Denumirea completă: Partidul Politic “Alianţa Moldova Noastră” | |
![]() Serafim Urechean Preşedinte AMN |
Programul AMNadoptat la Congresul VII din 7 iunie 2008 |

Alianţa Social-Democrată din Moldova (ASDM) [15.12.2001 – 19.07.2003]
Partidul Democraţiei Sociale “Furnica” (PDSF) [27.11.1999 – 15.12.2001]
Mişcarea social-politică “Alianţa Civică pentru Reforme” (MACpR) [11.07.1997 – 27.11.1999]
Programul din 2005adoptat la Congresul din 25 iunie 2005
Programul din 2003adoptat la Congresul din 19 iulie 2003
Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) s-a constituit la 19 iulie 2003 prin fuziunea Alianţei Social-Democrate din Moldova (ASDM), Partidului Liberal (PL) şi a Alianţei Independenţilor din Republica Moldova (AIRM). În ziua constituirii sale, la AMN a aderat Partidul Democrat-Popular din Moldova (PDPM). Acestea sînt patru dintre cele şase formaţiuni politice care au constituit Blocul Electoral “Alianţa Social-Liberală «Moldova Noastră»” (BEASLMN), bloc ce s-a format pentru alegerile locale generale din mai-iunie 2003. Fuziunea s-a produs în baza juridică a ASDM.
ASDM este succesorul de drept al Mişcării social-politice “Alianţa Civică pentru Reforme” (MSPACR), formaţiune ce s-a constituit, la 19 aprilie 1997, prin decizia primului său Congres, care a adoptat Programul, Statutul şi a ales organele de conducere ale formaţiunii. Congresul al II-lea, din 28 noiembrie 1998, al MSPACR a decis modificarea Statutului acestei organizaţii social-politice, asupra transformării şi completării căruia s-a revenit la Congresul al III-lea, din 27 noiembrie 1999, care a adoptat şi noua denumire a formaţiunii — Partidul Democraţiei Sociale “Furnica” (PDSF). Peste doi ani, la 15 decembrie 2001, la Congresul al IV-lea, 645 de delegaţi din cei 647 prezenţi au votat pentru a se aproba noua denumire a partidului — Alianţa Social-Democrată din Moldova —, precum şi pentru a se opera modificări şi completări la Statutul acestei formaţiuni. Forul suprem a mai adoptat prin vot unanim noua redacţie a Programului şi l-a ales în calitate de lider al ASDM pe Dumitru Braghiş, ex-prim-ministru şi lider al fracţiunii parlamentare “Alianţa Braghiş”, fracţiune care, ulterior a preluat denumirea ASDM, iar apoi a AMN.
În ianuarie 2002, la ASDM a aderat Mişcarea social-politică “Plai Natal” (MPN), înregistrată la 27 februarie 1999 şi condusă de Vladimir Babii. Decizia de fuzionare cu ASDM a fost luată de Congresul al IV-lea extraordinar, din 4 ianuarie 2002, al MPN.
La 19 iulie 2003, a avut loc Congresul al V-lea al ASDM. Congresul a decis fuzionarea ASDM în AMN.
PL a fost creat, la 24 martie 2002, prin fuziunea a trei partide: Partidul Renaşterii şi Concilierii din Moldova (PCRM), constituit în 1995; Uniunea Social-Liberală “Forţa Moldovei” (USLFM), constituită la 22 septembrie 2001, prin unificarea Partidului Naţional Liberal (PNL), format în 1993, şi a Mişcării social-politice “Pentru Ordine şi Dreptate” (MOD), apărută în 2000; Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat (PNŢCD), constituit în 1993.
Această fuziune s-a produs ca urmare a unor evoluţii îndelungate şi, adeseori, contradictorii ale formaţiunilor politice de centru-dreapta şi, în special, a victoriei detaşate a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) în scrutinul parlamentar din februarie 2001.
PL şi-a axat Programul pe doctrina liberală şi pe cele mai recente realizări teoretice neoliberale. PL a fost prezent masiv în administraţia publică locală, avînd preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor unităţilor teritoriale de gradul doi, mii de consilieri locali, sute de primari ş.a. Din conducerea partidului au făcut parte: Mircea Snegur, primul Preşedinte al Republicii Moldova (1991–1996); Valeriu Muravschi, ex-prim-ministru (1991–1992); Vlad Ciobanu, ex-vicepreşedinte al Parlamentului (1999–2000); Mircea Rusu, ex-deputat, preşedintele Uniunii Industriaşilor şi Antreprenorilor; Mihai Cimpoi, ex-deputat, preşedintele Uniunii Scriitorilor; mai bine de 30 de deputaţi care în 1991 au votat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova; deputaţi şi miniştri din alte parlamente şi guverne democratice, reformatoare şi personalităţi marcante din diverse domenii ale vieţii publice. De asemenea, în partid activau organizaţii de tineret şi de femei, care erau structurate la nivel teritorial şi naţional.
PL întreţinea relaţii cu formaţiuni de orientare liberală din Belgia, Danemarca, Olanda, România, Rusia, Ucraina, Ungaria etc.
La 27 octombrie 2002, Veaceslav Untilă a fost ales — pe bază alternativă — printr-un scrutin general în cadrul formaţiunii, preşedinte al PL.
AIRM s-a constituit la 13 octombrie 2001. La Congresul de constituire au participat circa 400 de delegaţi din toate unităţile teritorial-administrative ale Republicii Moldova, care l-au ales pe Primarul General al municipiului Chişinău, Serafim Urechean, în funcţia de preşedinte al AIRM.
La Congresul de constituire s-a stabilit că noua formaţiune nu va îmbrăţişa o doctrină politică clasică, ci va fi o mişcare social-politică de orientare democratică, în scopul imediat de a participa la viitoarea campanie electorală în cadrul unei largi coaliţii democratice.
Imediat după Congresul de constituire a AIRM, în lunile noiembrie-decembrie 2001 s-a purces la crearea organizaţiilor teritoriale. Astfel, s-au format 10 organizaţii teritoriale în judeţe, 2 organizaţii teritoriale în Gagauz Yeri, 5 în sectoare şi 10 în oraşele şi comunele municipiului Chişinău. Au fost aleşi preşedinţii şi vicepreşedinţii organizaţiilor primare şi au fost constituite consiliile judeţene, teritoriale şi locale drept organe de conducere în perioada dintre conferinţe şi adunările generale, precum şi comisiile de revizie — organe de control ale organizaţiilor AIRM la toate nivelurile.
La 19 ianuarie 2002, la Chişinău, a avut loc Congresul I al AIRM, la care au participat 1048 de delegaţi din întreaga republică. La acest congres s-a adoptat Manifestul “AIRM — proiect proeuropean al Moldovei”, s-au ales organele de conducere ale formaţiunii şi s-au aprobat sigla şi imnul AIRM.
PDPM s-a constituit în 1997. Primul Congres a aprobat Programul şi Statutul PDPM. Congresul al II-lea, din 30 ianuarie 1999, a adoptat redacţia nouă a Statutului PDPM. Congresul al III-lea al PDPM a adoptat, la 19 iulie 2003, decizia de aderare la AMN.
La Congresul de constituire a AMN au participat aproape 900 de delegaţi care au adoptat Programul şi Statutul noii formaţiuni, şi care au ales organele de conducere ale acesteia. Astfel, în funcţiile de copreşedinţi ai AMN au fost aleşi: Dumitru Braghiş, ex-preşedinte al ASDM, căruia i s-a atribuit şi calitatea de Copreşedinte-coordonator, Serafim Urechean, ex-preşedinte al AIRM, şi Veaceslav Untilă, ex-preşedinte al PL. AMN are drept doctrină politică social-liberalismul.
În urma alegerilor parlamentare din 6 martie 2005, AMN a promovat de pe lista Blocului electoral “Moldova Democrată” 23 de deputaţi în Legislativ, constituind o fracţiune parlamentară distinctă. Fracţiunea AMN s-a plasat în opoziţie parlamentară, a boicotat procedura de alegere a şefului statului la 4 aprilie 2005 şi a refuzat votarea Guvernului Tarlev II şi a programului de activitate a acestuia pentru anii 2005–2009.
La 25 iunie 2005 a avut loc Congresul al VI-lea al AMN. Congresul a aprobat un nou Program al AMN, a modificat Statutul formaţiunii şi a reales organele de conducere ale acesteia. Serafim Urechean a fost desemnat, pentru o perioadă de 4 ani, preşedinte al AMN, iar Veaceslav Untilă a fost ales prim-vicepreşedinte. Congresul a fixat, de asemenea, următoarele obiective generale pentru AMN: pînă în 2007, să dubleze numărul de membri, să promoveze în Moldova Carta europeană a autonomiei locale, să se afirme în interiorul şi exteriorul ţării, să obţină cel puţin o treime din voturi la alegerile locale generale din 2007; pînă în 2009, să tripleze numărul de membri, să pregătească un Plan alternativ de dezvoltare a ţării şi o echipă competentă şi capabilă să-şi asume responsabilitatea guvernării, să acumuleze în urma alegerilor parlamentare din 2009 numărul necesar de sufragii pentru preluarea guvernării.
![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() |
| 11/ 2004 | 12/ 2005 | 04/ 2006 | 11/ 2006 | 05/ 2007 | 11/ 2007 | 04/ 2008 | 10/ 2008 | 03/ 2009 | 07/ 2009 | 11/ 2009 | 05/ 2010 |
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, IPP
7 mandate (7.35% voturi)
11 mandate (9.77% voturi)
220 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (19.61%)
2,036 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti/ comunale (19.17%)
157 mandate de primar (17.61%)
34 mandate (28.53% voturi)
227 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (20.16%)
2,402 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti şi săteşti/ comunale (22.16%)
191 mandate de primar (21.27%)
19 mandate (13.36% voturi)
16 mandate de consilier în consiliile judeţene şi consiliul mun. Chişinău (5.13%)
249 mandate de consilier în consiliile municipale, orăşeneşti şi săteşti/ comunale (4.08%)
18 mandate de primar (2.86%)
3.29% voturi, nu a trecut pragul electoral