Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 ADEPTActivităţi

Lansarea Raportului trimestrial Euromonitor nr. 15, perioada aprilie–iunie 2009

|versiune pentru tipar||
iulie 2009
Lansarea Raportului trimestrial Euromonitor nr. 15, perioada aprilie–iunie 2009

Pe 28 iulie 2009 Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic Expert-Grup au lansat cel de-al 15-lea număr al publicaţiei trimestriale “Euromonitor”. Raportul apare cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul proiectului “Relaţiile UE-Moldova: Monitorizarea progresului în cadrul Parteneriatului Estic”.

Euromonitor 15 prezintă rezultatele monitorizării acţiunilor realizate pe parcursul perioadei aprilie-iunie 2009, în domeniile: Dialog politic şi instituţii democratice; Consolidarea capacităţii administrative; Conflictul transnistrean; Justiţie; Dezvoltare şi reforme economice; Dezvoltare şi reforme sociale; Comerţul internaţional; Climatul de afaceri.

Raportul constată că în trimestrul II al anului 2009, nu au fost realizate careva progrese semnificate în implementarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană — Republica Moldova. Evoluţiile în toate domeniile analizate au fost marcate de campania electorală şi de criza politică care a urmat-o. La acestea s-a adăugat şi criza economică, în ascensiune încă din trimestrul I al anului 2009, care a afectat negativ toate sectoarele economiei. Totuşi, unele evoluţii pozitive au fost constatate în ajustarea legislaţiei electorale la cerinţele Consiliului Europei, consolidarea eficienţei administrative, prevenirea şi combaterea corupţiei, consolidarea legislaţiei în domeniul protecţiei şi integrării sociale şi a sănătăţii publice.

În acelaşi timp, au fost înregistrate regrese majore legate de: respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, independenţa şi imparţialitatea justiţiei, libertatea mass-mediei, accesul la informaţie şi soluţionarea problemei transnistrene. Amploarea acestor regrese demonstrează că toate progresele anterioare realizate în aceste domenii au fost superficiale, ţinând mai mult de domeniul legislativ şi nu de cel de funcţionare practică a instituţiilor democratice.

Domeniul reformelor economice nu a constituit o prioritate importantă pe agenda guvernamentală şi aceasta în pofida înrăutăţirii indicatorilor macroeconomici. Intenţiile de diminuare a reglementărilor excesive aplicate activităţii de întreprinzător au fost înlocuite prin sporirea presiunilor administrative asupra mediului de afaceri. Reducerea veniturilor bugetare creează probleme serioase privind durabilitatea sistemului fiscal. Climatul de afaceri a fost puternic influenţat de escaladarea tensiunilor politice şi sociale din ţară, care în paralel cu efectele crizei economice mondiale a dus la inhibarea activităţii economice şi investiţionale majorităţii întreprinderilor. La capitolul comerţului extern au prevalat evoluţiile negative, iar adoptarea cerinţelor europene sanitare şi fitosanitare practic s-a oprit.