Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 ADEPTActivităţi

Celeritatea cu care Parlamentul examinează proiectele de acte legislative descurajează participarea publică

|versiune pentru tipar||
ianuarie 2014
Celeritatea cu care Parlamentul examinează proiectele de acte legislative descurajează participarea publică

La 29 ianuarie 2014, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT a lansat studiul “Transparenţa decizională în activitatea Parlamentului: aplicabilitate şi progrese”. Studiul este axat pe evaluarea nivelului transparenţei în procesul decizional parlamentar din sesiunea de toamnă 2013 (26 septembrie — 24 decembrie 2013) şi prezintă o analiză a evoluţiilor cadrului legal menit să asigure transparenţa în procesul decizional parlamentar; analiza procesului de implementare a prevederilor legale privind transparenţa lucrărilor Parlamentului; analiza şi evaluarea mecanismelor de cooperare cu societatea civilă, şi un şir de concluzii şi recomandări privind sporirea transparenţei decizionale în activitatea Parlamentului.

Studiul este o continuare a cercetării “Transparenţa decizională în activitatea Parlamentului: prevederi legale, aplicabilitate şi aplicare”, elaborat de Asociaţia ADEPT şi lansat în septembrie 2013.

La general, pentru perioada evaluată, nu au fost constatate progrese esenţiale în partea ce ţine de asigurarea transparenţei în procesul decizional parlamentar. Prevederile legale în domeniu, cu referinţă la Parlament, rămîn defectuoase şi continuă să fie dispersate în mai multe acte normative. Deşi este stabilit un anumit cadru instituţional, acesta nu pare să contribuie efectiv la sporirea transparenţei în procesul decizional parlamentar. Totodată, rămîn nevalorificate consiliile de experţi care ar trebui să funcţioneze pe lîngă comisiile permanente ale Parlamentului.

În partea ce ţine de transparenţa lucrărilor Parlamentului, atestăm un regres, dat fiind numărul redus al stenogramelor şedinţelor plenare disponibile pe pagina web a legislativului. Dacă pentru sesiunea de toamnă 2012 toate stenogramele erau disponibile pe web, şi pentru primul semestru al 2013 rămîneau indisponibile doar 9% din stenogramele şedinţelor plenare, atunci pentru perioada evaluată sunt indisponibile stenogramele a 19 (70%) şedinţe plenare. Totodată, rămîn indisponibile înregistrările video şi audio ale şedinţelor.

Cu referire la procedura legislativă, sunt apreciate progresele în partea ce ţine de plasarea proiectelor de acte legislative, sintezelor (amendamentelor, propunerilor, obiecţiilor) şi avizelor ministerelor pe web site-ul Parlamentului. Totuşi, se constată o anumită involuţie în partea ce ţine de numărul de proiecte de acte legislative care sunt însoţite de toate documentele adiţionale anunţate pe web. Pentru trimestrul III al anului 2012 se constata disponibilitatea tuturor documentelor adiţionale anunţate pe web în privinţa a 5% dintre proiectele adoptate, pentru prima jumătate a anului 2013 — în privinţa a 9% dintre proiectele adoptate, iar pentru perioada evaluată — în privinţa a 5% dintre cele 82 proiecte adoptate. În multiple cazuri rămîn indisponibile: avizele comisiilor, rapoartele Centrului Naţional Anticorupţie, avizele Guvernului, versiunea finală a proiectelor, avizele Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului, textul proiectelor în limba rusă, rapoartele (corapoartele) comisiilor permanente sesizate în fond, notelor informative.

Rămîne insuficientă transparenţa decizională în procedurile de numiri, precum şi în procesul de exercitare de către Parlament a funcţiilor de control. La fel, rămîn indisponibile avizele Guvernului (avizele Ministerului Finanţelor) la proiectele de hotărîri ale Parlamentului privind aprobarea bugetelor unor autorităţi.

La general, înaintarea, examinarea şi adoptarea defectuoasă a proiectelor de acte legislative ce ţin de buget rămîne o gravă problemă. Şi mai gravă este încălcarea procedurilor prestabilite la înaintarea, examinarea şi adoptarea proiectelor de legi pentru modificarea şi completarea legilor bugetare anuale.

Starea de fapt în partea ce ţine de transparenţa procedurii de vot nu a evoluat, nefiind implementate înregistrarea electronică a prezenţei deputaţilor în şedinţele plenare, precum şi votul electronic al deputaţilor.

Cu referire la organele de lucru, Biroul permanent al Parlamentului rămîne a fi cel mai netransparent organ, unica informaţie furnizată rămînînd anunţurile privind convocarea şedinţelor acestuia. Nu a sporit nici transparenţa comisiilor parlamentare permanente, agendele şedinţelor fiind unicele informaţii furnizate în acest sens.

În partea ce ţine de valorificarea de către Parlament a mecanismelor de cooperare cu societatea civilă, se constată o creştere a numărului de proiecte examinate cu încălcarea termenului de consultare permanentă cu societatea civilă (în 2012 — în cazul a 64% proiecte, în primul semestru al 2013 — în cazul a 70% proiecte, iar pentru perioada evaluată — în cazul a 84% proiecte). Celeritatea cu care Parlamentul examinează proiectele de acte legislative descurajeze participarea publică.

Apreciind efortul Parlamentului în organizarea consultărilor publice, acesta nu este de natură să convingă că antrenarea publicului în procesul decizional parlamentar a devenit o practică real afirmată. Această percepţie se datorează şi neurmăririi de către Parlament a contribuţiilor publicului. În mod practic, pentru perioada evaluată, sintezele amendamentelor, propunerilor şi obiecţiilor, precum şi rapoartele comisiilor permanente sesizate în fond, nu includ rezultatele consultărilor publice. Totodată, rămîn indisponibile web procesele-verbale privind contribuţia părţilor interesate, Parlamentul nefurnizînd nici rapoarte privind transparenţa în procesul decizional.

Pornind de la problemele constatate, acestea fiind similare celor atestate pentru perioadele evaluate anterior, reţinem următoarele recomandări:

Acest studiu a fost elaborat în cadrul proiectului “Parlament şi Guvern deschis: consolidarea transparenţei decizionale prin participare publică” implementat de Asociaţia ADEPT cu suportul financiar al programului Matra Kap (Ambasada Regatului Ţărilor de Jos).