Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Preşedintelui

Activitatea Preşedintelui în perioada 1–14 decembrie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #21 |

Legea bugetului de stat pe anul 2004

Preşedintele Vladimir Voronin a promulgat Legea bugetului de stat pe anul 2004. Principalul act legislativ al anului prevede venituri în sumă de 5 mlrd 647 mln lei (371 mln USD), cu o creştere de 20,1% faţă de 2003, şi cheltuieli în mărime de 5 mlrd 307 mln lei (349 mln USD), cu o creştere de 20,5% faţă de anul în curs. Astfel, excedentul de 340 mln lei (22 mln USD) va fi utilizat pentru rambursarea unei părţi din datoria externă de 76,9 mln USD, sumă prevăzută a fi achitată în 2004. O altă parte din datoria externă va fi onorată graţie veniturilor obţinute din vînzarea hîrtiilor de valoare de stat, preconizate a fi în mărime de 180 mln lei, şi privatizare.

Bugetul de stat pe anul 2004 a fost elaborat avîndu-se în vedere o creştere a PIB-ului de 5%, o rată medie a inflaţiei de 4,5% şi un curs de schimb mediu anual de 15,2 lei/ 1 USD. De asemenea, au fost considerate şi ultimele modificări operate politicii fiscale: reducerea cotei maxime a impozitului pe venit de la 25% la 22% pentru persoanele fizice, schimbarea mecanismului de impozitare diferenţiată a acestora, diminuarea impozitului pe venit pînă la 20% pentru persoanele juridice etc.

Evaluare a situaţiei politice

La 3 decembrie curent, în cadrul unei conferinţe de presă Preşedintele Vladimir Voronin a realizat o evaluare multidimensională a situaţiei politice actuale. Cu acest prilej şeful statului a reiterat principalele obiective ale Republicii Moldova — integrarea europeană şi reintegrarea ţării. Referindu-se la conflictul transnistrean, cea mai acută problemă cu care se confruntă în prezent ţara noastră, Preşedintele Voronin, a menţionat că va accepta acea variantă de federalizare care va permite crearea unui stat mai bogat şi mai puternic. În opinia şefului statului, Memorandumul propus de Federaţia Rusă în noiembrie curent “se baza pe un compromis real” între părţile implicate în conflict, reprezenta primul document care viza constituirea unei federaţii asimetrice, mergînd astfel mai departe decît celelalte documente care l-au precedat. Justificînd însă refuzul său de a semna “Memoradumul Kozak” şi inducînd o anumită doză de confuzie, Preşedintele Voronin a precizat că acest document, de fapt, s-a bazat pe “un compromis de moment, care în nici un caz nu poate fi pus la baza viitoarei Constituţii a statului moldovenesc”. În aceste condiţii, este firesc să ne întrebăm cît de raţională este considerarea unui compromis ca fiind “real”, în situaţia în care acesta, “în nici un caz”, nu poate fi luat drept mijloc de reperaj?

În cadrul acestei conferinţe de presă şeful statului a mai informat audienţa despre faptul că, în timpul cel mai apropiat, Chişinăul va înainta propriul document de reglementare a diferendului transnistrean. Vladimir Voronin a subliniat că partea moldovenească va insista asupra prevederilor referitoare la constituirea organului legislativ federal, distribuţiei împuternicirilor, democratizării vieţii social-politice în Transnistria, precum şi asupra formatului eventualelor garanţii militare, în baza principiului asigurării lor internaţionale. Şeful statului a arătat în continuare că acest nou document va fi prezentat în format pentagonal, cît şi Uniunii Europene (UE), insistînd “asupra deschiderii la Chişinău a reprezentanţei UE şi atragerii organizaţiei de la Bruxelles la tratative”, fără ca această invitaţie să presupună modificarea actualului format al procesului de negocieri.

Vladimir Voronin a mai declarat că “cei care se pronunţă astăzi împotriva federalizării, se pronunţă de fapt împotriva reunificării ţării, pentru păstrarea unui focar de tensiune, pentru menţinerea prezenţei militare străine, adică anume ei fac imposibilă realizarea integrării europene”. Remarcînd faptul că manifestaţiile de protest din 30 noiembrie curent “au adunat toate forţele de opoziţie sub drapelul PPCD, sub drapelul unirii cu România şi împotriva federalizării, adică a reunificării ţării”, Preşedintele moldovean a constatat că acest fenomen denotă dispariţia centrului politic şi, implicit, existenţa a doar două forţe politice — PPCD şi PCRM. În finalul discursului său, exprimîndu-şi temerea că viitorul Parlament moldovenesc ar putea fi monopartidist, invocînd structura Legislativului de la Comrat ales recent, şeful statului s-a pronunţat pentru o conlucrare civilizată cu partidele din opoziţie, precum şi pentru crearea unei emisiunii televizate săptămînale “Ora Opoziţiei”.

Întrevedere cu Gunter Verheugen

Principalul eveniment politic din ultimele două săptămîni ce s-au scurs l-a constituit vizita oficială a comisarului european pentru Extindere, Gunter Verheugen. În cadrul întrevederii pe care a avut-o la Preşedinţie, înaltul demnitar european s-a referit la aspectele strategice, priorităţile şi principiile noii iniţiative a UE privind viitorii săi vecini, subliniind că “Republica Moldova beneficiază, în mod firesc, de un tratament diferit de cel aplicat în relaţiile cu Ucraina, Rusia şi Belarus”.

Oficialul european a arătat că UE este dispusă, de comun acord cu autorităţile de la Chişinău, să elaboreze un Plan individual de acţiuni, care va defini obiectivele necesare apropierii statului moldovenesc de această prestigioasă organizaţie europeană. S-a menţionat, de asemenea, că Planul va ţine cont de specificul, capacităţile şi problemele Republicii Moldova şi că urmează a fi definitivat, astfel încît să fie posibilă prezentarea lui la reuniunea Consiliului Uniunii Europene din luna mai 2004.

Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, Gunter Verheugen a mai subliniat că “este foarte clar că această strategie de vecinătate a UE deschide o perspectivă clară în sensul integrării europene pentru ţările din Est, care nu sînt parte la procesul de integrare şi dă noi speranţe şi motivaţii pentru promovarea mai activă a reformelor economice şi politice”.

În acest context, se cere de observat că nu neapărat acelaşi lucru a reieşit şi din alocuţiunea sa rostită în aceeaşi zi în faţa unei audienţe mult mai numeroase. În cadrul întîlnirii pe care a avut-o cu numeroşi politicieni, funcţionari publici, jurnalişti, reprezentanţi ai sectorului asociativ şi ai mediului academic, Gunter Verheugen a arătat, din nou, “foarte clar”, dar puţin altceva — că “politica de vecinătate a Uniunii este diferită de problema posibilei extinderi pe viitor. /…/ Această politică se referă la ţările pentru care calitatea de membru nu este în prezent pe agendă. Dar ea nu închide uşa pentru aspiraţiile europene ale oricărei dintre aceste ţări”. Totuşi, făcînd abstracţie de textul alocuţiunii sale, scrisă probabil la Bruxelles, funcţionarul european a subliniat că iniţiativa UE privind “noii vecini” reprezintă o “fereastră de oportunităţi”, deschisă însă pentru o perioadă nedefinită, nu şi nelimitată, fapt pentru care Chişinăul va trebui să se grăbească ca să valorifice această ocazie.

Spre finalul acestei întîlniri, Gunter Verheugen a surprins cel puţin o parte a audienţei, declarînd că nu este în interesul Republicii Moldova să insiste aspra includerii sale în Procesul de Stabilizare şi Asociere (PSA), deoarece politicile elaborate în cadrul acestui proces conceput pentru statele balcanice nu corespund necesităţilor Moldovei. Astfel, comisarul european a lăsat să se înţeleagă că noua politică de vecinătate a UE va oferi instrumente de cooperare mult mai eficiente, decît cele ale Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). Dacă aceasta nu este doar o opinie separată, ci şi poziţia oficială a Comisiei Europene putem admite că una din eventualele rezerve ale acestei instituţii faţă de textul Concepţiei integrării Republicii Moldova în UE ar putea viza obiectivul obţinerii de către statul nostru a statutului de membru asociat la UE prin intermediul semnării unui Acord de Stabilizare şi Asociere (ASA), instrument de cooperare şi dialog instituit în cadrul PSESE.

După întîlnirea sa cu Gunter Verheugen, Preşedintele Voronin i-a convocat într-o şedinţă pe şefii misiunilor diplomatice moldoveneşti în statele europene şi pe mai mulţi factori de decizie, responsabili de coordonarea activităţilor instituţiilor publice în vederea integrării europene a Republicii Moldova. Şeful statului i-a informat pe aceştia despre obiectivele viitorului Plan de acţiune şi a punctat principalele sarcini care rezultă în consecinţă, între care putem menţiona: îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga; conectarea treptată a ţării la politicile comunitare în diverse domenii; armonizarea legislaţiei şi standardelor naţionale cu cele comunitare etc. Pentru ca Moldova să obţină statutul de ţară asociată la UE se cere, în opinia Preşedintelui Voronin, “implicarea UE în soluţionarea problemei transnistrene, realizarea Strategiei Naţionale de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei /…/, sporirea volumului schimburilor comerciale dintre Republica Moldova şi UE şi a volumului investiţiilor interne şi externe în economia naţională, studierea şi folosirea experienţei de integrare europeană a statelor din Europa Centrală şi de Est şi a celor din Europa de Sud-Est, înfăptuirea reformei administraţiei centrale…”

Vizita Preşedintelui Voronin în Bosnia şi Herţegovina

Între 8–9 decembrie curent, Preşedintele Vladimir Voronin a întreprins o vizită oficială în Bosnia şi Herţegovina. În cadrul acesteia şeful statului s-a întîlnit cu membrii Preşedinţiei Bosniei şi Herţegovina, Sulejman Tihic, Borislav Paravac şi, actualul Preşedinte în exerciţiu, Dragan Covic; cu preşedintele Consiliului de miniştri, Adnan Terzic; cu membrii Colegiului Adunării Parlamentare a acestui stat şi cu primarul oraşului Sarajevo.

Reuniunea dintre preşedinţi a fost urmată de şedinţa în plen a delegaţiilor celor două ţări şi de ceremonia de semnare a acordurilor bilaterale moldo-bosniace.

17–30 noiembrie 2003 15 decembrie 2003 – 11 ianuarie 2004