Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Preşedintelui

Bilanţ politic

La 30 iulie 2003 Preşedintele Voronin a făcut un bilanţ politic al primului trimestru al anului 2003 în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit Preşedintelui, problema transistreană rămîne principala problemă politică şi economică a Moldovei, iar impasul în care au ajuns în prezent relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol se datorează politicii de autoizolare a administraţiei transnistrene şi dorinţei acesteia de a-şi păstra status-quo-ul. În aceste condiţii, orice discuţii cu privire la un viitor mecanism de garanţii militare sînt premature acum; acestea vor fi posibile doar după finalizarea unui document politic privind principiile reglementarii transnistrene, i.e. noua Constituţie federală. Integrarea europeană rămîne a fi prioritatea politicii interne şi externe promovate de actuala guvernare care trebuie sprijinită prin acţiuni concrete, cum ar fi recenta creare a Departamentului de integrare europeană în cadrul MAE.

Un alt prilej pentru bilanţuri a fost discursul Preşedintelui rostit în şedinţa de închidere a sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului din 31 iulie, discurs care a fost prezentat în presa oficială drept un program politic al actualei guvernări şi în care Voronin a trasat nişte obiective clare şi termene concrete pentru realizarea acestora. Astfel, reiterînd mai multe din declaraţiile făcute de curînd, Preşedintele a spus că “integrarea europeană şi reunificarea ţării sînt două aspecte ale aceleiaşi sarcini”, iar pînă în 2007 Moldova trebuie să devină membru asociat al UE. Realizarea acestui obiectiv va fi sarcina de bază pe care legislativul, şi în mod special fracţiunea majoritară a acestuia, o va urmări în activitatea sa din continuare. În viziunea Preşedintelui, integrarea europeană nu poate fi un proces “mecanic”, nici redus la “dislocarea unor trupe în Transnistria”, ci unul care presupune un program clar, coordonat şi detaliat de măsuri concrete care ar urma să fie elaborat de Guvern şi Parlament.

Transnistria — iniţiativa preşedinţiei olandeze a OSCE

Rezonanţa iniţiativei lansate la începutul lunii iulie de către preşedinţia olandeză a OSCE de a trimite trupele UE de pacificare în regiune s-a resimţit şi în activitatea din ultimele două săptămîni ale preşedintelui. Este remarcabil faptul că preşedintele ţării nu a făcut o declaraţie deschisă la acest subiect decît pînă la conferinţa de presă din 30 iulie (anterior limitîndu-se doar să atenţioneze ambasadorii moldoveni aflaţi în reuniune la Chişinău să nu se lase influenţaţi de către unii politicieni străini şi locali care “exagerează în mod intenţionat” aspectul militar al conflictului transnistrean şi nu ţin cont de complexitatea problemei), perioadă în care retorica cu privire la integrarea europeană a Moldovei a abundat. Merită însă atenţie semnalele parvenite între timp cu privire la acest subiect din partea unor părţi interesate în soluţionarea conflictului.

Astfel, la începutul perioadei de referinţă, Preşedintele Voronin a întreţinut o convorbire telefonică cu Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la iniţiativa acestuia din urmă. Este de remarcat diferenţa de accente puse de către comunicatele de presă emise de cele două preşedinţii pe marginea subiectelor abordate în timpul convorbirii. Dacă în comunicatul serviciului de presă al preşedinţiei moldovene se spune că cei doi au discutat în mod special despre succesele înregistrate de conducerea Moldovei în stabilizarea situaţiei economice şi politice din ţară, referindu-se doar sumar la chestiunea transnistreană, comunicatul oficial al preşedinţiei ruse, emis spre difuzare cu o zi mai tîrziu, vorbeşte despre “atenţia prioritară pe care cei doi preşedinţi au acordat-o situaţiei create în legătură cu procesul de reglementare a conflictului transnistrean la începutul activităţii comisiei constituţionale mixte”, eforturi pe care partea rusă le va sprijini în continuare. De menţionat că această convorbire telefonică a urmat unui şir de declaraţii făcute de mai mulţi oficiali rusi în care aceştia s-au arătat nemulţumiţi de propunerea olandezilor de trece operaţiunile de pacificare din Transnistria sub egida UE.

Se pare că şi SUA vor susţine în continuare activitatea comisiei constituţionale mixte (CCM) şi eforturile acesteia de elaborare a unei formule de “federaţie asimetrică”. Preşedintele Voronin a primit aceste asigurări în cadrul unei întîlniri cu Ambasadorul Rudolf V. Perina, Negociatorul Special al Statelor Unite ale Americii pentru conflictele din Eurasia. Emisarul american a constatat că atît UE, cît şi OSCE doresc ca problema transnistreană să fie soluţionată pînă la sfîrşitul lui 2003. Perina a făcut această constatare în urma unei serii de întrevederi pe care le-a avut la Bruxelles şi Viena şi în cadrul cărora mai mulţi oficiali europeni s-au declarat îngrijoraţi de tărăgănarea procesului de retragere a trupelor ruseşti din regiune şi a procesului de reglementare a conflictului însuşi. Deşi a declarat premature discuţiile despre oportunitatea trimiterii unor forţe OSCE în regiune dat fiind caracterul deocamdată neformal al acestora, Perina şi-a exprimat convingerea că orice viitoare misiune de menţinere a păcii trebuie să fie susţinută de forţe cu mandat internaţional şi să reprezinte mai multe ţări.

Un alt înalt oficial SUA, Stephan M. Minikes, ambasadorul american la OSCE, a reafirmat sprijinul SUA pentru eforturile actualei guvernări de la Chişinău în vederea elaborării unei constituţii federale şi încrederea că Rusia îşi va retrage trupele şi armamentul din Transnistria pînă la finele lui 2003 într-o declaraţie pe care acesta a făcut-o în cadrul Consiliului Permanent al OSCE de la Viena.

Forul civic şi Concepţia politicii naţionale de stat a Republicii Moldova

La 25 iulie 2003 la Chişinău un şir de organizaţii neguvernamentale au convocat un For civic sub deviza creării unui model de colaborare civică dintre cele două maluri ale Nistrului, ca o nouă cale spre soluţionarea problemei transnistrene. În apelul său către for Preşedintele Voronin a declarat că acesta este o continuare a dialogului dintre putere şi societate iniţiat de preşedinţie acum un an prin lansarea Pactului Social şi are drept scop conlucrarea dintre putere şi societatea civilă în vederea realizării obiectivului strategic principal al ţării — unificarea ţării.

Momentul-cheie însă din apelul Preşedintelui către for l-a constituit prezentarea iniţiativei de adoptare a unei Concepţii a politicii naţionale a Republicii Moldova, al cărei proiect a fost remis Parlamentului şi opiniei publice. Esenţa concepţiei ar consta în “elaborarea unor mecanisme pentru edificarea unei societăţi polietnice armonioase în Moldova”, iar obiectivul principal este “integrarea şi consolidarea poporului unic multicultural şi multilingv al Republicii Moldova”, care este “continuarea politico-juridică a procesului multisecular de statalitate continuă a poporului moldovenesc”.

Deşi proiectul este un document juridic, care urmează a fi adoptat cu statut de lege organică, conţinutul lui are un caracter politic vădit, abundînd într-o serie de noţiuni şi idei cu un conţinut politic extrem de controversat, ca de exemplu glotonimul şi etnonimul “moldovenesc”. În plus, şi sub aspect juridic acesta lasă de dorit, după cum se arată într-o opinie a Comisiei de la Veneţia, căreia proiectul i-a fost remis pentru expertiză juridică. Printre altele, se atenţionează asupra confuziei dintre statutul limbii oficiale (moldoveneasca) şi al celei de comunicare interetnică (rusa), accentului prea mare pus pe “interesele şi valorile statului” care nu întotdeauna presupun şi interesele şi valorile individuale, precum şi conceptului “concilierii civice” care, aşa cum este prezentat în concepţie, contravine principiului pluralismului într-o societate democratică.

După cum era şi de aşteptat, reprezentanţii opoziţiei parlamentare şi extraparlamentare au criticat în mai multe rînduri proiectul concepţiei care, după părerea lor, va duce la noi disensiuni interetnice şi la polarizarea societăţii moldoveneşti, atestînd tendinţa nejustificată a partidului de guvernămînt de a readuce problema relaţiilor interetnice în vizorul opiniei publice. În plus, mai mulţi analişti au calificat iniţiativa Forului Social şi proiectului concepţiei drept noi megainiţiative ale guvernării actuale menite să distragă atenţia cetăţenilor de la problemele adevărate ale societăţii şi pentru care aceasta nu are un răspuns. Preşedintele a apreciat unele din aceste critici drept un produs al colaborării opoziţiei moldoveneşti cu administraţia tansnistreană dar şi o piedică serioasă în calea edificării unui stat multinaţional în Republica Moldova pe potriva aspiraţiilor noastre europene.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet