După ce a revenit din vacanţă activitatea Preşedintelui a fost dominată de problemele politicii externe, Vladimir Voronin aflîndu-se timp de o săptămînă în SUA, pentru participarea la cea de 60-a sesiune a Adunării Generale a ONU. La New York Voronin a avut un şir de întrevederi bilaterale, în special cu Havier Solana, secretar general al Consiliului Uniunii Europene; Nick Burns, subsecretar de stat al SUA pentru probleme politice din cadrul Departamentului de Stat al SUA; Steven Mann, negociator special al Departamentului de Stat SUA pentru conflictele în Eurasia; Traian Băsescu, Preşedintele României, alţi preşedinţi de state şi reprezentanţi ai unor importante organizaţii internaţionale (UNICEF, UNDP ş.a.). Principalele teme abordate în cadrul discuţiilor au fost asigurarea securităţii regionale, solicitarea asistenţei pentru securizarea şi controlul internaţional al frontierei moldo-ucrainene şi colaborarea pentru soluţionarea problemei transnistrene.
Cu toate acestea, comunicatele oficiale de presă nu precizează dacă înalţii demnitari internaţionali şi cei ai SUA au propus măsuri de asistenţă concretă şi garanţii pentru susţinerea eforturilor conducerii de la Chişinău în vederea soluţionării diferendului transnistrean. De asemenea, nici mass-media, nici oficialităţile de la Chişinău nu precizează dacă Voronin a avut vreo întrevedere sau convorbire cu Preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin şi dacă în cadrul discuţiilor referitoare la problema transnistreană a fost abordată poziţia Rusiei în această direcţie.
În cadrul Sesiunii a 60-a a Adunării Generale a ONU, Preşedintele Republicii Moldova a semnat cîteva tratate internaţionale: Protocolul Opţional la Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat la New York la 16 decembrie 1966; Protocolul Opţional la Convenţia împotriva torturii şi altor tratamente şi pedepse crude, inumane sau degradante, adoptat la New York la 18 decembrie 2002; Convenţia Internaţională privind suprimarea terorismului nuclear, adoptată la New York la 13 aprilie 2005.
După revenirea din SUA, la 21 septembrie 2005 Voronin a întreprins o vizită-fulger în Ucraina, unde a convenit cu Victor Iuşcenco asupra mecanismelor reluării procesului de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean, într-un nou format şi cu implicarea nemijlocită a UE şi SUA.
Cei doi preşedinţi au semnat şi o adresare comună către OSCE privind începutul pregătirii unor alegeri democratice în Transnistria. S-a spus ca acest proces să înceapă cu invitarea unei misiuni de evaluare a OSCE, misiune avînd ca menire elaborarea de recomandări viitoarei comisii electorale internaţionale pentru pregătirea şi desfăşurarea alegerilor democratice în Consiliul Suprem din Transnistria.
Părţile au discutat şi problematica cooperării cu UE în asigurarea monitorizării internaţionale la graniţa moldo-ucraineană, astfel că începînd cu 1 decembrie 2005 procesul de monitorizare şi control internaţional la graniţa moldo-ucraineană să fie transpus în practică.
Preşedintele Voronin şi omologul său ucrainean au solicitat structurilor vamale ale moldovei şi Ucrainei să coordoneze mecanismul de vămuire a mărfurilor ce traversează segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, cu respectarea obligatorie a legislaţiilor naţionale ale celor două ţări. Încercările anterioare ale Moldovei de a obţine din partea autorităţilor ucrainene sprijin plenar în această direcţie nu s-au încununat cu succes.
În ziua de 25 septembrie 2005 Vladimir Voronin a avut o întrevedere la Iaşi cu Preşedintele României Traian Băsescu, în cadrul căreia au fost discutate problemele din relaţiile bilaterale, colaborarea internaţională şi regională. Un capitol aparte al discuţiilor purtate a vizat perspectiva soluţionării conflictului transnistrean. Pornind de la ultimele iniţiative legate de procesul reglementării, Traian Băsescu a declarat sprijinul integral al României în procesul de reintegrare teritorială a Republicii Moldova.
După o anumită stare de acalmie în relaţiile economice dintre cele două state, la întîlnirea de la Iaşi au fost analizate perspectivele realizării programelor în domeniul energetic, perspective pentru care se solicită şi susţinere financiară din partea comunităţii europene.
Printre subiectele discutate a fost şi colaborarea dintre Republica Moldova şi România cu privire la procesul de integrare în UE, Preşedintele României anunţînd disponibilitatea de a acorda asistenţa necesară în implementarea acquis-ului comunitar şi a Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE. Cît de curînd, oficiali de la Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău au declarat că implementarea Planului de Acţiuni decurge cu mare succes, iar un prim raport în acest sens fiind apreciat pozitiv de înalţii demnitari europeni.
Întîlnirea celor doi preşedinţi a survenit la puţin timp după ce vameşii români nu au permis intrarea în România a unor autocare cu cetăţeni din Moldova, sub pretextul că aceştia nu deţineau suficienţi bani pentru şedere în România. Mass-media nu precizează dacă subiectul respectiv a fost în atenţia discuţiilor şefilor de state.