parcursul anului 2012, autorităţile au continuat să armonizeze cadrul legislativ naţional în domeniul protecţiei drepturilor omului cu cel al UE, în special privind anti-discriminarea, prevenirea şi combaterea torturii. A fost adoptat Planul de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2011–2014, completat cu mai multe măsuri care să îndeplinească recomandările făcute Moldovei în cadrul exerciţiului de Evaluare Periodică Universală. Însă ineficienţa mecanismelor naţionale de protecţie, atitudinea deseori nepăsătoare a organelor de drept şi a instanţelor judecătoreşti faţă de protecţia drepturilor omului nu au permis înregistrarea unor progrese semnificate în domeniul realizării drepturilor omului în 2012. Rămân probleme legate de prevenirea şi investigarea cazurilor de tortură şi celor de discriminare, realizarea dreptului de acces la informaţie şi a libertăţii presei şi de exprimare, asigurarea dreptului la un proces echitabil, drepturilor copilului, prevenirea violenţei domestice etc. Lipsa tradiţională a resurselor financiare pentru realizarea planurilor de acţiuni în domeniu nu a permis implementarea eficientă a acestora. În acelaşi timp, din motive politice trenează realizarea obiectivului de îmbunătăţire a cadrului legislativ ce reglementează activitatea mijloacelor de informare în masă, în special în subiecte privind interzicerea concentrării proprietăţii media şi a oligopolului pe piaţa de publicitate. Tergiversarea examinării de către instanţă a cazului NIT, precum şi refuzul repetat al CCA de a acorda licenţă de emisie prin cablu portalului Moldnews, simpatizant al opoziţiei, au generat îngrijorări privind libertatea presei în Republica Moldova în rîndul oficialilor externi.
Adoptarea şi punerea în aplicare a Planului de Acţiuni pentru realizarea Strategiei de reformare a justiţiei a determinat acţiuni şi proiecte ce au contribuit la schimbări pozitive în interiorul sistemului. Printre acţiunile importante sînt de remarcat: promovarea reformei procedurale, a organizării judecătoreşti şi privind statutul judecătorului; revizuirea legislaţiei privind funcţionarea organelor de autoadministrare a justiţiei; adoptarea legislaţiei privind selectarea şi avansarea judecătorilor şi a noilor reglementări privind activităţile speciale de investigaţii. Ulterior, au avut loc schimbări instituţionale importante — a fost redus numărul de judecători la Curtea Supremă de Justiţie, au fost aprobate noi structuri ale Curţilor de Apel şi ale judecătoriilor, activitatea mai multor judecători a fost facilitată prin angajarea asistenţilor personali. Şi activitatea organelor de autoadministrare s-a îmbunătăţit, au fost mai hotărâte intervenţiile în materie de procedură disciplinară şi de sancţionare a încălcărilor legislaţiei. Este benefică şi promovarea unui buget mai mare ce urmează a fi asigurat pentru domeniul justiţiei în anul 2013. Cu toate că a fost prolific sub aspectul reformelor legislative şi instituţionale vizînd sectorul justiţiei, anul 2012 nu a fost determinant pentru demonstrarea voinţei şi capacităţii autorităţilor de a implementa reforme profunde şi calitative (eficiente). Efectul reformelor întreprinse a fost minim, iar la nivel social, situaţia este percepută ca fiind în continuă degradare. Cele mai mari îngrijorări le prezintă faptul că după un an “plin” de reforme, cetăţenii au ajuns să aibă cea mai mică doză de încredere în justiţie, înregistrată în sondajele periodice din ultimul deceniu. Nu a fost asigurată o coagulare suficientă a eforturilor reprezentanţilor autorităţilor politice şi a celor din sistemul organelor de drept, iar influenţele politice şi de grup asupra domeniului justiţiei au continuat să se manifeste, sub diferite forme, afectând independenţa şi credibilitatea justiţiei. Rămîne actuală problema investiţiilor în sediile şi dotările instanţelor, precum şi problema remunerării şi asigurării sociale a principalilor actori din sectorul justiţiei.
Evoluţiile în domeniul combaterii corupţiei au fost generate de demararea reformei Centrului Naţional Anticorupţie, adoptarea şi elaborarea unor reglementări anticorupţie novatorii, inclusiv la nivel regional. Modificările în legislaţia penală au asigurat implementarea recomandărilor instituţiilor internaţionale specializate. Ratingul Republicii Moldova în diverse evaluări internaţionale a crescut, inclusiv la aspectul percepţie a corupţiei şi asigurare a funcţionalităţii instituţiilor statului. Acţiunile de combatere a corupţiei vizează funcţionari de diferit rang, au demarat cercetări privind cazuri de corupţie la nivel înalt. Acţiunile formale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei nu au condus la schimbări sesizabile şi cu efect durabil. Reforma eficientă a CNA a fost prejudiciată prin tărăgănarea adoptării actelor legislative şi normative necesare, de politizarea procesului selectării prin concurs a conducerii CNA şi neasigurarea funcţionalităţii depline a structurilor colegiale şi de control ale acestuia. Unul din cele mai mari eşecuri ale anului 2012 o reprezintă constituirea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Integritate, precum şi eşuarea controlului eficient al declaraţiilor de averi, venituri şi interese ale demnitarilor şi funcţionarilor publici. Noile politici anticorupţie nu au determinat apariţia şi soluţionarea unor dosare de rezonanţă privind magistraţi şi demnitari publici, deşi percepţiile de corupţie în sistemul judiciar şi guvernamental au persistat ori chiar s-au aprofundat. Îngrijorări aparte prezintă politizarea continuă a instituţiilor statului de drept, nerecunoaşterea la nivel oficial a persistenţei fenomenului corupţiei în sectorul judiciar, precum şi manifestările de respingere a anumitor politici anticorupţie. Restanţele în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei politice (finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale) necesită o atenţie sporită şi abordare prioritară.
Reglementarea transnistreană a cunoscut în 2012 o evoluţie sinuoasă. Reluarea negocierilor oficiale în formatul “5+2” în februarie 2012 a determinat soluţionarea unor probleme social-economice. Însă refuzul părţii transnistrene de a discuta subiectul statutului juridic al regiunii transnistrene, dar şi lipsa unei viziuni comune a autorităţilor moldoveneşti şi a părţii transnistrene privind soluţionarea unor probleme mai complexe au dus la deteriorarea semnificativă a relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol în a doua jumătate a anului 2012. Declaraţia ministerială de la Dublin privind reglementarea conflictului transnistrean în formatul “5+2” indică asupra unei poziţii comune a ţărilor membre ale OSCE, însă menţinerea suportului financiar şi politic al Federaţiei Ruse pentru regimul separatist transnistrean ar putea submina pe viitor procesul de negocieri.
Pieţe şi politici financiare. Cele mai importante acţiuni întreprinse de autorităţi pe parcursul perioadei de referinţă ţin de adoptarea Planului strategic al BNM pentru anii 2013–2017, ajustarea normelor regulatorii la prevederile Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară aplicate de instituţiile financiare de la începutul anului 2012, automatizarea unor procese de rutină de raportare şi monitorizare şi extinderea accesului BNM la informaţii suplimentare despre activitatea băncilor comerciale. Principalele probleme nesoluţionate ţin de transparentizarea structurii acţionariatelor instituţiilor financiare, situaţia dificilă la B.C. “Banca de Economii” S.A., precum şi nerealizarea unor acţiuni în termenul stabilit din cadrul Strategiei de dezvoltare a sectorului financiar nebancar pentru anii 2011–2014.
Instituţii de reglementare a pieţei. După doi ani de discuţii, în trimestrul doi al anului 2012 au fost adoptate principalele legi în domeniul concurenţei — legea privind concurenţa şi legea privind ajutorul de stat. În trimestrul patru au fost elaborate patru proiecte de regulamente ce urmează să asigure funcţionarea acestor legi. În scopul excluderii concurenţei neloiale şi evitării discriminării consumatorilor, în octombrie Guvernul a avizat pozitiv proiectul de modificare a legii cu privire la piaţa produselor petroliere, proiect ce prevede liberalizarea semnificativă a pieţei. A fost aprobată Strategia Naţionala în domeniul Proprietăţii Intelectuale până în anul 2020 şi Planul de Acţiuni de implementare a Strategiei pentru anii 2012–2014. Progresul este foarte limitat la nivel “tehnic”, cum ar fi crearea infrastructurii calităţii, transparenţa redusă în achiziţiile publice, dialogul pe alocuri foarte dificil între autorităţile de politici, ceea ce complică esenţial consolidarea instituţiilor de reglementare a pieţei.
Politici comerciale. În perioada 20–23 noiembrie 2012 a avut loc la Bruxelles cea de a patra rundă de negocieri pe marginea ZLSAC. Implementarea efectivă a acesteia ar putea, conform ultimelor estimări, impulsiona exportul produselor moldoveneşti către UE cu circa 16%, iar PIB va creşte estimativ cu 5.6%. Negocierile cu UE au avansat în trimestrul patru în ritmuri alerte. Principalele carenţe şi dificultăţi au fost din nou cele legate de implicarea părţii transnistrene în dialog. Implicarea pasivă a autorităţilor regiunii transnistrene s-ar putea răsfrânge negativ asupra agenţilor economici din regiune, a acelor întreprinderi care vor dori în viitor să exporte către UE. Neparticiparea la negocieri, şi în special neajustarea cadrului legislativ, ar putea eventual aduce cu sine aplicarea de taxe vamale la principalele produse exportabile din regiune, inclusiv textile şi alte produse industriale. Anul 2012, considerat în ansamblu, a adus cu sine un important progres în negocierile dintre Republica Moldova şi UE pe marginea ZLSAC, ca şi parte componentă a viitorului Acord de Asociere cu UE, semnarea căruia este planificată spre sfârşitul anului 2013.
Dezvoltare durabilă şi dialog social. Este un domeniu în care, în mod tradiţional, nu constatăm careva progrese ieşite din comun. Proiectul legii privind accesul la informaţia de mediu încă nu a fost aprobat de Guvern, deşi figura în agenda pentru finele anului 2012. Aprobarea acesteia în Parlament ar putea dura, în cazul cel mai bun, până la mijlocul anului 2013. Totodată, nu a fost atesta nici un progres în constituirea Comitetului Social-Economic, obiectiv asumat de Guvernul Republicii Moldova în cadrul Planului de Acţiuni.
Evenimentul şi raportul au fost realizate cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului “Relaţiile UE-Moldova — Monitorizarea Progresului în Contextul Politicii Europene de Vecinătate”.
Arhiva
Activitate în cadrul proiectului
Relaţiile UE-Moldova: Monitorizarea progresului în cadrul Politicii Europene de Vecinătate
Finanţator: Fundaţia Soros-Moldova
Scopul proiectului: îmbunătăţirea politicilor guvernamentale asociate procesului de integrare europeană şi creşterea gradului de informare/conştientizare a cetăţenilor asupra procesului de integrare europeană a Moldovei[…]
